15,855 matches
-
17 aprilie 2006, prin care Curtea, pentru considerentele acolo reținute, a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstitu ționalitate invocate cu privire la art. 8 alin. (2) și (5) din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 (criticate alături de alte texte din același act normativ), statuând că acestea nu încalcă prevederile constituționale ale art. 21, 124 și 129 și nici pe cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi care
DECIZIE nr. 713 din 17 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201016_a_202345]
-
2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 28 februarie 2005, și Decizia nr. 434 din 13 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 30 septembrie 2005, prin care a statuat, de principiu, că instituirea condițiilor de transport este "un atribut exclusiv al legiuitorului, care a reglementat regimul de circulație pe drumurile publice astfel încât desfășurarea traficului să aibă loc în deplină siguranță". De asemenea, prin Decizia nr. 11 din 20 ianuarie
DECIZIE nr. 704 din 17 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (1), precum şi ale art. 60 alin. (1) lit. d) şi f), alin. (2) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201011_a_202340]
-
de circulație pe drumurile publice astfel încât desfășurarea traficului să aibă loc în deplină siguranță". De asemenea, prin Decizia nr. 11 din 20 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 2 februarie 2004, Curtea a statuat că stabilirea unor contravenții în sarcina participanților la trafic pe drumurile publice "are ca scop prevenirea consecințelor negative în cazul încălcării reglementărilor privind regimul drumurilor". Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele
DECIZIE nr. 704 din 17 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (1), precum şi ale art. 60 alin. (1) lit. d) şi f), alin. (2) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201011_a_202340]
-
familială și privată. Astfel, condiționarea dreptului persoanei fizice de a dispune de ea însăși de obținerea încuviințării prealabile prin hotărâre judecătorească a schimbării sexului este contrară art. 26 din Constituție. În acest sens, este invocată jurisprudența Curții Constituționale care a statuat că dreptul persoanei de a dispune de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri, trebuie să constituie obiect de ocrotire din partea autorităților. Se arată că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului
DECIZIE nr. 530 din 13 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 lit. i) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi ale art. 4 alin. (2) lit. l) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201007_a_202336]
-
dreptul persoanei de a dispune de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri, trebuie să constituie obiect de ocrotire din partea autorităților. Se arată că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că noțiunea de viață privată este o noțiune cu un conținut mai larg. Ea cuprinde integritatea fizică și morală a persoanei și uneori poate să înglobeze aspecte ale identității fizice și sociale ale unui individ. Elemente cum ar fi identificarea
DECIZIE nr. 530 din 13 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 lit. i) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi ale art. 4 alin. (2) lit. l) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201007_a_202336]
-
2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 12 iunie 2006, și prin Decizia nr. 250 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 20 aprilie 2007, Curtea a statuat că Legea nr. 10/2001 este o lege specială în materia revendicării imobiliare, prin care legiuitorul a urmărit să evite perpetuarea stării de incertitudine în ceea ce privește situația juridică a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu valabil, de către stat
DECIZIE nr. 533 din 13 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201062_a_202391]
-
este însă de natură să aducă atingere dreptului de proprietate privată. Totodată, Curtea, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie 2003, a statuat că "recunoașterea sine die a posibilității persoanei interesate de a declanșa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare [...]". Aceste considerente își mențin
DECIZIE nr. 533 din 13 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201062_a_202391]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se
DECIZIE nr. 536 din 13 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201064_a_202393]
-
implică o împroprietărire justificată a actualului proprietar". Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor din Legea fundamentală, care garantează dreptul de proprietate. În argumentarea acestui punct de vedere face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că naționalizarea sau alte moduri prin care, sub imperiul unor legi anterioare, a luat naștere dreptul de proprietate al statului nu sunt corespunzătoare prevederilor Constituției, dreptul subiectiv de proprietate al statului, constituit potrivit reglementărilor legale anterioare actualei Legi fundamentale, nefiind
DECIZIE nr. 602 din 20 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (3), (4), (7), (8) şi (9) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201102_a_202431]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 415 din 3 iunie 2008 (Cererea nr. 23.878/02) Strasbourg În Cauza Strungariu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, președinte, J. Hedigan, L. Caflisch, C. Bîrsan, doamna M. Tsatsa-Nikolovska, domnul V. Zagrebelsky, doamna A. Gyulumyan, judecători, și domnul V. Berger, grefier de secție, după ce a deliberat în Camera de consiliu la
HOTĂRÂRE din 29 septembrie 2005 în Cauza Strungariu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199113_a_200442]
-
îl ocupase înainte de concediere. Din probele aflate la dosar rezultă că reclamantul a lucrat efectiv în acest nou post. Mai mult, nicio instanță internă nu a constatat faptul că această reîncadrare în post nu a fost efectivă. Instanța care a statuat asupra legalității concedierii reclamantului din data de 8 ianuarie 2004 nu a găsit nicio legătură între executarea obligației de reîncadrare în post, așa cum reieșea ea din sentința din data de 31 octombrie 2001, și această a doua concediere (paragraful 19
HOTĂRÂRE din 29 septembrie 2005 în Cauza Strungariu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199113_a_200442]
-
este suficient compensat printr-o constatare a încălcării. Pe de altă parte, ea consideră că suma solicitată de reclamant cu titlu de daune morale este excesivă. 55. În aceste circumstanțe, ținând cont de toate elementele aflate în posesia sa și statuând în echitate, în conformitate cu art. 41 din Convenție, ea îi alocă reclamantului suma de 400 euro (EUR) cu titlu de daune morale. B. Dobânzi moratorii 56. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilității de
HOTĂRÂRE din 29 septembrie 2005 în Cauza Strungariu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199113_a_200442]
-
de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Precizează că, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește, dar nu înseamnă că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Președinții celor două Camere
DECIZIE nr. 549 din 15 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199328_a_200657]
-
mult, chiar și în materie penală pot fi instituite anumite excepții de la această regulă. În fine, Curtea constată că autorul excepției nu evidențiază niciun fel de contrarietate între textul de lege criticat și principiile constituționale potrivit cărora se înfăptuiește justiția, statuate în art. 124 din Legea fundamentală, iar invocarea art. 44 din Constituție nu prezintă relevanță în cauză, obiectul excepției având un domeniu mult mai larg de adresabilitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIE nr. 549 din 15 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199328_a_200657]
-
din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția este neîntemeiată, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, în sensul celor anterior reținute de Curte în deciziile sale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 283 din 11 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 131, art. 142 alin. (4) şi art. 215 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199379_a_200708]
-
art. 24 care garantează dreptul la apărare și art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că este neîntemeiată critica referitoare la încălcarea principiului separației puterilor în stat. Cu privire la acest aspect, Curtea a statuat în jurisprudența sa, concretizată, de exemplu, prin Decizia nr. 637 din 3 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 9 noiembrie 2006, că "separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control
DECIZIE nr. 594 din 20 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199756_a_201085]
-
de a restrânge drepturile constituționale ale părților, ci, exclusiv, pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării accesului liber la justiție, prevenind, astfel, abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci
DECIZIE nr. 509 din 8 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (4) şi art. 94 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199833_a_201162]
-
soluția dată în dosar, fiind astfel încălcat art. 6 par. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care consacră principiul contradictorialității și dreptul la un proces echitabil. În sprijinul susținerilor, citează jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că "este [...] necesar ca rezolvarea cauzei să se facă după chemarea învinuitului și după înștiințarea sa despre punerea în mișcare a acțiunii penale, în prezența apărătorului său, care, alături de cel în cauză, poate determina sau influența pronunțarea altei soluții de
DECIZIE nr. 587 din 20 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. 2, ale art. 183 alin. 1 şi 2 şi ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală şi ale art. 281 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199835_a_201164]
-
restrâns pentru desfășurarea instrucției penale, astfel încât constrângerea unei persoane de a se prezenta în fața instanței de judecată, atunci când aceasta din urmă apreciază că se impune acest lucru, nu aduce nici o atingere principiilor statului de drept. Cu același prilej, Curtea a statuat că, prin prevederile art. 183 din Codul de procedură penală, nu este încălcat nici dreptul la un proces echitabil, având în vedere că persoanele aduse cu mandat nu pot rămâne la dispoziția organului judiciar decât timpul strict necesar pentru audierea
DECIZIE nr. 587 din 20 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 171 alin. 2, ale art. 183 alin. 1 şi 2 şi ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală şi ale art. 281 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199835_a_201164]
-
5 februarie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 241 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 28 februarie 2008, Curtea Constituțională a statuat că "rațiunea reglement��rii încheierii contractelor colective de muncă atât la nivel de unitate, cât și la nivel de ramură și la nivel național, constă în aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (5) din Constituție, care garantează atât dreptul la negocieri
DECIZIE nr. 396 din 25 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11, art. 241 alin. (1) şi art. 247 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197159_a_198488]
-
s-ar putea realiza dacă nu s-ar prevedea caracterul obligatoriu al contractelor colective de muncă încheiate la un nivel superior pentru negocierea clauzelor contractelor colective de muncă la niveluri inferioare, în ceea ce privește drepturile minimale ale angajaților." De altfel, Curtea a statuat și în Decizia nr. 511 din 15 iunie 2006 referitoare la dispozițiile art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă și ale art. 238 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul
DECIZIE nr. 396 din 25 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11, art. 241 alin. (1) şi art. 247 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197159_a_198488]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 314 din 22 aprilie 2008 (Cererea nr. 12.728/03) Strasbourg În cauza Jujescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, președinte, L. Caflisch, C. Bîrsan, V. Zagrebelsky, E. Myjer, David Thor Bjorgvinsson, doamna I. Ziemele, judecători, și domnul V. Berger, grefier de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu la data
HOTĂRÂRE din 29 iunie 2006 în Cauza Jujescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197158_a_198487]
-
privind cele 3 apartamente menționate mai sus. Ea a susținut că aceste contracte fuseseră încheiate cu încălcarea Legii nr. 112/1995 . 13. Prin Sentința din 8 martie 1999, Judecătoria Sectorului 5 București a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată. Instanța a statuat că F.V., B.D. și I.M, care cumpăraseră apartamentele înainte de hotărârea definitivă de restituire, erau de bună-credință. 14. La data de 16 decembrie 1999, Tribunalul Municipiului București a respins apelul reclamantei, ca nefondat. În urma recursului reclamantei, prin Decizia din 6
HOTĂRÂRE din 29 iunie 2006 în Cauza Jujescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197158_a_198487]
-
22 iunie 1998, care beneficia de autoritate de lucru judecat. Prin urmare, titlul lui F.V. era întemeiat pe un contract de vânzare-cumpărare încheiat cu statul, care era un "non dominus". În aceste circumstanțe, după compararea celor două titluri, instanța a statuat că cel al reclamantei era preferabil. 17. La data de 18 iunie 2002, în urma apelului formulat de F.V., Tribunalul Municipiului București a anulat sentința și a respins acțiunea reclamantei, ca nefondată. Instanța a statuat că F.V. a fost de bună-credință
HOTĂRÂRE din 29 iunie 2006 în Cauza Jujescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197158_a_198487]
-
compararea celor două titluri, instanța a statuat că cel al reclamantei era preferabil. 17. La data de 18 iunie 2002, în urma apelului formulat de F.V., Tribunalul Municipiului București a anulat sentința și a respins acțiunea reclamantei, ca nefondată. Instanța a statuat că F.V. a fost de bună-credință în momentul încheierii contractului și că, în temeiul art. 45 din Legea nr. 10/2001 , contractul de vânzare-cumpărare astfel încheiat era un titlu de proprietate veritabil. În fine, instanța a apreciat că titlul de
HOTĂRÂRE din 29 iunie 2006 în Cauza Jujescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197158_a_198487]