11,415 matches
-
Depresiunea Câmpulung Moldovenesc. Aici, în inima Bucovinei, înconjurată de munți că o cetate se află Mănăstirea "Înălțarea Domnului", ridicată în cinstea fericiților intru adormire eroi, ostași și luptători români, din toate timpurile și locurile, căzuți pe câmpurile de luptă, în lagăre și închisori, pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului românesc, pentru libertatea și demnitatea noastră. Bucovina - nume de legendă și istorie românească cu vechi rezonante în cultură și civilizația românească- definește un străvechi spațiu, care în perspectiva
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
soldați ai Commonwealthului (printre care și 2.000 de ciprioți și palestinieni) și iugoslavi la Kalamata, soldați pe care britanicii nu au mai reușit să-i evacueze. De asemenea, germanii au eliberat mai mulți prizonieri de război italieni din câteva lagăre. Pe 13 aprilie 1941, Hitler a emis Directiva nr. 27 prin care se stabilea politica viitoare de ocupare a Greciei. Hitler a finalizat problemele jurisdicției în Balcani prin Directiva nr. 31 de pe 9 iunie același an. Grecia continentală a fost
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
să-și construiască adăposturi temporare, cum să facă focul, capcane pentru prins animale precum și canoe din materiale naturale, a adus progamului său TV un larg public spectator. În mod particular este interesat de supraviețuirea unor grupuri de oameni (evadați din lagăre), pentru perioade îndelungate, în timpul Războiului Mondial (Telemark-ul norvegian, frații Bielski din Belarus). În anul 1983 Mears fondează compania Woodlore care are ca obiect de activitate cursuri de supraviețuire precum și vânzarea de echipament. Seriale Apariții ca și invitat
Ray Mears () [Corola-website/Science/312889_a_314218]
-
regizat (fiind judecat în baza unui dosar cu probe și mărturii false - acuzat de crime de război și de susținerea intereselor Germaniei în detrimentul celor naționale), maltratat și umilit, cu familia hărțuită și un fiu, tânăr ofițer și el, trimis în lagăr, generalul Ghineraru a fost condamnat de Tribunalul Poporului la 20 ani muncă silnică. La recurs (20 august 1945) Curtea de Casație și Justiție a respins dovezile evidente care îl disculpau. Detenția a ispășit-o la penitenciarele Malmaison, Uranus, Văcărești, Dumbrăveni
Nicolae Ghineraru () [Corola-website/Science/312890_a_314219]
-
23 octombrie 1941, militari români au ucis alți 19 000 evrei civili, femei, bătrâni și copii, familii întregi din orașul Odesa, împușcați, spânzurați, explodați, sau arși de vii. Alți aproximativ 45 000 de evrei au fost trimiși de la Odesa în lagărul de concentrare Bogdanovka, unde au fost asasinați aproximativ două luni mai târziu. Marea ofensivă a armatei române, cu sprijin și indicații tactice germane, pentru cucerirea Odesei, a fost declanșată la 3 august 1941, când al 4-lea Corp de armată
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
În zilele de 22 - 24 octombrie 1941, militari români au ucis între 25 000 - 34 000 de evrei din orașul Odesa, împușcați, spânzurați, explodați, sau arși de vii). Alți aproximativ 45 000 de evrei au fost trimiși de la Odesa în lagărul de concentrare Bogdanovca, unde au fost uciși aproximativ două luni mai târziu. Atât Antonescu, cât și Iacobici foloseau sintagma „represalii” („...Ca represalii și pentru a da un exemplu populației...”) ca o diversiune pentru a oculta neglijența generalului Glogojanu și ca
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
asupra situației, care detalia acțiunile represive efectuate: "„acțiunea de represiune s’a executat în interiorul orașului, prin împușcare și spânzurare, și afișarea de placarde pentru avertizarea celor ce vor mai îndrăzni și încerca astfel de terorism”". Alexianu a organizat ghetouri și lagăre de internare a evreilor în Transnistria (Bogdanovca, Vapniarka, Berezovca etc.) și a ordonat efectuarea de munci obligatorii, prin Ordonanța nr. 26/1941 privind instituirea muncii obligatorii pentru toți locuitorii Odesei între 16-60 de ani, sub sancțiunea internării lor în lagăr
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
lagăre de internare a evreilor în Transnistria (Bogdanovca, Vapniarka, Berezovca etc.) și a ordonat efectuarea de munci obligatorii, prin Ordonanța nr. 26/1941 privind instituirea muncii obligatorii pentru toți locuitorii Odesei între 16-60 de ani, sub sancțiunea internării lor în lagăr. Prin Ordonanța nr. 35 din 2 ianuarie 1942 a dispus deportarea tuturor evreilor din Odesa în regiunea Berezovca, unde au fost asasinați. Cea mai mare parte a evreilor care au supraviețuit în Odessa a fost internată în satul Slobodca, desemnat
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
în primele luni ale ocupației românești, respectiv perioada dintre lunile octombrie 1941 și februarie 1942 ... acest interval de timp ... a coincis cu ghetoizarea și exterminarea unui mare număr de evrei de către Armata română, apoi cu deportarea ulterioară a supraviețuitorilor în lagărele din Transnistria.” În cadrul unităților militare române care au executat aceste ordine, sursele nu menționează cazuri de inobediență. Potrivit istoricului Raul Hilberg, executarea ordinelor lui Antonescu a provocat intervenții germane: "„Au fost situații în care germanii au intervenit pentru a restrânge
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
și a propagandei prin film, să ațâțe un popor să pornească un război care a avut un sfârșit tragic atât pentru el cât și pentru restul lumii: milioane de soldați morți pe front și peste 6 milioane de civili în lagărele morții. Acest mijloc de propagandă a fost folosit din plin și de către conducătorii comuniști ai României după anul 1948. Așa s-a reușit înfiltrarea în mintea românilor ideea că societatea comunistă este cea mai bună societate în care se poată
Filmologie () [Corola-website/Science/312956_a_314285]
-
Partidului Fascist, care număra printre membrii săi și evrei. Datorită acestor măsuri, fasciștii au pierdut-o pe șefa propagandei, Margherita Sarfatti, care era evreică, dar și amanta lui Mussolini. Regimul fascist a colaborat cu aliații naziști pentru deportarea evreilor în lagăre de concentrare, de muncă sau de exterminare din Reich în timpul Holocaustului. Italia a înființat o serie de lagăre de concentrare și de internare în teritoriile pe care le controla, dar, spre deosebire de lagărele naziste, în lagărele italiene familiile aveau permisiunea să
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
propagandei, Margherita Sarfatti, care era evreică, dar și amanta lui Mussolini. Regimul fascist a colaborat cu aliații naziști pentru deportarea evreilor în lagăre de concentrare, de muncă sau de exterminare din Reich în timpul Holocaustului. Italia a înființat o serie de lagăre de concentrare și de internare în teritoriile pe care le controla, dar, spre deosebire de lagărele naziste, în lagărele italiene familiile aveau permisiunea să rămână împreună și nu au existat cazuri de ucideri în masă deliberate. Unul dintre succesele politicii sociale a
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
colaborat cu aliații naziști pentru deportarea evreilor în lagăre de concentrare, de muncă sau de exterminare din Reich în timpul Holocaustului. Italia a înființat o serie de lagăre de concentrare și de internare în teritoriile pe care le controla, dar, spre deosebire de lagărele naziste, în lagărele italiene familiile aveau permisiunea să rămână împreună și nu au existat cazuri de ucideri în masă deliberate. Unul dintre succesele politicii sociale a fasciștilor a fost crearea în 1925 a "Opera Nazionale Dopolavoro" (OND - Programul Național pentru
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
naziști pentru deportarea evreilor în lagăre de concentrare, de muncă sau de exterminare din Reich în timpul Holocaustului. Italia a înființat o serie de lagăre de concentrare și de internare în teritoriile pe care le controla, dar, spre deosebire de lagărele naziste, în lagărele italiene familiile aveau permisiunea să rămână împreună și nu au existat cazuri de ucideri în masă deliberate. Unul dintre succesele politicii sociale a fasciștilor a fost crearea în 1925 a "Opera Nazionale Dopolavoro" (OND - Programul Național pentru Timpul Liber). OND
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
Herlinghausen, în 1937 erau circa 1.400 evanghelici iar după război numărul lor atinge apogeul în octombrie 1947 când sunt înregistrați 3.650 de membri (din aceștia în orașul Warburg c. 2.200, 400 în Dössel și restul într-un lagăr de refugiați. Deoarece orașul nu a oferit suficiente locuri de muncă mulți dintre refugiați s-au mutat în zonele de expansiune industrială și numărul credincioșilor evanghelici a scăzut drastic. În anii ´80 și ´90 ai secolului trecut încep să sosească
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
cei 350 de credincioși din Herlinghausen), în 1937 c. 1400 credincioși, după război (cifra maximă din octombrie 1947) au fost pentru o vreme 3650 de credincioși (Orașul Warburg avea 2200 credincioși, 400 de credincioși se aflau în Dössel într-un lagăr pentru refugiați). Deoarece refugiații nu au găsit de lucru mulți au plecat spre centre industriale mai mari astfel încât numărul credincioșilor evanghelici s-a redus puternic. Prin migrațiile din anii 1980-90 au venit din spațiul sovietic nenumărate familii evanghelice. Cu toate
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
deservenților de cult detașați proveneau din cele trei eparhii ale Mitropoliei Basarabiei (250 de preoți, 50 de ieromonahi și 15 cântăreți), fiind în mare parte cunoscători ai limbilor română, rusă sau ucraineană. Majoritatea preoților localnici, peste 150, erau întorși din lagărele sovietice. Mulți dintre acești preoți au urmat cursuri preoțești de 6 luni la centrul eparhial din Chișinău. Mitropolitul Visarion Puiu a înființat la Odesa o Tipografie bisericească, în care au văzut lumina tiparului revistele bilingve româno-ruse Foaia de zidire sufletească
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
Ana Ivan întemnițată la Cluj. În cursul primilor doi ani de război (1914-1916), peste 40.000 de ostași români, ardeleni, bănățeni și bucovineni care luptau pe frontul rusesc au căzut prizonieri sau au dezertat la inamic, ajungând astfel în diferite lagăre împrăștiate pe teritoriul Rusiei țariste, printre aceștia numărându-se numeroși racoviceni. Evenimentele petrecute în Rusia în primăvara anului 1917 au încurajat dorința acestor prizonieri de a se înrola ca voluntari în armata română. Dorința lor s-a realizat după ce Ministerul
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
-o, ținând cont de modul neobișnuit de a se îmbrăca al artistului. În vremea regimului Ion Antonescu, moda a fost reprimată de către autorități și catalogată drept indecentă; urmând zvonurile asupra paternității ei, artistul Malagamba a fost arestat și internat în lagărul de la Târgu-Jiu pentru scurt timp. La instalarea regimului socialist, Malagamba a fost apreciat pentru poziția sa de „antifascist”. Popularitatea artistului, dar și numele neobișnuit (de origine italiană) și rezonant au determinat, între altele, preluarea lui într-o poezioară scandată din
Sergiu Malagamba () [Corola-website/Science/309576_a_310905]
-
și 3.000 în Marina poloneză. La sfârșitul războiului, Forțele armate poloneze din vest aveau 195.000 de oameni, iar în iulie 1945 își crescuse efectivele la 228.000, cei mai mulți nou veniți fiind prizonieri de război și foști internați în lagărele de concentrare eliberați. Forțele armate poloneze din vest au luptat în marea majoritatea operațiunilor militare aliate împotriva Germaniei Naziste și Italiei fasciste în Orientul Mijlociu, Mediterana, Africa și Italia, (aducându-și o contribuție hotărâtoare în timpul bătăliei de la Monte Cassino) și pe
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
I polonez, (format din Divizia I blindată, atașată mai târziu Armatei I canadiene), Brigada poloneză independentă de parașutiști și alte unități mai mici). În 1941 în urma unei înțelegeri dintre guvernul polonez în exil] și Stalin, Uniunea Sovietică a eliberat din lagăre un mare număr de cetățeni polonezi, din rândul cărora a fost formată în Orientul Mijlociu o forță armată de aproximativ 75.000 de oameni aflată sub comanda generalului Władysław Anders. Această armată, denumită Corpul al II-lea polonez era format din
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
Secret Polonez. Deși acțiunile militarea ale rezistenței poloneze care opera în Polonia ocupată și Forțele armate poloneze din vest nu aveau acțiuni comune, au existat câteva cazuri de cooperare. Rezistența a oferit Aliaților numeroase informații importante, precum cele despre existența lagărelor de concentrare , despre bomba zburătoare V-1 și racheta V-2,). Guvernul polonez în exil a creat comandourile de elită cichociemni pentru a asigura cooperarea cu luptătorii din patria ocupată. Guvernul polonez în exil a încercat să folosească parașutiștii Brigăzii
Forțele armate poloneze din vest () [Corola-website/Science/309578_a_310907]
-
care nu fuseseră considerați apți din motive medicale pentru frontul de răsărit, soldați de diferite naționalități ale Europei ocupate, precum polonezii, până și foști prizonieri de război sovietici, care aleseseră să lupte alături de naziști decât să îndure condițiile inumane din lagăre. Alte divizii ocupau zone din preajma perimetrelor de debarcare: Măsurile defensive concepute de Rommel erau zădărnicite de disputele cu privire la folosirea blindatelor. Mareșalul von Rundstedt se afla la comanda nominală a cartierului general al "Panzergruppe West", aflat sub comanda directă a generalului
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
cei care au dreptul să acceadă la pensiile la care erau îndreptățiți veteranii mișcării. O astfel de definiție era foarte importantă și pentru văduvele și orfanii celor aproximativ 60.000 de deportați politic care nu s-au mai întors din lagărele germane de concentrare, sau a văduvelor și orfanilor celor aproximativ 30.000 de luptători pentru libertatea Franței împușcați de ocupant între 1940 - 1944. Până la sfârșitul războiului, „Bureau central de renseignements et d'action (Biroul central de informații și acțiune)” (BCRA
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
liberale. 13% erau veterani ai primului război mondial, 36% luptaseră și în al doilea război mondial, iar până la 40% nu își sadisfăcuseră serviciul militar.. Femeile au reprezentat aproximativ 15 - 20% dintre luptătorii Rezistenței și cam 15% dintre deportații politic în lagărele de concentrare. Ele nu au ocupat în general funcții de conducere. Lucie Aubrac, o figură emblematică a Rezistenței, nu a avut niciodată un rol important în ierarhia mișcării „Libération-Sud Helen Viannay, o luptătoare mult mai cultivată decât soțul ei, Philippe
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]