11,589 matches
-
care cade în afara literaturii. De aceea, Russo asumă verdictul estetic ca simplă considerație subiectivă, condiționată de relația personală cu corpusul. Sunt frumoase pentru mine fiindcă sunt ale mele: "Fie forma versurilor uneori defectuoasă, ele îmi par mie poleite cu razele geniului"38. Dimpotrivă, Alecsandri se prevalează de posibilitatea unei aprecieri neutre - o judecată estetică emancipată de calculele naționaliste, de culoarea etnică și de partizanatul pe care îl presupune conștiința corpului național: "Giudece ori cine, fără părtinire, sublimul unui tablou atât de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
corpului național: "Giudece ori cine, fără părtinire, sublimul unui tablou atât de măreț și hotărască. Dacă se poate, cât e de adâncă, cât e de bogată comoara poeziei românilor"39. În acest context s-a schimbat și conținutul ideii de geniu. Alecsandri nu mai vrea să denumească o atitudine specifică unei comunități, un aspect caracterial. Genialitatea e direct determinată de "originalitatea" frumuseții, de gradul de inventivitate estetică: "Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de geniu. Alecsandri nu mai vrea să denumească o atitudine specifică unei comunități, un aspect caracterial. Genialitatea e direct determinată de "originalitatea" frumuseții, de gradul de inventivitate estetică: "Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului"40. De aceea geniul îl face să se gândească la ingeniozitate: "poetul cel mai ingenios nu ar putea să sfârșească un poem mai bine și mai frumos"41. Ingeniozitatea, ca derivat direct al ingenium-ului, e o evocare diferită a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vrea să denumească o atitudine specifică unei comunități, un aspect caracterial. Genialitatea e direct determinată de "originalitatea" frumuseții, de gradul de inventivitate estetică: "Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului"40. De aceea geniul îl face să se gândească la ingeniozitate: "poetul cel mai ingenios nu ar putea să sfârșească un poem mai bine și mai frumos"41. Ingeniozitatea, ca derivat direct al ingenium-ului, e o evocare diferită a genialității 42, care trimite nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noastră poporală - să fim noi cu nepăsare către ea?45. sau la Alecsandri, în "Melodiile românești": "În Franția, Germania și Anglia, poeziile noastre poporale, traduse și tipărite, au produs o mare plăcere și au recomandat cât se poate de mult geniul poetic al românilor"46, precum și în multe alte contexte. Ceea ce mi se pare important e să înțelegem în ce a constat intervenția acestei instanțe care a mediat raportul nostru de admirație a poeziilor populare. Totul a fost legat de contextul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tacă? ... Dar care mai este astăzi omul cult carele va susține, cu mintea lucidă, că dinaintea puterii armelor, ba chiar dinaintea autorității efemere a legilor omenești, credința în Dumnezeire, virtuțile nclintite ale vieții sociale, descoperirile folositoare ale științei, producțiunile de geniu ale belelor-arte cată să se umilească, să se nimicească, să se aștearnă la pământ? Dacă chiar în secolul nostru de lumini am avut durerea să vedem izbucnind printre popoarele cele mai de frunte, instincte brutale și funeste, noi nu putem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Cârlova e realizat în aceeași cheie. E poetul "condamnat" de stilul său de viață, în același timp pradă plăcerii și clipei: "O plăcere de o oră, trecătoare, zadarnică, stinse într-acel june de douăzeci și trei de ani toate razele geniului, toate făgăduințele viitorului"102. O anume noțiune a vieții afectate de timp a condus în acel moment percepțiile estetice, inclusiv pe cele din domeniul literar. Spre deosebire de regimul sacralizării care se sprijinea pe o viață exemplară sau de regimul vocațional care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
însele monuminte neperitoare și astfel să-i asigure eternitatea"113. Dar ea a circulat și fără să fie legată de creația lui Alecsandri. O găsim într-un text al lui Hasdeu din 1868 despre Costachi Stamati: "prea puțini au fost genii covârșitori ale căror versuri să fie toate frumoase, deosebindu-se unul de altul numai doară prin forme și proporțiuni, ca diferite boabe de mărgăritar"114. La originea acestei reprezentări stă o figură multiseculară, care face parte din tradiția cultă a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
politicienii se tem de cei care votează. După trei decenii, frica lui Titu Maiorescu și-a schimbat obiectul: denunțând inflația de scriitori, criticul are în vedere abundența sensibilităților poetice. Ceea ce îl deranjează în supralicitarea producției contemporane de literatură e proliferarea "geniilor", în sensul calificării facile de noi vocații. Când Heliade Rădulescu se plânge de mulțimea autorilor, se referă la înmulțirea celor care practică scrisul; când Maiorescu face același lucru, se gândește la mulțimea celor care simt chemare pentru scris. În asta
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e una secularizată: "misiunea" e gândită pe tiparul vocației care îl orientează pe individul particular în transformarea vieții sale în destin: "orice nație dar, precum orice individ, are o misie a împlini în omenire, adecă a concurge, după natura și geniul său propriu, la triumful științei asupra naturei, la perfecționarea înțelegerii și a sentimentului omenesc potrivit legei divine și eterne care guvernează ursitele omenirei și ale lumei"40. Cum s-au putut articula legea divină, etosul național și conduita individuală într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
citea zi și noapte"95. Acest profil se distinge de cel al autorilor care, ca și Orășanu, scriu "din când în când prin jurnale"96. În plus, din această categorie a literaților de carieră se recrutează în "fabrica de biografii" geniile și modelele. Așa apare Cezar Bolliac ca autor "rutinat" și, datorită acestei calități, autor-model: "Ca poet și publicist în cursul întregei sale vieți avu timpul a se rutina foarte mult pe calea literară, așa că astăzi este cu drept cuvânt recunoscut
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
etatea de doisprezece ani începură a se ivi scânteile poetice, carile providența le pusese în inima lui. Cu toate astea a prourmat în chip mecanic cursurile școalei hirurugice, deși nu avea niciun gust pentru ele; căci în mintea lui lucia geniul poetic: în inima lui răsuna limba unei muze. Precând asculta în școale anatomia doftorească și vedea oasele omenești: el cugeta la soarta și la sufletul ce-l purtase acele oase. Precând era scos împreună cu consoții săi învățăcei la câmp să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
azil și caută carieră în această școală, fu împins de nenorocire și copilul Grandea. El urmă cursurile machinalmente, căci nu avea nici predilecțiune, nici vocațiune pentru științele naturale. În sufletul său, în inima sa, în fruntea sa, clocotea un alt geniu. Acest geniu, care-l abătea mereu de la lecțiunile ce-i erau impuse, îi șoptea să cânte. El astfel află limba armoniei și din minutul acela poetul fu creat. Pe când în clase asculta anatomia și vedea oasele umane, el cugeta la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
caută carieră în această școală, fu împins de nenorocire și copilul Grandea. El urmă cursurile machinalmente, căci nu avea nici predilecțiune, nici vocațiune pentru științele naturale. În sufletul său, în inima sa, în fruntea sa, clocotea un alt geniu. Acest geniu, care-l abătea mereu de la lecțiunile ce-i erau impuse, îi șoptea să cânte. El astfel află limba armoniei și din minutul acela poetul fu creat. Pe când în clase asculta anatomia și vedea oasele umane, el cugeta la soarta și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt Dobrogeanu-Gherea, Macedonski și Maiorescu însuși - adică cei care au încercat să exploateze textualitatea pentru a constitui "marginalități". Însă aceasta e o altă istorie, care nu mai spune nimic despre mobilizarea spontană a unui popor în câmpul literaturii. 4.7. Geniile de dinaintea geniului Ultima întrebare la care aș vrea să răspund privește modul în care realitatea interioară definită de reprezentările vocaționale a justificat utilizarea noțiunii geniului. Vremea biografiilor a coincis și cu o explozie a calificărilor genialității: e momentul în care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Macedonski și Maiorescu însuși - adică cei care au încercat să exploateze textualitatea pentru a constitui "marginalități". Însă aceasta e o altă istorie, care nu mai spune nimic despre mobilizarea spontană a unui popor în câmpul literaturii. 4.7. Geniile de dinaintea geniului Ultima întrebare la care aș vrea să răspund privește modul în care realitatea interioară definită de reprezentările vocaționale a justificat utilizarea noțiunii geniului. Vremea biografiilor a coincis și cu o explozie a calificărilor genialității: e momentul în care eticheta se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu mai spune nimic despre mobilizarea spontană a unui popor în câmpul literaturii. 4.7. Geniile de dinaintea geniului Ultima întrebare la care aș vrea să răspund privește modul în care realitatea interioară definită de reprezentările vocaționale a justificat utilizarea noțiunii geniului. Vremea biografiilor a coincis și cu o explozie a calificărilor genialității: e momentul în care eticheta se distribuie în tiraj mare, acordându-se unei serii numeroase de scriitori; e și ultimul moment în care această practică a calificării mai are
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a coincis și cu o explozie a calificărilor genialității: e momentul în care eticheta se distribuie în tiraj mare, acordându-se unei serii numeroase de scriitori; e și ultimul moment în care această practică a calificării mai are greutate. Câte genii au existat înainte de Eminescu? Dacă am încerca un inventar al "geniilor" din epocă am fi uimiți ce autori au putut să primească o asemenea demnitate. Panteonul lui Iosif Vulcan folosește calificarea în câteva situații: Andrei Mureșanu, Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în care eticheta se distribuie în tiraj mare, acordându-se unei serii numeroase de scriitori; e și ultimul moment în care această practică a calificării mai are greutate. Câte genii au existat înainte de Eminescu? Dacă am încerca un inventar al "geniilor" din epocă am fi uimiți ce autori au putut să primească o asemenea demnitate. Panteonul lui Iosif Vulcan folosește calificarea în câteva situații: Andrei Mureșanu, Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu. Pe lângă aceștia, în Lepturariu se mai vorbește de "geniu" la ardeleanul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inventar al "geniilor" din epocă am fi uimiți ce autori au putut să primească o asemenea demnitate. Panteonul lui Iosif Vulcan folosește calificarea în câteva situații: Andrei Mureșanu, Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu. Pe lângă aceștia, în Lepturariu se mai vorbește de "geniu" la ardeleanul Vasile Bob ("Strălucind el aici între toți conșcolarii săi atât cu purtarea cuvincioasă, cât și cu înălțimea minții și, putem zice, cu geniul"127), la fabulistul Țichindeal ("era geniu preste veacul său"128), la Grandea ("căci în mintea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
situații: Andrei Mureșanu, Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu. Pe lângă aceștia, în Lepturariu se mai vorbește de "geniu" la ardeleanul Vasile Bob ("Strălucind el aici între toți conșcolarii săi atât cu purtarea cuvincioasă, cât și cu înălțimea minții și, putem zice, cu geniul"127), la fabulistul Țichindeal ("era geniu preste veacul său"128), la Grandea ("căci în mintea lui lucia geniul poetic"129), și desigur - calficarea care a făcut scandal -, la Prale: "a fost un bărbat genial și ciudat în felul său"130
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Bolintineanu. Pe lângă aceștia, în Lepturariu se mai vorbește de "geniu" la ardeleanul Vasile Bob ("Strălucind el aici între toți conșcolarii săi atât cu purtarea cuvincioasă, cât și cu înălțimea minții și, putem zice, cu geniul"127), la fabulistul Țichindeal ("era geniu preste veacul său"128), la Grandea ("căci în mintea lui lucia geniul poetic"129), și desigur - calficarea care a făcut scandal -, la Prale: "a fost un bărbat genial și ciudat în felul său"130. Pantazi Ghica, cel care a inclus
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Vasile Bob ("Strălucind el aici între toți conșcolarii săi atât cu purtarea cuvincioasă, cât și cu înălțimea minții și, putem zice, cu geniul"127), la fabulistul Țichindeal ("era geniu preste veacul său"128), la Grandea ("căci în mintea lui lucia geniul poetic"129), și desigur - calficarea care a făcut scandal -, la Prale: "a fost un bărbat genial și ciudat în felul său"130. Pantazi Ghica, cel care a inclus în romanul Un boem român câteva pagini despre literatura națională, identifică geniul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geniul poetic"129), și desigur - calficarea care a făcut scandal -, la Prale: "a fost un bărbat genial și ciudat în felul său"130. Pantazi Ghica, cel care a inclus în romanul Un boem român câteva pagini despre literatura națională, identifică geniul la V. Cârlova, la Grigore Alexandrescu și la Vasile Alecsandri 131. G. Sion confirmă, cam în silă, genialitatea lui Bolintineanu în prefața postumă la Operele acestuia din 1874: "Bolintineanu, măgulit, lăudat, respectat de toată lumea, necriticat niciodată de nimeni, îngâmfat poate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la Vasile Alecsandri 131. G. Sion confirmă, cam în silă, genialitatea lui Bolintineanu în prefața postumă la Operele acestuia din 1874: "Bolintineanu, măgulit, lăudat, respectat de toată lumea, necriticat niciodată de nimeni, îngâmfat poate de talentul său, ajunsese a se crede geniul necomparabil al României"132. Odobescu, publicându-l pe Cârlova la trei decenii după dispariție în Revista română, ține să folosească cuvinte mari și să vorbească despre "razele geniului"133. După cum se vede chiar și în această enumerare dezordonată, unele calificări
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]