11,040 matches
-
până la Sinteza.În intervalele orare (08:00 - 11:00 și 20:00 - 23:30), tramvaiele SIEMENS și unele tramvaie TATRA de pe linia 1N circulă doar până la Pod C.F.R., pentru călătorii care doresc să își continue călătoria spre Sinteza, circulă unele tramvaie cu un interval de 20 de minute. Durata unei tur complet este de aproximativ 62 de minute. Lungimea cursei este de 16,143 km. Această linie are rolul de a deservi locuitorii cartierului Rogerius, facilitându-le accesul până în centrul orașului
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
de a deservi locuitorii cartierului Rogerius, facilitându-le accesul până în centrul orașului Oradea, unde linia este comună pentru toate cele patru trasee: 1,2,3 si 4.In orele de vârf (4:30-08:00 și 11:00 - 20:00) toate tramvaiele (SIEMENS+TATRA) circulă până la Sinteza.În intervalele orare (08:00 - 11:00 și 20:00 - 23:30), tramvaiele SIEMENS și unele tramvaie TATRA de pe linia 1R circulă doar până la Pod C.F.R., pentru călătorii care doresc să își continue călătoria spre
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
toate cele patru trasee: 1,2,3 si 4.In orele de vârf (4:30-08:00 și 11:00 - 20:00) toate tramvaiele (SIEMENS+TATRA) circulă până la Sinteza.În intervalele orare (08:00 - 11:00 și 20:00 - 23:30), tramvaiele SIEMENS și unele tramvaie TATRA de pe linia 1R circulă doar până la Pod C.F.R., pentru călătorii care doresc să își continue călătoria spre Sinteza, circulă unele tramvaie cu un interval de 30 de minute. Durata unui tur complet este de aproximativ
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
1,2,3 si 4.In orele de vârf (4:30-08:00 și 11:00 - 20:00) toate tramvaiele (SIEMENS+TATRA) circulă până la Sinteza.În intervalele orare (08:00 - 11:00 și 20:00 - 23:30), tramvaiele SIEMENS și unele tramvaie TATRA de pe linia 1R circulă doar până la Pod C.F.R., pentru călătorii care doresc să își continue călătoria spre Sinteza, circulă unele tramvaie cu un interval de 30 de minute. Durata unui tur complet este de aproximativ 62 de minute. Lungimea
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
până la Sinteza.În intervalele orare (08:00 - 11:00 și 20:00 - 23:30), tramvaiele SIEMENS și unele tramvaie TATRA de pe linia 1R circulă doar până la Pod C.F.R., pentru călătorii care doresc să își continue călătoria spre Sinteza, circulă unele tramvaie cu un interval de 30 de minute. Durata unui tur complet este de aproximativ 62 de minute. Lungimea cursei este de 16,143 km Această linie are rolul de a deservi locuitorii cartierului Ioșia, facilitându-le accesul până în centrul orașului
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
minute. Lungimea cursei este de 13,764 km. Această linie are rolul de a deservi locuitorii cartierului Velența, facilitându-le accesul până în zona industrială a orașului Oradea.In orele de vârf (4:30-08:00 și 11:00 - 20:00) toate tramvaiele (SIEMENS+TATRA) circulă până la Sinteza.În intervalele orare (08:00 - 11:00 și 20:00 - 23:30), tramvaiele SIEMENS și unele tramvaie TATRA de pe linia 3R circulă doar până la Pod C.F.R., pentru călătorii care doresc să își continue călătoria spre
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
facilitându-le accesul până în zona industrială a orașului Oradea.In orele de vârf (4:30-08:00 și 11:00 - 20:00) toate tramvaiele (SIEMENS+TATRA) circulă până la Sinteza.În intervalele orare (08:00 - 11:00 și 20:00 - 23:30), tramvaiele SIEMENS și unele tramvaie TATRA de pe linia 3R circulă doar până la Pod C.F.R., pentru călătorii care doresc să își continue călătoria spre Sinteza, circulă unele tramvaie cu un interval de 30 de minute. Durata unei tur complet este de aproximativ
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
zona industrială a orașului Oradea.In orele de vârf (4:30-08:00 și 11:00 - 20:00) toate tramvaiele (SIEMENS+TATRA) circulă până la Sinteza.În intervalele orare (08:00 - 11:00 și 20:00 - 23:30), tramvaiele SIEMENS și unele tramvaie TATRA de pe linia 3R circulă doar până la Pod C.F.R., pentru călătorii care doresc să își continue călătoria spre Sinteza, circulă unele tramvaie cu un interval de 30 de minute. Durata unei tur complet este de aproximativ 55 de minute. Lungimea
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
până la Sinteza.În intervalele orare (08:00 - 11:00 și 20:00 - 23:30), tramvaiele SIEMENS și unele tramvaie TATRA de pe linia 3R circulă doar până la Pod C.F.R., pentru călătorii care doresc să își continue călătoria spre Sinteza, circulă unele tramvaie cu un interval de 30 de minute. Durata unei tur complet este de aproximativ 55 de minute. Lungimea cursei este de 13,764 km.
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
Bucureștiul are cea mai lungă rețea de tramvaie din România (143 km cale dublă în 2011 ), rețea administrată de Regia Autonomă de Transport București. Tramvaiele cu cai au fost primele mijloace de transport în comun din București, fiind introduse în 1871. Din 1894 a funcționat prima linie de
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
Bucureștiul are cea mai lungă rețea de tramvaie din România (143 km cale dublă în 2011 ), rețea administrată de Regia Autonomă de Transport București. Tramvaiele cu cai au fost primele mijloace de transport în comun din București, fiind introduse în 1871. Din 1894 a funcționat prima linie de tramvai electric, între Obor și Cotroceni. Rețeaua s-a dezvoltat rapid în anii 1900-1935, traseele și distanțele
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
din România (143 km cale dublă în 2011 ), rețea administrată de Regia Autonomă de Transport București. Tramvaiele cu cai au fost primele mijloace de transport în comun din București, fiind introduse în 1871. Din 1894 a funcționat prima linie de tramvai electric, între Obor și Cotroceni. Rețeaua s-a dezvoltat rapid în anii 1900-1935, traseele și distanțele dintre stații permițându-le călătorilor să se deplaseze din orice punct al orașului în oricare altul. Acestea au fost profund modificate în epoca Ceaușescu
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
cartierele periferice spre centru și înapoi, dar nu să circule în toate direcțiile prin oraș și cu atât mai puțin să-l traverseze. Alt inconvenient (pentru călători) al rețelei de suprafață este faptul că o călătorie este valabilă numai în tramvaiul în care se taxează cardul, nu și pe altă linie în corespondență pe o durată de timp oarecare cum este cazul în alte rețele urbane. În în București existau de linii de tramvai în funcțiune: 1, 4, 5, 7, 8
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
că o călătorie este valabilă numai în tramvaiul în care se taxează cardul, nu și pe altă linie în corespondență pe o durată de timp oarecare cum este cazul în alte rețele urbane. În în București existau de linii de tramvai în funcțiune: 1, 4, 5, 7, 8, 11, 14, 16, 21, 23, 24, 25, 27, 32, 35, 36, 40, 41, 42, 44, 45, 46, 47, 56. De menționat că linia 1 este divizată în două trasee, ușor diferite (tur și
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
Numărul liniilor variază frecvent, fiind influențat de lucrările de refacere a infrastructurii aflate în derulare. De asemenea, tot din cauza lucrărilor, unele trasee sunt deviate sau scurtate. În anul 1998 RATB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu această ocazie a apărut și termenul „metrou ușor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
lucrărilor, unele trasee sunt deviate sau scurtate. În anul 1998 RATB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu această ocazie a apărut și termenul „metrou ușor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu această ocazie a apărut și termenul „metrou ușor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranța și confortul călătorilor. Momentan singura linie de tip „metrou ușor” este 41, care are un interval de succedare foarte mic, uneori tramvaiele fiind unul în spatele celuilalt la
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranța și confortul călătorilor. Momentan singura linie de tip „metrou ușor” este 41, care are un interval de succedare foarte mic, uneori tramvaiele fiind unul în spatele celuilalt la orele de vârf. În plus, la aceste linii, pe marea majoritate a traseului, autovehiculele nu au acces pe șine. Unii locuitori ai capitalei considera și linia 1 ca fiind „metrou ușor”, însă aceasta este încă
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
20 locuri pe scaune și 77 locuri în picioare. Pentru perioadele cu cerere mare, de regulă sunt cuplate în tandem, iar în rest este trimis doar un singur vagon (solo). În 1998 a fost demarat un program de modernizare a tramvaielor Tatra, rezultatul fiind folosirea boghiurilor de la 2 vagoane T4R ca bază pentru un tramvai nou. Primele 2 exemplare aveau câte 2 posturi de conducere (V2S-T), următoarele având un singur post (V2A-T). Planul inițial prevedea transformarea a 126 de vagoane Tatra
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
de regulă sunt cuplate în tandem, iar în rest este trimis doar un singur vagon (solo). În 1998 a fost demarat un program de modernizare a tramvaielor Tatra, rezultatul fiind folosirea boghiurilor de la 2 vagoane T4R ca bază pentru un tramvai nou. Primele 2 exemplare aveau câte 2 posturi de conducere (V2S-T), următoarele având un singur post (V2A-T). Planul inițial prevedea transformarea a 126 de vagoane Tatra în 63 de rame Bucur. Până în noiembrie 2008, au fost produse 11 tramvaie Bucur
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
un tramvai nou. Primele 2 exemplare aveau câte 2 posturi de conducere (V2S-T), următoarele având un singur post (V2A-T). Planul inițial prevedea transformarea a 126 de vagoane Tatra în 63 de rame Bucur. Până în noiembrie 2008, au fost produse 11 tramvaie Bucur, continuarea proiectului fiind neclară. Primul tramvai românesc dublu-articulat - V3A-ul - a fost construit de Uzina de Reparații ,Atelierele Centrale" (URAC) în anul 1973, având la bază un vagon LHB livrat pe comandă. Au fost construite până în 1990 pentru București, Brașov
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
câte 2 posturi de conducere (V2S-T), următoarele având un singur post (V2A-T). Planul inițial prevedea transformarea a 126 de vagoane Tatra în 63 de rame Bucur. Până în noiembrie 2008, au fost produse 11 tramvaie Bucur, continuarea proiectului fiind neclară. Primul tramvai românesc dublu-articulat - V3A-ul - a fost construit de Uzina de Reparații ,Atelierele Centrale" (URAC) în anul 1973, având la bază un vagon LHB livrat pe comandă. Au fost construite până în 1990 pentru București, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța (modelul V3A-C, pentru tensiunea
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
un vagon LHB livrat pe comandă. Au fost construite până în 1990 pentru București, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța (modelul V3A-C, pentru tensiunea de 825 V c.c.), Oradea, Ploiești, iar în 1991 pentru Botoșani. Primul proiect de modernizare a parcului de tramvaie de după 1989 prevedea modernizarea vagoanelor V3A (produse la URAC între 1973 și 1990). Astfel, prin modificarea proiectului inițial, a fost construit, în anul 1993 primul V3A-93 la URAC, ce a înlocuit vechiul V3A, preluându-i și numărul de inventar. Între
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]
-
vechiul V3A, preluându-i și numărul de inventar. Între anii 2004 și 2006 au fost construite și 4 V3A-93 cu secțiunea C modificată pentru a fi accesibilă persoanelor cu handicap locomotor. Ultimul V3A-93 a fost construit în anul 2007. Toate tramvaiele V2A, V2A-2S, V3A și V3A-2S (mai puțin #205) sunt echipate cu câte două motoare de curent continuu, cu excitație serie, cu puterea nominală de 120 kW fiecare. În 1995, s-a trimis la Electroputere Craiova documentația pentru modelul V3A-93, rezultând
Tramvaie în București () [Corola-website/Science/312722_a_314051]