14,124 matches
-
știu de cât timp datează această practică a „marcării” acatistelor și pomelnicelor, dar înclin să cred că ea este primită cu destul de multă reticență de către pelerini, chiar dacă aceștia nu protestează în mod deschis. La un alt nivel, cred că dimensiunea simbolică a actului de „a da un acatist”, aflat în legătură directă cu logica exchange goods, se găsește perturbată prin prezența unui intermediar, care ordonează mundan un gest de comunicare directă cu divinitatea 1. Într-o discuție ulterioară cu un prieten
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sau mai multe înveliți în pături, în autocare „obosite” de atâtea drumuri în Italia și Spania ? În fond, trebuie să ne punem întrebări nu asupra religiozității și a practicilor sociale legate de pelerinaje, ci mai degrabă cu privire la valența de cod simbolic a sacrului, care a dus la o revenire în forță a religiei în spațiul public. * Pelerinii de la Prislop vor să experimenteze „altfel” contactul cu sacrul : mai direct, mai emoțional, mai sensibil. Vor o schimbare de ritm în viața lor, înțeleg
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu l-am văzut niciodată prezent în reportajele audio-video realizate de diverse posturi de radio și TV la fața locului. Oare de ce ? Pentru că reprezintă pe undeva alteritatea absolută, iar a-l prezenta ar însemna să tragi un semn de egalitate simbolic între slăbiciunea sa psihică și cei prezenți, o apropiere pe care nici cele mai critice poziții media nu îndrăznesc să o realizeze ? Pelerinajul, spre final. Incident neprevăzut. Impresie finală. Predica episcopului-vicar de Râmnicu- Vâlcea, Emilian Lovișteanul, este una pe care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mică. Posedă ceea ce aș putea numi, pseudo- weberian, o puternică „charismă de funcțiune” : ar putea fi, în viața de toate zilele, polițist, agent de pază sau interlop local, în orice caz, se vede că dispune de o putere reală și simbolică brutală, imediată, cinică. El a rămas angajat în rândul de așteptare, soția și copilul au mers direct la raclă, pentru a beneficia de regula nescrisă a pelerinajelor, femeile însoțite de copii mici nu stau la coadă. Tânărul spune cu glas
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am fost repede lămurit de femeie : nu, nu este vorba de vândut lumânări, cum să facem așa ceva ? Doamne ferește ! Noi dăm ceva de pomană, pentru un neam de-al nostru, cum putem și noi. Pelerinii din rând zâmbesc, primesc această pomană simbolică, țin puțină vreme lumânarea aprinsă în căușul palmelor, după care o așază delicat pe jos, printre pahare de plastic, hârtii și resturile lepădate ale marelui rând, ale marelui oraș. Ora 17.30-18.00. Cazarea pelerinilor a constituit dintotdeauna o problemă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
valoarea economică, și anume valoarea sentimentală a acestora, un „marketing al călugărului”, care continuă să beneficieze de o imagine pozitivă în societățile occidentale. Cu alte cuvinte, ceea ce se vinde ca fiind „produs de mănăstire, mănăstiresc” accede la calitatea de bun simbolic (bien symbolique) în sensul definit de sociologia lui Pierre Bourdieu : realități cu o dublă semnificație, una comercială și alta de sens, pentru care valoarea propriu-zis simbolică și cea de piață rămân relativ independente, chiar și atunci când anumite sancțiuni economice se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ceea ce se vinde ca fiind „produs de mănăstire, mănăstiresc” accede la calitatea de bun simbolic (bien symbolique) în sensul definit de sociologia lui Pierre Bourdieu : realități cu o dublă semnificație, una comercială și alta de sens, pentru care valoarea propriu-zis simbolică și cea de piață rămân relativ independente, chiar și atunci când anumite sancțiuni economice se adaugă consacrării culturale (Jonveaux, 2011 : 19-52). Este vorba (și) de o economie charismatică, deoarece la valoarea de „bun simbolic” a produselor se adaugă charisma personală a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
alta de sens, pentru care valoarea propriu-zis simbolică și cea de piață rămân relativ independente, chiar și atunci când anumite sancțiuni economice se adaugă consacrării culturale (Jonveaux, 2011 : 19-52). Este vorba (și) de o economie charismatică, deoarece la valoarea de „bun simbolic” a produselor se adaugă charisma personală a călugărilor, care au acest privilegiu, în timpul târgurilor, expozițiilor, pelerinajelor, „de a fi în lume și în exteriorul acesteia, produsele de mănăstire având în ochii clienților imaginea că vin dintr-o lume extraordinară, fabricată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ecranele de televiziune. Nucleul interpretării este redus la modul în care mass-media, în frunte cu televiziunea, utilizează pelerinajul pentru construcția evenimentului mediatic, favorizând adesea senzaționalul. Media devine ea însăși producătoare de mesaje religioase, capabilă să influențeze decizii individuale. Prin interpretările simbolice, foarte diverse, pe care le oferă pelerinajul (identitate, sănătate, înghesuială, bigotism, iraționalitate etc.), ea influențează în mod direct participarea la pelerinaje. În acest stadiu al cercetării îmi este greu să cuantific exact amploarea fenomenului. Sigur este faptul că pelerinajul și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ansamblul său. Femininul arhetipal și prezența feminină la pelerinaje Începând cu primele ore petrecute efectiv pe teren la Iași, în octombrie 2009, am remarcat prezența majoritară a femeilor în cadrul acestui pelerinaj, modul lor special de a se îmbrăca sau gesturile simbolice pe care le făceau atunci când se apropiau de racla Sfintei Parascheva. Dar ce m-a surprins cel mai mult a fost extraordinara solidaritate feminină care se forma în momentele dificile ale așteptării la rând, precum și identificarea, uneori aproape totală, cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
În cazul femeilor, se manifestă o comunicare incondițională, legată direct de propriul sex, iar în cel al bărbaților este vorba de un contact străin, dobândit, cu un imaginar bogat, dar complet în afara conștiinței. Rezultatul este, în concepția jungiană, „o identificare simbolică cu imaginea Mamei în cazul bărbaților și una directă a femeilor, ceea ce bărbații nu vor fi capabili niciodată” (Jung, 1968 : 106). În timpul așteptării la rând, am fost cu adevărat surprins de modul în care femeile, indiferent de vârstă, se identificau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dar atribuțiile și funcțiile lor au trecut la acești sfinți, Mokoș continuând să fie venerată sub numele Sfintei Parascheva sau Sfânta Vineri” (Tokarev, 1976 : 221). Astfel, o mai veche temă iconografică din Rusia medievală o arată pe Sfânta Parascheva, înlocuitoarea simbolică a lui Mokoș, în compania Sfântului Ilie (mai vechea zeitate indo- europeană Perun) și a Sfântului Blasius (Vlasii), care la rândul său a luat locul lui Veles (Gimbutas, 2005 : 115). și alți etnografi și folcloriști români, pe care nu-i
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe care i-o arată pelerinii de sex feminin ? Eric Neumann propune ecuația de bază a arhetipului feminin : femeia = corp, corporalitate = vas, recipient = receptacul. Corpul sfinților este deci una dintre cheile de interpretare. Sfânta Parascheva s-a „demarcat” în competiția simbolică cu ceilalți sfinți în jurul cărora se organizează pelerinaje în România pentru că ea este foarte „feminină” ; sub veșmintele sale se poate citi forma unui corp omenesc, așezat într-o raclă alungită, ca o navă, sacru concentrat într-o formă feminină. După cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
public despre ea, încercând să inventeze tehnici și proceduri pentru a-i face față cât mai bine. K. Seraidari afirmă că în felul acesta femeile își construiesc o bază comună de identificare și experiență, prelungind în timp și spațiu sacrificiul simbolic realizat în onoarea „figurilor feminine” ale pelerinajelor (Seraidari, 2005 : 150). Cercetătoarea franceză atrage însă atenția că ar fi greșit să asociem prea ușor femeia suferinței, doliului și durerii. Cu toate acestea, spune ea, tema este recurentă studiilor de gen și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
exprimate într-o mare diversitate de forme (Waida, 2005 : 6049). Tonul în general fatalist al relatărilor despre miracole poate fi pus în legătură cu traiul într-un sistem politic bazat pe principii de dominație brutală, cel dominat nemaifiind capabil să dețină controlul simbolic al propriei existențe (Massé, Benoist, 2002 : 194). Prezența unui asemenea „aflux” de miracole pe Internet, dar și tipărite pe hârtie ridică un număr mare de întrebări. Biserica Ortodoxă a știut mereu să compună armonios cu pietatea maselor și cu religia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
postcomuniste. Rândul de așteptare Preliminarii Pelerinajul contemporan este definit de rândul de așteptare. Prima mea impresie atunci când am luat contact cu el a fost că am de-a face cu un amestec de religiozitate populară, înghesuială veselă sau încrâncenată, bătălie simbolică pe distribuția de alimente (sarmale, de pildă), așteptarea ca probă fizică și psihologică, lacrimi de bucurie sau suferință. Mai apoi lucrurile s-au mai schimbat. Ca pelerin, mi-a plăcut să verific eu însumi cum ideea de „timp profan” este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
distribuit pelerinilor este sarmaua. Prezența sarmalelor în ospețele funerare a fost mereu o constantă în rețetele culinare din provinciile românești, sub numele de sarmale (Valahia) sau găluște (Moldova) (Lefter, 2010 : 495). Pentru antropologul Vintilă Mihăilescu, „sarmaua este reală pentru că este simbolică. Standardizată, este promovată drept mâncare națională. Ea devine identitară și o regăsim în nenumărate meniuri sub eticheta mâncare națională (tradițională) românească și o promovăm în toate ocaziile” (Mihăilescu, 2003 : 84). Sarmaua este asociată ideii de praznic, de sărbătoare, de bucurie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și o promovăm în toate ocaziile” (Mihăilescu, 2003 : 84). Sarmaua este asociată ideii de praznic, de sărbătoare, de bucurie, se mănâncă doar la „ocazii”, având deci capacitatea de a reactualiza momentele de euforie colectivă” (Stoica, 2004 : 205). Sarmalele, pe plan simbolic și culinar, sunt „semn de reconciliere”, un „balcanism gastronomic cuceritor și unificator” (Pleșu, M., 2013 : 3). Pe teren, am văzut cum la Mănăstirea Prislop erau servite pelerinilor mari cantități de sarmale „bucovinene”, dar și „moldovenești”, de dimensiuni și consistență ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Emil Constantinescu la Iași înaintea alegerilor prezidențiale din 1996. Episodul reprezintă un simbol al valorificării geografiei identitare și al simbolismului istoric și social. Sfânta Parascheva „continuă să fie solicitată și astăzi pentru a învesti șefi ai comunității, un adevărat depozit simbolic de prestigiu pentru comunitate” (Manolescu, 2002 : 208). În alte spații geografice, dar tot de extracție ortodoxă (ne referim aici la Grecia), prezența masivă a oamenilor politici la hramuri, sărbători religioase etc. este percepută de pelerinii înșiși de o manieră contradictorie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2004 : 19). Vorbim din ce în ce mai puțin de noi, de felul nostru de a fi împreună. Ritualitatea specifică a pelerinajelor („ritualo mania”, în termenii lui Hervieu-Léger) participă la invocarea imaginară a rădăcinilor întregului corp social, ale „noastre” și ale „lor”. Bogăția patrimoniului simbolic al pelerinajelor constituie un stoc de resurse pentru politic, o stație de reîncărcare a energiilor comune, naționale, parte a faptului că Ortodoxia a recucerit treptat întreg spațiul public după 1990 (Conovici, 2009). Ar fi încă multe de spus despre acest
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prea legate de oralitate (un fapt normal pentru „creștinismul cosmic”, pentru a relua formula clasică a lui Mircea Eliade, un mare indecis între perenialism și istorism - ca orice antimodern -, dar problematic pentru o istorie propriu-zisă a creștinismului românesc), o geografie simbolică indisociabilă de construcția continuă a identității naționale, în special de ceea ce eu am numit ontologie etnică. Nu ar fi simplu, fiindcă ar trebui depășite ambiguitățile și abuzurile filetismului, ignoranței, politicianismului și pietății populare, între care suprapunerea topografiei sacre peste teritoriul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Chiar fără s-o știe (suficient ori cum trebuie), oamenii au mers, merg și probabil vor mai merge pe drumurile bătătorite de alții, sau deschid drumuri noi, utilizând, păstrând, transmițând și modificând hărți mentale, mișcându-se și într-un spațiu simbolic, nu doar fizic. O bună istorie nu poate fi gândită fără o bună geografie, iar aceasta din urmă nu e întreagă fără o geografie umană. Secularizarea antropogeografiei, începută încă înainte de consacrarea ei ca disciplină academică în Germania sfârșitului de secol
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
memoria, standardele, altitudinea, profunzimea. Iată de ce e tot mai greu să scrii despre marile experiențe ale umanității. Iar pelerinajele se numără printre acestea. Un pelerin la pelerinaje Pelerinajele sunt drumuri prin excelență, numai că spațialitatea lor nu e topologică, ci simbolică, teritorialitatea lor nu e cantitativă, ci calitativă, direcția și sensul lor nu se articulează în plan orizontal, ci caută verticala locului, azimutul, zenitul, „Nordul”, transcendentul, iar măsura reușitei lor (vezi cel puțin o sintagmă clasică : pilgrim’s progress) nu e
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sportului, Comitetul Olimpic Român, federațiile și unitățile sportive pot efectua cheltuieli pentru fiecare ședința tehnică, în limita sumei de 15.000 lei/persoană. Articolul 14 (1) Cu ocazia competițiilor și acțiunilor internaționale, delegațiilor sportive străine li se pot oferi atenții simbolice, cadouri, după cum urmează: ... a) la competițiile și acțiunile internaționale organizate în țară: ... Jocurile Olimpice Comitetul Olimpic Român până la 5.000.000 lei/ramură de sport (2) Costul materialelor de propagandă sportivă, cum ar fi: cupe, tricouri, cravate cu însemne, diplome, medalii
HOTĂRÂRE nr. 240 din 1 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea Sportiva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123987_a_125316]
-
000 lei/persoană. Articolul 55 Ministerul Tineretului și Sportului și Comitetul Olimpic Român pot acorda că recompensă unor personalități din țară și din străinătate, care sprijină în mod deosebit dezvoltarea activității sportive, trofee, plachete, cupe, albume, insigne, brelocuri, alte obiecte simbolice. Sumele aferente acestor obiecte vor fi prevăzute în bugetul Ministerului Tineretului și Sportului și, respectiv, în cel al Comitetului Olimpic Român și vor fi acordate numai de ministrul tineretului și sportului sau de președintele Comitetului Olimpic Român. Articolul 56 În conformitate cu
HOTĂRÂRE nr. 240 din 1 aprilie 1999 pentru aprobarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea Sportiva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123987_a_125316]