12,372 matches
-
grandilocvență: "Ceea ce avem nevoie... e să recăsătorim literatura cu jurnalismul, pentru că Dumneazeu le-a făcut cu siguranță să fie împreună, și numai omul le-a despărțit" (469). Cu siguranță au fost destui care să asalteze această teză din spatele jurnalismului literar narativ, declarând că acesta nu ar putea fi în nici un caz literatură de vreun fel sau altul. Aceasta poate fi simțită în cearta, din 1893, dintre New York Herald pe de o parte și Pall Mall Gazette și Spectator pe de altă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dintre cei care utilizează genul, chiar dacă unii încearcă să îl discrediteze. Chiar această discreditare este o dovadă că gradul de prezență a genului este un motiv suficient pentru a începe o dezbatere pe această temă. Există dovada că jurnalismul literar narativ a apărut în Statele Unite după Războiul Civil și a fost conceput nu pentru a descrie întâmplări nemijlocite în chip obiectiv, ci pentru a produce "povești" așa cum pomenea Steffens în indicațiile date lui Cahan, o poveste care angaja subiectivitatea autorului și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1558). Acesta era uzajul foarte obișnuit în Anglia dacă este să ne luăm după sugestiile din Time Literary Supplement (Easthope). Dar dacă acest capitol prezintă dovezi ale emergenței genului ca formă de expresie distinctă, el nu explică de ce jurnalismul literar narativ a apărut tocmai acum. Această chestiune o vom examina în capitolul următor. 2 Rezistența narațiunii literare în jurnalism față de știrile obiective În 1898, Stephan Crane, scriind reportaje despre războiul hispano-american53, trimite o corespondență în care observă că soldații de carieră
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
altor scriitori americani la retorica obiectivare a cazului "Michael Nolan" a apărut pe la 1890 jurnalismul literar, ca o opoziție directă la "centrul de greutate" factual și obiectiv de știri, într-o formă care a rezistat până în zilele noastre. Schițarea tehnicii narative de jurnaliștii practicanți, asupra cărora critica și-a aplecat atenția în mod considerabil la răscrucea dintre secole ne ajută să situăm originile moderne ale formei în această perioadă, dar acești factori nu ne explică de ce forma, căreia un grup de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
identificată la Crane și alți critici, o criză care apărea în cursul evoluției jurnalismului modern exact în perioada unor transformări sociale și culturale majore și a unei stări de criză. Una din trăsăturile acestei crize a fost că jurnalismul literar narativ a recunoscut la un anume nivel imposibilitatea redării adecvate a lumii contingente și s-a confruntat cu fluiditatea fenomenologică sau cu ceea ce Mihail Bakhtin numea "prezentul neconcluziv" (39). Eforturile lor ar putea fi caracterizate ca o variație a "romanului" bakhtian
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
variație a "romanului" bakhtian și făceau parte dintr-o încercare de rezistență față de încercarea nemotivată de totalizare a analizei critice și de închidere, rezistență motivată de fluiditatea lumii fenomenologice. Oricât de dificilă ar fi fost o asemenea confruntare, jurnalismul literar narativ își dorea interpretări mai oneste ale lumii factuale care intrau în competiție cu afirmațiile critice general acceptate. O a doua trăsătură se referă la intențiile retorice ale stilului jurnalistic modern, stil care se detașează fundamental de orice subiectivitate, o condiție
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de aceste transformări, de o conștiință critică a fluidității fenomenologice și a alienării subiectivității - incluzînd-o pe cea a autorului, a persoanelor prezente în reportaj și a cititorilor - se oferea o deschidere prin care putea să-și facă apariția jurnalismul literar narativ în forma lui modernă, și care era o condiție relevantă care să-i asigure supraviețuirea și intrarea în următorul secol ca fiind un discurs convingător. Văzut din acest punct de vedere, jurnalismul literar narativ activa într-un spectru menit să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să-și facă apariția jurnalismul literar narativ în forma lui modernă, și care era o condiție relevantă care să-i asigure supraviețuirea și intrarea în următorul secol ca fiind un discurs convingător. Văzut din acest punct de vedere, jurnalismul literar narativ activa într-un spectru menit să apropie distanța dintre subiectivitatea alienată și obiectul nedelimitat printr-o strategie narativă opusă versiunii obiective a jurnalismului. În fapt, ambiția jurnalismului literar narativ este de a angaja obiectivitatea Celuilalt. O asemenea formă se dovedește
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să-i asigure supraviețuirea și intrarea în următorul secol ca fiind un discurs convingător. Văzut din acest punct de vedere, jurnalismul literar narativ activa într-un spectru menit să apropie distanța dintre subiectivitatea alienată și obiectul nedelimitat printr-o strategie narativă opusă versiunii obiective a jurnalismului. În fapt, ambiția jurnalismului literar narativ este de a angaja obiectivitatea Celuilalt. O asemenea formă se dovedește mai degrabă dinamică decât statică, aflându-se cu un picior pe terenul jurnalismului obiectiv convențional și cu celalt
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un discurs convingător. Văzut din acest punct de vedere, jurnalismul literar narativ activa într-un spectru menit să apropie distanța dintre subiectivitatea alienată și obiectul nedelimitat printr-o strategie narativă opusă versiunii obiective a jurnalismului. În fapt, ambiția jurnalismului literar narativ este de a angaja obiectivitatea Celuilalt. O asemenea formă se dovedește mai degrabă dinamică decât statică, aflându-se cu un picior pe terenul jurnalismului obiectiv convențional și cu celalt picior în memoriul solipsistic sau în ficțiune. O asemenea interpretare înțelege
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnaliștii care erau adepții acestei forme au fost asociați cu scopurile populismului și politicii progresive, sau măcar au fost politizați datorită subiectivității temelor examinate. Am să explorez mai întâi contextul critic și intelectual împotriva căruia s-a ridicat jurnalismul literar narativ. Nașterea lui a avut loc ca o formă de rezistență împotriva unora din curentele intelectuale principale ale perioadei, între care este inclusă și încercarea de a structura cu metode științifice practicarea jurnalismului, apariția realismului și naturalismului literar și în cele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
voi examina de ce a apărut această ruptură epistemologică exact în momentul în care aveau loc mari transformări sociale și culturale pe fundalul unei crize profunde. În final, o să examinez reacția împotriva alienării așa cum a fost reflectată în textele jurnalismului literar narativ. Aruncând o privire retrospectivă asupra carierei lui de reporter la un ziar, Theodore Dreiser își amintește cum a pășit în prima zi de lucru în redacția lui New York World: "M-am uitat peste camera mare, în timp ce așteptam răbdător și încântat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe credința criptoteologică a pozitivismului. Totuși într-un anume moment al acestei perioade au început să apară dubii asupra a ceea ce putea să aducă cu ea influența pozitivismului. Aceste momente pot fi considerate ca unul din motivele apariției jurnalismului literar narativ din perioada de după Războiul Civil. Motivul poate fi găsit în schimbarea atitudinii în cadrul mișcării care sprijinea literatura realistă, și produsul ei următor, literatura naturalistă, mai ales că ultima a influențat pe mulți din cei care au promovat jurnalismul literar narativ
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
narativ din perioada de după Războiul Civil. Motivul poate fi găsit în schimbarea atitudinii în cadrul mișcării care sprijinea literatura realistă, și produsul ei următor, literatura naturalistă, mai ales că ultima a influențat pe mulți din cei care au promovat jurnalismul literar narativ. Naturalismul a avut întotdeauna o strânsă legătură cu jurnalismul văzut într-o perspectivă mai largă. Așa cum notează June Howard, "naturalismul combină un grup de mesaje generice de o complexitate particulară, incluzând... importanta formă a documentarului care tocmai se năștea... Aproape
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lor. Această latură biografică indică legătura profundă și structurală a lumii în viziune naturalistă și lumea așa cum era văzută de ziariști" (155). În cazul lui Lincoln Steffens, editor la ziarul Commercial Advertiser și unul din susținătorii importanți ai jurnalismului literar narativ din anii '90 ai secolului al XIX-lea, una din "conexiunile biografice" importante a fost reporterul Abraham Cahan, mai târziu editor al ziarului evreiesc Daily Forward (Progresul zilnic) și autor al romanelor Shtetl și The Rise of David Levinsky (Ascensiunea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
propagandă printre noi pentru programul marxist și pentru realismul rus" (314). Mai mult, printr-o intuiție care anticipează aceste conexiuni biografice - în această postură nu numai de la scriitoarea realistă timpurie la cea naturalistă de mai târziu, și de jurnalistă literară narativă, dar și de la mamă la fiu - Rebecca Harding Davis, al cărei fiu, Richard, a devenit corespondent, jurnalist literar narativ și autor de romane istorice, a fost autoarea unui manifest timpuriu al realismului și al urmașului său, naturalismul, mai înainte ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
conexiuni biografice - în această postură nu numai de la scriitoarea realistă timpurie la cea naturalistă de mai târziu, și de jurnalistă literară narativă, dar și de la mamă la fiu - Rebecca Harding Davis, al cărei fiu, Richard, a devenit corespondent, jurnalist literar narativ și autor de romane istorice, a fost autoarea unui manifest timpuriu al realismului și al urmașului său, naturalismul, mai înainte ca această mișcare literară să fie anunțată de Howells în anii '70 ai secolului al XIX-lea. Este un manifest
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
naturalismul, mai înainte ca această mișcare literară să fie anunțată de Howells în anii '70 ai secolului al XIX-lea. Este un manifest care anticipează nu numai realismul/naturalismul dar și, ceea ce e remarcabil, jurnalismul de investigație și cel literar narativ mai înainte ca aceste genuri să se structureze și să capete o formă înfloritoare. Pe numele de fată Rebecca Harding, ea a scris Life in the Iron-Mills - Viața la furnale - care apare în Atlantic în 1861. Relatarea despre "viața" din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acest loc comun, în viața vulgară a Americii, ca să vezi ce este în ea. Ceva are un sens sălbatic și teribil pe care noi nu-l vedem" (A story of To-Day - O poveste din ziua de azi, 472). Jurnalismul literar narativ între alte forme de literatură și jurnalism va porni în căutarea sensului sălbatic și teribil, și aici se află locul în care forma a răsărit ca o modalitate de a portretiza o societate și o cultură. Așa va face și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aici se află locul în care forma a răsărit ca o modalitate de a portretiza o societate și o cultură. Așa va face și fiul Rebeccăi Harding Davis, Richard, care va porni în căutarea cumplitului sens în jurnalistica sa literar narativă, explorând experiența oribilă a invaziei Belgiei în 1914 de către Germania. Totuși, Willliam Dean Howells, ca editor al lui Atlantis, este creditat ca principalul susținător al literaturii americane realiste. Pentru Howells realismul va "dovedi fidelitate față de experiența fenomenală și probabilitatea motivelor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
americane realiste. Pentru Howells realismul va "dovedi fidelitate față de experiența fenomenală și probabilitatea motivelor este o condiție esențială a unei mari literaturi imaginative" (Criticism and Fiction, 15). Este bine de observat că influența literaturii realiste (și naturaliste) asupra jurnalismului literar narativ a fost mai mult în direcția descoperirii unei articulații critice. Tehnicile literaturii realiste și naturaliste erau de mult folosite în formele narative nonficționale - inclusiv în jurnalismul literar narativ premodern. Acesta chiar precede romanul modern, care și-a împrumutat tehnici atribuite
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
imaginative" (Criticism and Fiction, 15). Este bine de observat că influența literaturii realiste (și naturaliste) asupra jurnalismului literar narativ a fost mai mult în direcția descoperirii unei articulații critice. Tehnicile literaturii realiste și naturaliste erau de mult folosite în formele narative nonficționale - inclusiv în jurnalismul literar narativ premodern. Acesta chiar precede romanul modern, care și-a împrumutat tehnici atribuite realismului de la narațiunile nonficționale timpurii. În tot cazul, articularea literaturii realiste și mai târziu naturalismul au fost termeni importanți pentru impunerea unui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
bine de observat că influența literaturii realiste (și naturaliste) asupra jurnalismului literar narativ a fost mai mult în direcția descoperirii unei articulații critice. Tehnicile literaturii realiste și naturaliste erau de mult folosite în formele narative nonficționale - inclusiv în jurnalismul literar narativ premodern. Acesta chiar precede romanul modern, care și-a împrumutat tehnici atribuite realismului de la narațiunile nonficționale timpurii. În tot cazul, articularea literaturii realiste și mai târziu naturalismul au fost termeni importanți pentru impunerea unui model critic. Naturalismul, în mod special
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înconjurătoare nemijlocite și contingente, pe de o parte, și existența acestei lumi înconjurătoare numai ca o percepție a unei conștiințe labile, o structură argumentativă critică care reflectă în mod remarcabil modul în care, așa cred eu, funcționează și jurnalismul literar narativ. Garland folosește un punct de vedere util în examinarea demarcației pozițiilor critice, nu numai pentru că era și critic și romancier dar și pentru că era nonficționist, ale cărui memorii trec des granițele spre jurnalismul literar narativ. Nonficțiunea sa este direct îndreptată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
eu, funcționează și jurnalismul literar narativ. Garland folosește un punct de vedere util în examinarea demarcației pozițiilor critice, nu numai pentru că era și critic și romancier dar și pentru că era nonficționist, ale cărui memorii trec des granițele spre jurnalismul literar narativ. Nonficțiunea sa este direct îndreptată înspre portretizarea universului social și cultural, asemeni jurnalismului literar narativ, care și el este direcționat în interiorul lui în a se scrie singur. Pentru că la el se poate stabili o "conexiune biografică" între lucrările sale nonficționale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]