10,741 matches
-
Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât generează un tratament egal sub aspectul salarizării între persoane care au o vechime în muncă diferită. Spețele în care a fost invocată din oficiu excepția de neconstituționalitate se referă la personal nedidactic din învățământul preuniversitar. 27. Raportat la această critică, Curtea reține că, începând cu data de 1 ianuarie 2010, ca efect al dispozițiilor art. 30 alin
DECIZIE nr. 707 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi art. 1, art. 2 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280106_a_281435]
-
constituțională după expirarea acestora; în acest caz, așadar, esențial este ca legea să nu fi fost promulgată la momentul sesizării Curții Constituționale". 20. Cu privire la legile analizate, Curtea reține că acestea nu au fost adoptate în procedură de urgență, astfel încât în speță este aplicabil art. 15 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 referitor la termenul de 5 zile. Ele au fost depuse la secretarul general al Camerei Deputaților și la cel al Senatului la data de 10 octombrie 2016
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
plus este acela că soluțiile pronunțate de Curtea Constituțională într-o astfel de situație - în cadrul controlului de constituționalitate a priori declanșat printr-o obiecție de neconstituționalitate care vizează două sau mai multe legi - pot fi diferite, așa cum este cazul în speța de față, în care o soluție este de respingere ca inadmisibilă a obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente de avere sau de altă natură. În acest context menționează jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul egalității în fața legii și apreciază că, în speța de față, norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, și anume celor care au în proprietate două sau mai multe clădiri, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare și, ca atare
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
este reglementată de dispozițiile legale în vigoare, apare ca fiind transformată într-un mijloc de apărare comun, soluție care nu poate conduce decât la concluzia că ea poate fi invocată pentru prima dată oricând, inclusiv în căile de atac, în speță, în recurs. 19. Deși dispozițiile alin. (2) al art. 4 din Legea nr. 554/2004 , potrivit cărora "instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate" par a contrazice sintagma "oricând în cadrul unui proces", conținută
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
dificultatea nu este, însă, insurmontabilă, dacă se are în vedere că judecata "în fondul litigiului" nu este echivalentă cu judecata "în prima instanță", fondul litigiului privind atât judecata în primă instanță, cât și judecata în căile de atac. 40. În speța în legătură cu care s-a formulat sesizarea, această interpretare este clară, deoarece în cuprinsul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se prevede obligația instanței de recurs de a "rejudeca litigiul în fond". 41. Prin urmare, câtă vreme instanța
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
atunci când perimarea se pronunță de Completul de 5 judecători. 58. În mod incidental, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 , prin Decizia nr. 267 din 7 mai 2014 . În speța respectivă a fost invocată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 554/2004 , susținându-se că aceste texte de lege ar intra în contradicție cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, pe
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
opinia majoritară): termenul de 2 luni, stabilit la art. 9 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 , nu este un termen special de prescripție, în sensul art. 13 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , în astfel de spețe termenul de prescripție fiind de 6 luni de la data la care autovehiculul a fost înregistrat de camerele video; ... b) Tribunalele Argeș, Bacău, Brașov, București, Brăila, Constanța, Ilfov, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Tulcea, Timiș și Vrancea: termenul de două luni este
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori". 57. Așadar, constatarea contravenției se face prin proces-verbal și, deci, nu poate fi anterioară acestuia; anterioară este constatarea faptei, care se face, în speță, prin mijloace tehnice. 58. Cele două expresii - "constatarea contravenției" și "constatarea faptei" - nu se confundă, fiind folosite distinct chiar de către legiuitor [spre exemplu, art. 13 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 se referă expres la constatarea faptei]. 59
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
având ca obiect plângerea împotriva ordonanței de clasare nr. 11/P/2014 din 14 octombrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, fiind încheiată, astfel, faza urmăririi penale. 17. Totodată, Curtea constată că în speță nu a fost formulată o cerere de recuzare a organului de cercetare penală. De altfel, din analiza dispozițiilor art. 69 din Codul de procedură penală reiese că recuzarea organului de cercetare penală nu poate avea loc după epuizarea etapei procesuale
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
interpretarea dată art. 24 și 25 din Codul de procedură civilă și art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 de către Tribunalul Constanța - Secția I civilă, contrar soluțiilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în spețe cu obiect asemănător, în care aceasta a avut calitatea de petentă, se încalcă principiul securității raporturilor juridice. 9. În final, autoarea excepției susține că art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 încalcă dreptul la un proces
DECIZIE nr. 669 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279828_a_281157]
-
fost analizată în doctrină și decurge dintr-un act normativ adoptat relativ recent, prin raportare la momentul sesizării, nefiind conturată o practică judiciară în domeniu, iar în privința acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat prin decizii de speță sau printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii. IV. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 18. Completul de judecată al Tribunalului Galați - Secția I civilă a apreciat că, față de formularea art.
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
La 5 iunie 2003, reclamanta s-a deplasat la secția de poliție, unde a formulat câteva întrebări suplimentare pentru expert. 13. La 18 februarie 2004, poliția a solicitat asistență din partea unui expert care să pregătească raportul de expertiză tehnică în speță. 14. La 29 martie 2004, expertul a examinat locul accidentului în prezența șoferului și a reclamantei. Șoferul a declarat că era de acord cu concluziile expertului. 15. Raportul de expertiză tehnică a fost finalizat la 25 august 2004. Conform acestuia
HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Dragomir împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279838_a_281167]
-
dacă va angaja un expert consilier parte. 22. La 10 august 2006 a fost luată prima declarație scrisă a șoferului. 23. În declarațiile date la secția de poliție la 11 mai și 19 octombrie 2006, reclamanta a susținut că, în speță, nu se impunea efectuarea unui nou raport de expertiză. 24. Potrivit celor trei procese-verbale redactate între 2 octombrie și 29 noiembrie 2006 de ofițerul de poliție însărcinat cu ancheta, reclamanta nu a putut fi contactată sau nu a reușit să
HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Dragomir împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279838_a_281167]
-
anterioară, din 4 august 2005. Sentința a rămas definitivă în urma respingerii recursului formulat de parchet, prin hotărârea Tribunalului București din 26 septembrie 2007. 27. Prin rezoluția din 9 iunie 2008, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a constatat că, în speță, a intervenit la 24 aprilie 2007 prescripția răspunderii penale și a dispus neînceperea urmăririi penale. 28. Reclamanta a contestat rezoluția în fața instanței și a solicitat obligarea șoferului și a parchetului la plata sumei de 25.000 de euro (EUR) cu
HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Dragomir împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279838_a_281167]
-
întârzierea excesivă a anchetei care a determinat împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea săvârșită împotriva sa. 29. Prin hotărârea din 27 august 2008, Judecătoria Sectorului 5 București a respins plângerea reclamantei. Instanța a reținut că, întrucât în speță se împlinise termenul de prescripție a răspunderii penale, nu se putea pronunța asupra cererii reclamantei de acordare de despăgubiri. Judecătoria a mai arătat că reclamanta dispunea de posibilitatea de a formula o acțiune în despăgubire în fața instanțelor civile. Hotărârea a
HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Dragomir împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279838_a_281167]
-
fost reluat după suspendare. Părăsirea instanței civile nu poate avea loc dacă aceasta a pronunțat o hotărâre chiar nedefinitivă." ... 31. Dispozițiile relevante din Codul penal referitoare la prescripția răspunderii penale, astfel cum erau în vigoare la momentul anchetei infracțiunilor în speță, sunt următoarele: Articolul 122 "Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt: [...] d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani. ... [...] Termenele arătate în prezentul articol se socotesc
HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Dragomir împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279838_a_281167]
-
argumentat că reclamanta a cauzat întârzieri semnificative în derularea anchetei penale. Din dosarul cauzei reiese că reclamanta nu s-a conformat notificărilor transmise de organele de cercetare pentru perioade care cumulau mai puțin de un an. 47. Curtea constată că speța nu era complexă și că toată ancheta penală a constat în consemnarea a patru declarații și dispunerea efectuării unui raport de expertiză. Curtea observă în plus că prima examinare a locului accidentului efectuată de un expert a avut loc la
HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Dragomir împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279838_a_281167]
-
Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor să emită titlul de despăgubire, conform raportului de evaluare întocmit în Dosarul nr. 42.057/CC și cu respectarea procedurii prevăzute de titlul VII din Legea nr. 247/2005 . Așadar, Curtea constată că situația din speță se încadrează în ipoteza tezei întâi a art. 4 din Legea nr. 165/2013 , de vreme ce dosarul de despăgubiri se afla, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , în faza administrativă de cerere depusă, dar nesoluționată de autoritatea
DECIZIE nr. 613 din 4 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279177_a_280506]
-
egalitatea în drepturi. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în cauza dedusă soluționării instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională a fost emisă, în anul 2008, în favoarea autorilor excepției, de către entitatea învestită de lege cu soluționarea notificării - în speță Primăria Municipiului Deva - dispoziția conținând propunerea de acordare de despăgubiri pentru un imobil revendicat în condițiile dispozițiilor Legii nr. 10/2001 coroborate cu cele ale Legii nr. 247/2005 . Acest act administrativ - dispoziția primarului - nu este consecința unei hotărâri judecătorești
DECIZIE nr. 613 din 4 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279177_a_280506]
-
17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) și (8) din Legea nr. 165/2013 , autorii excepției susțin, în esență, că aplicarea noii legi pentru stabilirea și acordarea măsurilor reparatorii - Legea nr. 165/2013 situațiilor precum cea din speță, în care era deja pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care instanța obliga Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire, contravine art. 15 alin. (2) din Constituție. Cu privire la această critică, Curtea s-a
DECIZIE nr. 613 din 4 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279177_a_280506]
-
fără permis de conducere și refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Potrivit Încheierii din 9 decembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București - pag. 2 -, prin care a fost sesizată Curtea Constituțională cu prezenta excepție de neconstituționalitate, "în speța dedusă judecății se invocă neconstituționalitatea dispozițiilor cuprinse în Codul penal ale căror efecte se produc începând cu data de 1 februarie 2014, excepția invocată are legătură cu soluționarea prezentei cauze sub aspectul individualizării unei eventuale pedepse [...]." De asemenea, în notele
DECIZIE nr. 721 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. a), art. 83 alin. (1) lit. b) şi art. 91 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279179_a_280508]
-
constituționalitate este similară, atât din punctul de vedere al criticii de neconstituționalitate, cât și al tehnicii legislative folosite în redactarea actului normativ, cu cea din cauza în care a fost pronunțată decizia anterior referită. De aceea, Curtea reține că și în speța de față își mențin valabilitatea mutatis mutandis considerentele anterior enunțate. 41. Cu privire la argumentele autorilor obiecției de neconstituționalitate referitoare la faptul că prin adoptarea unor asemenea "norme imprecise" se evită dezbaterea parlamentară privind necesitatea soluțiilor preconizate prin adoptarea ordonanțelor sau că
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
Guvernul consideră că nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) și art. 49 alin. (5) din Legea fundamentală. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 53 din Constituție, apreciază că acesta nu este incident în speță, având în vedere faptul că dreptul la sport/pescuit nu este un drept fundamental. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare
DECIZIE nr. 693 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279202_a_280531]
-
discuțiilor cu auditorul financiar principal și informarea subcontractantului de efectuarea raportării la Oficiu, în cazul în care părțile decid astfel. ... d) Subcontractantul poate efectua raportarea la Oficiu, în numele său, doar în situația în care se va constata că din analiza speței cu auditorul financiar suspiciunea este fondată iar auditorul financiar nu a efectuat raportarea la Oficiu. ... 3.4.6. Măsuri aplicate în finalizarea misiunii Cel mai important aspect în această fază este revizuirea tuturor informațiilor privind cunoașterea clientului, informațiile despre potențialele
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]