15,863 matches
-
Uniunii Europeană, ca membru cu drepturi depline al N.A.T.O. conturează o cotitură în destinul milenar al patriei noastre, unde va trebui să se afirme. Cele patru volume, însumând cca. 2000 de pagini, constituie opera unor diplomați care au apărat Patria în trecut, iar după 1989 au contribuit la revenirea ei în istoria contemporană, acționând prin elaborarea a numeroase lucrări și, pe această cale, la redobândirea demnității acesteia 126. Publicarea celor patru volume constituie o operă de gândire și reflecții, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
acesteia 126. Publicarea celor patru volume constituie o operă de gândire și reflecții, de elaborare a unor constatări și concluzii ale unor specialiști, având valoare ca documente istorice. Cei în cauză s-au angajat ca apărători și promotori ai intereselor Patriei Noastre, România, consemnând fapte istorice. * Printre momentele semnificative, petrecute în perioada celor patru ani, petrecuți în Suedia, ca ambasador al României, aș menționa două acțiuni organizate la inițiativa ambasadei: vizita domnului Corneliu Coposu la Stockholm, despre care am informat M.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
august 1973, pp. 12-13, semnat de Lucian D. Petrescu, director în M.A.E. 16. Evoluții pozitive în viața continentului asiatic, în revista "Lumea", nr. 16 din 12 aprilie 1973 (pp. 12-14); analiză, prezentată la Ministerul Apărării Naționale. 17. Apărând patria socialistă, oamenii muncii din R. D. Vietnam luptă pentru progresul economic, în revista "Viața Economică", nr.35, 27 august 1971, p. 17. 18. Republica Populară Mongolă: Noi trepte în ridicarea nivelului de trai, în revista "Viața Economică", nr.24 din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
libertatea politică, etica afacerilor, etica relațiilor internaționale, morala, profesia, prestigiul, protecția persoanei, binele public, libera circulație, școala, universitatea, elita (de diferite feluri) și massa, solidaritatea, ierarhia și clasamentul, viitorul, iertarea publică, supravegherea, închisoarea, ospiciul, spitalul, medicamentul, strada, cartierul, interlopul, mașina, patria, țara, călătoria de agrement, divertismentul, distracția, festivalul, carnavalul, concursul, marfa, piața, agentul, tehnica, universul, Luna, Marte, timpul, veșnicia, timpul liber, filmul, eroul, internetul, socializarea, Dumnezeu etc). Aparent, nimic nou sub soare, căci și până acum ideologia a produs această substituție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mulțumit dorințele mele, a unei întregi generații de biologi ieșeni. Mă inclin, cu respect, cu înaltă prețuire, pentru inițiativa și lupta pe care a dus-o în renașterea Stațiunii Zoologice Marine „prof. Ioan Borcea”, de la Agigea, pentru întoarcerea sa la „patria mama”, pentru tinerețea care i-a redat-o alături de mulți oameni de bine care l-au ajutat, sau care i-au fost în preajma. În renașterea simbolului primilor pași de biooceanologie instituționalizată în România, a „spiritului Agigea”, profesorul Gheorghe MUSTAȚĂ a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și această convingere despre genius loci al Iașului a contribuit, alături de altele, la refuzul lui Leon de a se transfera la București. De altfel, pentru a nuanța faptul că Iașul constituie un genius loci, arăta că: „Iașul este pentru România - patria celor mai mari poeți și cugetători ai României, Eminescu, apoi Alecsandri, Creangă, Gane, Conta, Kogălniceanu, Cobâlcescu , Negruzzi, Panu, Lambrior, Beldiceanu și multe alte personalități marcante, dintre care unii au trăit apoi în București, dar n au mai produs nimic de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Ungaria, ca scriitor, a spus: Cine scrie despre Shoah, după ce a hotărât să trăiască supraviețuind lagărului, poate avea de înfruntat o singură problemă adevărată: problema emigrării". Însă va prefera să vorbească despre exil și nu despre emigrare. Despre exilarea din patria pe care, așa cum s-a adeverit, "nu a avut-o nicicând". Cheia înțelegerii sensului autoanalizei sale se află, cred eu, în această ultimă frază. Kertész trăiește astăzi la Berlin dintr-o bursă oferită de o instituție germană. Întrebat despre motivele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
capabilă să satisfacă nevoile populației, asigurând bunăstarea maselor populare. Anul 1952 s-a dovedit a fi poate anul cel mai fioros din epoca triumfului dictaturii proletariatului în România. Inspirat de experiența a ceea ce se numea "ascuțirea luptei de clasă" în patria socialismului bolșevic, Gheorghiu-Dej, după ce s-a debarasat de Lucrețiu Pătrășcanu, a pornit acțiunea înspăimântătoare de lichidare a corifeilor Partidului Comunist. Sub pretextul unei pretinse devieri de dreapta de la linia partidului, figuri proeminente de eroi comuniști în anii ilegalității ca Ana
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
problema Palestinei în 1947, și anume slăbirea Imperiului Britanic. Aspectul pro-israelian al acestei politici a fost consecința, și nu cauza ei. Uniunea Sovietică nu a întârziat să le demonstreze evreilor trăind în interiorul granițelor sale că iluziile privind atașamentul lor față de patria renăscută în Israel rămân, ca orice iluzie, himerice. Unii evrei sovietici s-au lăsat, la început, purtați pe aripile iluziei, mergând până la a cere permisiunea de a pleca în Israel pentru a lupta în rândurile armatei evreiești de apărare împotriva
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
măsură pentru a declanșa semnale de alarmă în rândurile strategilor de politică din lumea arabă. Alarma se produce în pofida faptului că Mitterrand declarase încă de pe-atunci că "palestinienii, la fel ca și alții, au și ei drept la o patrie", dar în același timp a ținut să adauge că acest drept complică soluționarea problemei israeliene întrucât "palestinienii și israelienii pretind că patria lor este același teritoriu". La acea dată Mitterrand încă nu se pronunța cu privire la teritoriul destinat patriei palestiniene, dar
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
declarase încă de pe-atunci că "palestinienii, la fel ca și alții, au și ei drept la o patrie", dar în același timp a ținut să adauge că acest drept complică soluționarea problemei israeliene întrucât "palestinienii și israelienii pretind că patria lor este același teritoriu". La acea dată Mitterrand încă nu se pronunța cu privire la teritoriul destinat patriei palestiniene, dar în discursul rostit de la tribuna Adunării Naționale (la 17 aprilie 1980), el se exprima într-un mod mai clar și mai explicit
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
la o patrie", dar în același timp a ținut să adauge că acest drept complică soluționarea problemei israeliene întrucât "palestinienii și israelienii pretind că patria lor este același teritoriu". La acea dată Mitterrand încă nu se pronunța cu privire la teritoriul destinat patriei palestiniene, dar în discursul rostit de la tribuna Adunării Naționale (la 17 aprilie 1980), el se exprima într-un mod mai clar și mai explicit, spunând că "deoarece se cuvine a recunoaște o entitate palestiniană și o patrie destinată acestui popor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cu privire la teritoriul destinat patriei palestiniene, dar în discursul rostit de la tribuna Adunării Naționale (la 17 aprilie 1980), el se exprima într-un mod mai clar și mai explicit, spunând că "deoarece se cuvine a recunoaște o entitate palestiniană și o patrie destinată acestui popor, se cuvine, de asemenea, a se găsi o soluție dar nu în cadrul aceluiași teritoriu servind ca patrie (pentru două popoare); din acest motiv (în acest context) eu mă refer la Cisiordania 43". În ciuda "concesiilor" făcute în favoarea intereselor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
într-un mod mai clar și mai explicit, spunând că "deoarece se cuvine a recunoaște o entitate palestiniană și o patrie destinată acestui popor, se cuvine, de asemenea, a se găsi o soluție dar nu în cadrul aceluiași teritoriu servind ca patrie (pentru două popoare); din acest motiv (în acest context) eu mă refer la Cisiordania 43". În ciuda "concesiilor" făcute în favoarea intereselor palestiniene în perioada premergătoare ascensiunii sale la președinția republicii, Mitterrand ajunge la putere recunoscut ca prieten evident al Statului Israel
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Respectarea obligatorie a hotărârilor ONU înseamnă recunoașterea dreptului Statului Israel la existență în cadrul unor frontiere recunoscute și sigure. Aceste principii au însă și o altă semnificație, și anume a necesității de a recunoaște aspirațiile poporului palestinian de a avea o patrie. Numai că noi nu ne punem în locul părților interesate și nu avem pretenția de a defini conceptul de patrie palestiniană. Cred că s-ar cuveni ca Israelul să accepte convorbiri directe cu reprezentanți palestinieni referitor la acest complex de probleme
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
principii au însă și o altă semnificație, și anume a necesității de a recunoaște aspirațiile poporului palestinian de a avea o patrie. Numai că noi nu ne punem în locul părților interesate și nu avem pretenția de a defini conceptul de patrie palestiniană. Cred că s-ar cuveni ca Israelul să accepte convorbiri directe cu reprezentanți palestinieni referitor la acest complex de probleme. S-ar cuveni, de asemenea, să se facă distincție între două probleme diferite în esența lor și anume, între
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
formei de organizare politică ce corespunde dorințelor sale. Din acest motiv mă preocupă starea în care se află poporul palestinian. Doar știți că m-am pronunțat în favoarea acordurilor de la Camp David și, în repetate rânduri, m-am exprimat în favoarea unei patrii pentru poporul palestinian. Poziția Statului Israel rămâne hotărâtoare în această privință 46". Formula lui Mitterrand cu privire la soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu, inclusiv a problematicii israeliano-palestiniene, a luat forma unei teorii care a fost elaborată la puțin timp după cucerirea puterii. La
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
timp după cucerirea puterii. La 7 august 1981, Franța elogiază în public planul atribuit prințului Fahd al Arabiei Saudite privitor la soluționarea conflictului israeliano-arab. Acest plan afirma principiul stabilirii unui stat palestinian și nu numai recunoașterea dreptului palestinienilor la o patrie -, pe lângă principiul "dreptului statelor din regiune de a trăi în pace", fapt interpretat ca o recunoaștere implicită a Statului Israel. Elogiul francez pentru planul Fahd exprimat public susținea că acesta aduce o "contribuție pozitivă la eforturile de a obține pacea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ca o recunoaștere implicită a Statului Israel. Elogiul francez pentru planul Fahd exprimat public susținea că acesta aduce o "contribuție pozitivă la eforturile de a obține pacea pe calea negocierilor 47", în pofida diferenței fundamentale existente între "recunoașterea dreptului la o patrie", așa cum pretindea în mod neostenit diplomația franceză și planul Arabiei Saudite, care preconiza "stabilirea unui stat palestinian". Se cuvine remarcat totuși că evaluarea planului saudit făcută de Mitterrand în conversația cu președintele Statelor Unite (la 18 octombrie 1981) a fost diferită
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
civilizației iudeo-creștine, laolaltă cu țara evreilor, dorește să le vadă concretizate fără ca scopurile și aspirațiile acesteia să provoace daune drepturilor altora. Mitterrand va folosi în continuare aceeași formulă lingvistică referindu-se la palestinieni, zicând: "Am recunoscut dreptul palestinienilor la o patrie și am spus ceea ce este logic, și nimeni nu a spus așa ceva înaintea noastră că în această patrie li se va permite formarea de structuri statale precum vor hotărî ei înșiși. În acest scop, ei au nevoie de pământurile desemnate
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
daune drepturilor altora. Mitterrand va folosi în continuare aceeași formulă lingvistică referindu-se la palestinieni, zicând: "Am recunoscut dreptul palestinienilor la o patrie și am spus ceea ce este logic, și nimeni nu a spus așa ceva înaintea noastră că în această patrie li se va permite formarea de structuri statale precum vor hotărî ei înșiși. În acest scop, ei au nevoie de pământurile desemnate de istorie și de realitatea actuală. Numai că noi nu suntem în stare să ne lăsăm târâți orbește
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
În ce privește expresia teritorială a unei soluții a problemei palestiniene, Mitterrand va repeta, în prezența membrilor guvernului său, ceea ce a mai spus în ocazii anterioare, și anume că: "Sarcina mea nu este aceea de a indica pe hartă, cu precizie, frontierele patriei palestiniene. Se spune că ar fi vorba de Iordania, de Cisiordania... Cei ce vor negocia vor fi cei ce vor hotărî. Franța nu îndeplinește un rol de judecător sau de mediator și nici pe acela de negociator, dar consideră că
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
fi vorba de Iordania, de Cisiordania... Cei ce vor negocia vor fi cei ce vor hotărî. Franța nu îndeplinește un rol de judecător sau de mediator și nici pe acela de negociator, dar consideră că palestinienii au dreptul la o patrie 50". Ideile formulate în atmosfera de intimitate a unui consiliu de miniștri reflectă, probabil, cu adevărat subiectele abordate. Dar, așa cum am mai precizat, Mitterrand nu va rămâne mult timp fidel pozițiilor evocate în acest for și, nu mai târziu de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
1982), când a asemănat acțiunea militarilor israelieni la Beirut cu distrugerea de către naziști, ca represalii, a satului și a tuturor sătenilor francezi din Oradour-sur-Glane. În convorbirile cu regele Hussein, Mitterrand se va referi la palestinieni numindu-i "popor lipsit de patrie" și "popor îndreptățit a avea o patrie", care el și numai el va hotărî "dacă vrea să-și creeze un stat". A mai spus că nu se îndoiește că "până la urmă, se va produce recunoașterea reciprocă între Israel și OEP
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
la Beirut cu distrugerea de către naziști, ca represalii, a satului și a tuturor sătenilor francezi din Oradour-sur-Glane. În convorbirile cu regele Hussein, Mitterrand se va referi la palestinieni numindu-i "popor lipsit de patrie" și "popor îndreptățit a avea o patrie", care el și numai el va hotărî "dacă vrea să-și creeze un stat". A mai spus că nu se îndoiește că "până la urmă, se va produce recunoașterea reciprocă între Israel și OEP". Această recunoaștere s-a și produs, dar
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]