10,287 matches
-
geomorfologică a "Podișului Târnavelor Mici"). La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de nevertebrate: cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), rădașca ("Lucanus cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
în procesul de descompunere a cadavrelor. Muștele sarcofagide (Sarcophagidae) și califoride (Calliphoridae) care sosesc primele din grupul de insecte sunt folosite pentru calcularea intervalului post-mortem (IPM) în investigațiile deceselor. Calcularea IPM se realizează prin cunoașterea colonizărilor succesive ale cadavrului expus faunei locale de artropode. În prezent este folosită și tehnologia ADN atât pentru determinarea speciei insectelor, cât și pentru recuperarea și identificarea sângelui cu care s-au hrănit insectele.
Entomologie medico-legală () [Corola-website/Science/330027_a_331356]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Românești. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Iași și cea estică a satului
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
de viperă-de-stepă, specie aflată pe lista roșie a IUCN. În arealul sitului este semnalată și prezența unei insecte protejate la nivel european prin "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); cunoscută sub denumirea de cosaș de stepă ("Saga pedo"); specie considerată vulnerabilă și aflată deasemenea pe lista roșie a IUCN. Reportaj
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
foioase. Se mai găsesc turbării asocitate vegetației forestiere, locuri unde apar plante rare specifice zonelor mlăștinoase. Dintre acestea, roua cerului ("Drosera rotundifolia") și curechii de munte ("Ligularia sibirica") - specie de interes comunitar a sitului Natura 2000 "Ciomad-Balvanyos", sunt relicte glaciare. Fauna zonei include și specii protejate cum ar fi: (ursul, râsul, lupul), dar și unele specii de lilieci și amfibieni. Aparține în principal bazinului pârâului "Turia" (), care prin "Șaua Sărată" () - prin care se face legătura "Muntelui Puturosu" cu "Munții Bodoc", intră
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
ulterior donat muzeului. În anul 2000 inventarul muzeului număra peste 350.000 de piese, dintre care 3.500 piese de patrimoniu (5.290 expuse și celelalte în depozit). Colecția de Moluște cuprinde aproape toate speciile de Lamelibranchiate și Gasteropode din fauna României. Colecția de Arahnidae (păianjeni) este una din cele mai mari din țară; ea cuprinde exemplare din Dobrogea, Moldova și Bucovina. Dintre insecte, cele mai mari colecții sunt de Orthoptere, Odonate, Coleoptere, Lepidoptere și Neuroptere. Coleopterele numără peste 50.000
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
Piatra Mare (arie protejată) este un sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul sitului. Aria naturală este situată în partea sud-estică a Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Brașov. Situl se află în partea sud-estică a județului Brașov, pe teritoriul nord-estic al orașului
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde o suprafață de 4.274 hectare. Situl a fost înființat cu scopul de a menține o stare de conservare prielnică și a proteja specii din flora spontană, faună sălbatică și clase de habitate de interes comunitar. Aria naturală oferă totodată (doritorilor) posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața teritorială a acesteia aflându-se mai multe obiective de interes turistic (cabane, peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
și râul Gârcin, la sud de râul Timișul Sec de Sus și "Platforma Predealului" și la vest de Valea Timișului Sec. Aria naturală adăpostește o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică Orientalilor. Masivul Piatra Mare prezintă o zonă montană cu o mare variație reliefală constituită pe roci sedimentare (ce aparțin geologic zonei cristalino-mezozoice), calcare (atribuite aceleeași perioade), gresii, marne și argile, astfel: în partea estică (dinspre "Valea Gârciuniului") sunt prezente
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Specii de flori și ierburi rare semnalate în arealul sitului: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
denumirile populare de "iuțari, lăptiucă iute, bureți lăptoși, bureți iuți", creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta") și piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o mare varietate de specii (mamifere, păsări, reptile, broaște și pești) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Mamifere cu exemplare de
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
tiroliana de pe traseul ce duce la Canionul Șapte Scări, vecinătatea cu drumul național DN1, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, precum și practicarea unor sporturilor extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul de a facilita accesul turiștilor în siguranță la destinația aleasă (vârfuri, peșteri, cascade, zone de agrement, cabane). Reportaje Specii din flora spontană și fauna sălbatică (incluse în lista roșie a IUCN) aflate la baza desemnării sitului Natura 2000 - Piatra Mare și imagini din sit
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Crișul Negru este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriile administrative ale județelor Bihor și Arad. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Arad și cea sud-vestică
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor. Aria naturală se află în extremitatea central-vestică a județului Bihor (de Oradea până la limita de graniță
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
a fost desemnat în scopul conservării a trei habitate naturale de interes comunitar ("Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba") și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică. Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Mamifere: pisică sălbatică ("Felis silvestris"), șobolan de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Amfibieni cu specii de: buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
Diosig este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Diosig. Aria naturală se află în extremitea nord-vestică a județului Bihor (la limita de graniță cu
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
zeilor Egiptului (denumite de autor cu numele zeilor greci: Osiris=Dionysos, Isis=Demetra, Ammon=Zeus), unele dintre acestea fiind închinate și eroului grec Heracle,despre care localnicii egipteni povesteau că a ajuns și în țara lor. Autorul ne prezintă și fauna Egiptului, fiind enumerate pisicile, bovinele, câinii, ibisul și șerpii, care erau printre animalele cele mai adorate , crocodilii și hipopotamii (descriși amănunțit, fiind o curiozitate pe vremea elenilor) care erau venerați în anumite orașe egiptene, dar care reprezentau și un pericol
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriul județului Timiș. Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Timiș pe teritoriile administrative ale orașelor Buziaș
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.919 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în două bioregiuni, continentală și panonică) de luncă (mlaștini, turbării, pajiști, fânețe, terenuri arabile, păduri de foioase) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Callitricho-Batrachion, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)" și "Zvoaie cu Salix alba și Populus alba". Situl a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: liliacul comun ("Myotis myotis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea sud-estică a țării, pe teritoriul administrativ al județului Constanța. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Constanța, în partea portuară
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]