10,073 matches
-
de dolomită din Zlaști a decis casarea liniei pe o lungime de 11 km între Zlaști și Crăciuneasa neținând cont de valoarea istorică și turistică. Tot atunci au casat sau au vândut și materialul rulant care nu era folosit (vagoane, locomotive, etc.). Ultimul tronson de 2,3 km de cale ferată îngustă a funcționat pentru transportul de calcar de la stația improvizată de încărcare amenajată la gara mică din Hunedoara până la fabrica de var de lângă Zlaști. Ultimul transport s-a efectuat în
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
Octombrie 2008. În vara 2009 conducerea Talc-Dolomită SA a decis dezafectarea ultimului tronson de cale ferată îngustă cu cele două poduri în curbă și viaductul rămase. Până la începutul lui 2010 au vândut tot ce se putea vinde inclusiv ultimele două locomotive L45H și cele zece vagoane pentru piatră. Calea Ferată Minieră Ardeleană are trei tunele: Linia deținea șaisprăzece poduri metalice din care șase erau viaducte, trei erau poduri cu lungimi cuprinse între 3 și 12m peste diverse obstacole, inclusiv râuri, șanțuri
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
care două erau în curbă și unul care era și cel mai mare în forma de "S". Pe 19.Iunie.2009 au casat viaductul în curbă de la Canton 1 Zlaști lăsând doar culeele și pilonii. De la deschiderea liniei au circulat locomotive cu abur fabricate în Budapesta, ulterior au fost înlocuite cu locomotive cu abur fabricate la Reșița. La începutul anilor 1980 locomotivele cu abur au fost înlocuite cu locomotive diesel-hidraulice tip Faur L45H fabricate la Uzinele 23 August din București. Primele
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
mai mare în forma de "S". Pe 19.Iunie.2009 au casat viaductul în curbă de la Canton 1 Zlaști lăsând doar culeele și pilonii. De la deschiderea liniei au circulat locomotive cu abur fabricate în Budapesta, ulterior au fost înlocuite cu locomotive cu abur fabricate la Reșița. La începutul anilor 1980 locomotivele cu abur au fost înlocuite cu locomotive diesel-hidraulice tip Faur L45H fabricate la Uzinele 23 August din București. Primele vagoane pentru minereu aveau o capacitate de 7T fiecare cu două
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
au casat viaductul în curbă de la Canton 1 Zlaști lăsând doar culeele și pilonii. De la deschiderea liniei au circulat locomotive cu abur fabricate în Budapesta, ulterior au fost înlocuite cu locomotive cu abur fabricate la Reșița. La începutul anilor 1980 locomotivele cu abur au fost înlocuite cu locomotive diesel-hidraulice tip Faur L45H fabricate la Uzinele 23 August din București. Primele vagoane pentru minereu aveau o capacitate de 7T fiecare cu două osii și frână manuală, ulterior fiind înlocuite cu vagoane tip
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
1 Zlaști lăsând doar culeele și pilonii. De la deschiderea liniei au circulat locomotive cu abur fabricate în Budapesta, ulterior au fost înlocuite cu locomotive cu abur fabricate la Reșița. La începutul anilor 1980 locomotivele cu abur au fost înlocuite cu locomotive diesel-hidraulice tip Faur L45H fabricate la Uzinele 23 August din București. Primele vagoane pentru minereu aveau o capacitate de 7T fiecare cu două osii și frână manuală, ulterior fiind înlocuite cu vagoane tip K, cu capacități între 20 și 22T
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
nefiind nevoie de frânar manual ca și la vagoanele vechi. Primele vagoane pentru călători erau aduse de la Budapesta, ulterior fiind înlocuite cu vagoane produse la fabrica Unio din Satu Mare. În 2001 s-au tăiat la fier vechi o parte din locomotivele cu aburi și vagoanele pentru călători și marfă. Restul s-au vândut ca atare în străinătate, păstrând doar două locomotive diesel-hidraulic și zece vagoane pentru marfă tip K. Locomotivele și vagoanele s-au folosit până în anul 2008, după ce au fost
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
înlocuite cu vagoane produse la fabrica Unio din Satu Mare. În 2001 s-au tăiat la fier vechi o parte din locomotivele cu aburi și vagoanele pentru călători și marfă. Restul s-au vândut ca atare în străinătate, păstrând doar două locomotive diesel-hidraulic și zece vagoane pentru marfă tip K. Locomotivele și vagoanele s-au folosit până în anul 2008, după ce au fost vândute la Atelierele Centrale din Crișcior în toamna lui 2009. Pe 6 iulie 2009 au început să caseze șinele de pe
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
În 2001 s-au tăiat la fier vechi o parte din locomotivele cu aburi și vagoanele pentru călători și marfă. Restul s-au vândut ca atare în străinătate, păstrând doar două locomotive diesel-hidraulic și zece vagoane pentru marfă tip K. Locomotivele și vagoanele s-au folosit până în anul 2008, după ce au fost vândute la Atelierele Centrale din Crișcior în toamna lui 2009. Pe 6 iulie 2009 au început să caseze șinele de pe ultimul tronson de 2,3km de cale ferată îngustă
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
distrugerilor, însă autoritățile locale au rămas indiferente. Tinerii continuau să insiste pe autorități prin promovarea pe internet al acestui obiectiv și creerea unor petiții pentru salvarea și reabilitarea acestui obiectiv. În toamna lui 2009 s-au vândut și ultimele două locomotive diesel-hidraulice tip L45H împreună cu ultimele zece vagoane de marfă la un investitor austriac stabilit în Brad, jud. Hunedoara. Materialul rulant a fost transportat la Atelierele Centrale de la Crișcior. În decembrie 2009 s-au vândut și macazele din fața depoului pentru a
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
Consiliul Județean Hunedoara pentru a accesa fonduri europene pentru reabilitarea liniei. În vara lui 2011 acest statut temporar a expirat și autoritățile locale tot nu au furnizat la timp actele necesare. În ciuda protestelor tinerilor în toamna lui 2011 depoul de locomotive și balustrăzile viaductului au căzut pradă hoților de fier vechi. Tinerii din Hunedoara continuă să lupte pentru salvarea și reabilitarea al acestui obiectiv. Astăzi a rămas însă viaductul peste valea Zlaștiului și un singur pod metalic (original din 1900) la
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
un vagon de tren cu manechine. O echipă de agenți de la Siguranța Statului, condusă de inspectorul general Mironescu (Marcel Iureș), oprește trenul pentru control. Cei doi reușesc să scape de razie ascunzându-se într-un cazan cu apă pentru alimentarea locomotivei. Ajunși la destinație, ei se ascund într-un cinematograf în care rulează filmul "Dezonorata" (1931) regizat de Josef von Sternberg și cu Marlene Dietrich în rolul principal, și se prezintă și un jurnal cinematografic cu funeraliile lui I.Gh. Duca. Neavând
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
ACF este un club de fotbal care evoluează în Liga a IV-a de Fotbal a Campionatului României, în județul Ialomița. La 4 august 1945 în Complexul de cale ferată Fetești, a luat ființă echipa de fotbal AȘ Locomotivă C.F.R. Fetești din inițiativa unui mare număr de muncitori, cu dragoste de sport, dintre care putem aminti pe Oprea Cojocaru, Petre Ion, Ștefan Iacob etc.. Din lotul primei echipe făceau parte:Ion Alexandru, Vasile Albuț, Axentovici-portari, Paraschiv Dumitru, Aurel Rădulescu
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
Tudor, Udrea Emil, Aurica Stănescu, Gică Mitache și alții. Meciurile se jucau pe un teren improvizat în spatele "Morii Deliu" actualmente în zona podului rutier peste calea ferata.Pe acest teren s-a desfășurat și primul meci de cupă României dintre Locomotivă Fetești și Locomotivă Grivița Roșie București încheiat cu 5-4 pentru fetesteni.La acea dată echipa fetesteana se află la campionatul regional Constanta-Bucuresti. Echipa își mută locul de disputare a meciurilor și se construiește în zona actualului Uscător de Cereale o
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
Aurica Stănescu, Gică Mitache și alții. Meciurile se jucau pe un teren improvizat în spatele "Morii Deliu" actualmente în zona podului rutier peste calea ferata.Pe acest teren s-a desfășurat și primul meci de cupă României dintre Locomotivă Fetești și Locomotivă Grivița Roșie București încheiat cu 5-4 pentru fetesteni.La acea dată echipa fetesteana se află la campionatul regional Constanta-Bucuresti. Echipa își mută locul de disputare a meciurilor și se construiește în zona actualului Uscător de Cereale o nouă baza sportiva
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
depou unde lângă dormitoarele CFR era și o magazie cu echipament sportiv. Echipa din Fetești avea atunci cea mai bună suprafață de joc și drenaj deoarece au fost introduse zeci de tone de piatră de cale ferată și zgură de la locomotivele cu abur, peste care a fost turnat un strat de pământ cu gazon. Echipa reprezintă cu cinste culorile alb-visinii și devine echipa fanion a orașului Fetești având în componență următorii jucători:Vasile Pain, Vasile Albuț, Moga Ion, Sandu și Ion
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
bani jucătorilor să participe la balurile din oras.Dupa fiecare meci suporterii își continuau discuțiile despre meci la o partidă de popice în incinta depoului CFR Fetești. După anul 1950 la Fetești apar și alte echipe de fotbal cum sunt:Locomotivă 2, Spartac, Avicola, Șoimii Bărăganului și UM Jandarmeria.Dupa anul 1963 echipa de fotbal Locomotivă se mută pentru câțiva ani pe terenul de la Jandarmerie deoarece începe construcția stadionului Central din Parcul Mare ce urma să aibe 20.000 de locuri
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
despre meci la o partidă de popice în incinta depoului CFR Fetești. După anul 1950 la Fetești apar și alte echipe de fotbal cum sunt:Locomotivă 2, Spartac, Avicola, Șoimii Bărăganului și UM Jandarmeria.Dupa anul 1963 echipa de fotbal Locomotivă se mută pentru câțiva ani pe terenul de la Jandarmerie deoarece începe construcția stadionului Central din Parcul Mare ce urma să aibe 20.000 de locuri.Terenul Central este dat parțial în folosință în anul 1972, iar sezonul 1987-1989 se organizează
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
categoria Promotie.Progresul și Ogorul fuzionează și astfel apare o nouă echipă cu denumirea de Viticola.In 1973 Viticola are o evoluție foarte bună și promovează la nivelul diviziei C. La 14 august 1973 apare Asociația Sportivă Rapid Fetești deoarece Locomotivă fuzionează cu Viticola formând o echipă puternică care să reziste la nivel de divizia C. Sezonul 1973/1974 este primul în care echipa Rapid Fetești participa la nivel de divizia C având în lot următorii jucători:Ion Moga, Gheorghe Caloianu
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
Conflictul de muncă de la Atelierele Grivița a fost organizat de sindicat și a pornit ca o „grevă demonstrativă”. În ziua de 1 februarie 1933, când a sunat sirena pentru pauza de prânz, muncitorii din secțiile I și II vagoane și locomotive s-au adunat în hala mare a Atelierelor și au protestat împotriva reducerii salariilor, apoi s-au deplasat spre clădirea administrativă. Reprezentanții patronatului au preluat lista cu revendicări, iar muncitorilor le-au cerut să aștepte răspunsul. Pe fondul tratativelor sindicale
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
delegație formată din Gheorghe Gheorghiu Dej, Chivu Stoica, Panait Bogătoiu, Constantin Doncea, Alexandru Petea și Ilie Pintilie a plecat la Direcția generală. Vreo 4.000 de oameni, așezați în jurul cazanelor de carbid, în care se făcuse foc, în fața Administrației de locomotive, așteptau rezultatul discuțiilor. S-au improvizat doua tribune. În tot acest timp, muncitorul Constantin Negrea a avut grijă ca sirena să sune la intervalele stabilite. Dar pe la ora unu noaptea s-au terminat lemnele și cărbunii cu care era alimentată
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
ul (scris uneori și ferry-boat) este o navă cu sau fără propulsie proprie, de construcție specială utilizată pentru transportul locomotivelor și vagoanelor de cale ferată (pasageri și mărfuri), autocamioanelor, automobilelor și în general a oricărui vehicul greu peste un râu, fluviu, lac sau strâmtori și canale dintr-un spațiu marin. Exploatarea unei linii de feribot necesită și instalații de racordare
Feribot () [Corola-website/Science/323650_a_324979]
-
presedintele onorific al Daciei. Deasemeni la postul de antrenorului a fost invitat specialistul român Gabi Stan, fost antrenor la Zimbru Chișinău. Drept urmare echipa a reușit spre final de sezon să încheie campionatul pe locul doi la doar un punct de Locomotivă Bălti. Echipa, însă, nu a putut promova în Divizia Națională întrucât nu a primit licența respectivă de la federația de profil, motivul fiind că echipa nu are un stadion propriu. În 2011, echipa a fuzionat cu FC Milsami Orhei, noul club
FC Ursidos Chișinău () [Corola-website/Science/323061_a_324390]
-
Trenul D1 este un tren diesel construit în Ungaria în anii 1960-1980. Țările care îl exploatau erau Rusia, Italia, Egipt , România, Republica Moldova. În total au fost construite 605 locomotive. Țară cu cele mai multe locomotive rămase este Republică Moldova (60 la număr). La începutul anilor 60 constructorul ungur Endi Slech s-a gândit să modernizeze fostele sale trenuri automotoare care se numeau Diesel D. Schimbând caroseria, motorul și salonul a construit
D1 (tren) () [Corola-website/Science/325682_a_327011]
-
Trenul D1 este un tren diesel construit în Ungaria în anii 1960-1980. Țările care îl exploatau erau Rusia, Italia, Egipt , România, Republica Moldova. În total au fost construite 605 locomotive. Țară cu cele mai multe locomotive rămase este Republică Moldova (60 la număr). La începutul anilor 60 constructorul ungur Endi Slech s-a gândit să modernizeze fostele sale trenuri automotoare care se numeau Diesel D. Schimbând caroseria, motorul și salonul a construit un nou model de
D1 (tren) () [Corola-website/Science/325682_a_327011]