99,728 matches
-
sunt rari; dar există." Iar mai departe: "Repet deci: onestitatea, onestitatea. Ea ne impresionează într-un mod mai intim și mai blând decât ceea ce stârnește disprețul și râsul nostru. Poetule, ești sensibil și delicat? Ciupește corzile acestea; și le vei auzi răsunând sau fremătând în toate sufletele." (cap. 2 Despre Comedia serioasă) Nu visează Diderot la un fel de "dramă filosofică", pe care nu a scris-o niciodată, dar despre care argumentează în capitolul patru al Discursului despre Poezia dramatică? Ar
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
simt, îl simt..." Ea merge. Surorile-i nemiloase o urmează: ele trec, din locul unde erau, în adăpostul lui Oreste. Îl înconjoară, scoțând strigăte, fremătând de furie, scuturându-și făcliile. Ce moment de teroare și milă, cel în care se aud rugămintea și gemetele nefericitului străbătând prin strigătele și mișcările înfricoșătoare ale unor ființe crude care-l caută! Vom executa noi oare ceva asemănător în teatrele noastre? Nu poate fi arătată aici decât o acțiune, în timp ce în natură există aproape totdeauna
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
caută ridicolul în cele mai secrete ascunzișuri ale inimii, și care-l scot la iveală fără ca omul să-și dea seama, este adevărat. Pentru că el arată fața reală a omului și niciodată caricaturizarea lui, nu stârnește nicidecum râsul. Nu veți auzi niciun tată exclamând pe un ton glumeț dureros: Dar ce naiba căuta el pe galera aceea? Și niciunul nu va intra în camera fiului său rupt de oboseală, adormit și sforăind pe un pat nenorocit: jelania acestui tată nu va fi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
socială, încă niciodată adusă pe scenă. "Îmi voi spune că poetul este interpretul nenorocirilor, oratorul public al celor oprimați; că menirea lui este de a aduce jelaniile la urechile cele mândre care, oricât de lipsite de milă ar fi, vor auzi tunetul adevărului, vor fi uluite și mișcate de acest lucru; căci chiar și cel rău este obligat să lupte pentru a învinge firea și mila. Și cine știe dacă în arte nu există nicicum vreun moment de teroare și de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
asupra unui punct unic și forțat, în douăsprezece picioare pătrate. Uitați-vă la frumoasele scene din Shakespeare. Cezar traversează piața publică: este înconjurat de senatori; Cassius, Brutus și Casca își pregătesc deoparte dreapta răzbunare. Poporul se înghesuie cu grămada. Se aude vocea astrologului care iese din înghesuială și strigă: Cezar, fii atent la Idele din Martie! Cât de bine este prins adevărul istoric, cât de mult îmi dau seama din tonul popular al lui Cezar de acest ambițios care, în ciuda inimii
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care susține că gestul poate declanșa asupra spectatorului o reacție emoțională mai puternică decât cuvântul. "Există gesturi sublime, pe care nicio elocință orală nu le va reda vreodată", declară el în Scrisoare despre surzi și muți în folosința celor care aud și care vorbesc (Lettre sur les sourds et muets à l'usage de ceux qui entendent et qui parlent), în 1751. Comunicându-și experiența ca spectator, el citează trei exemple de scene mute care l-au răscolit mult mai profund
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
rând către cei doi prinți numindu-i cu numele fiului său, iar cei doi prinți rămân reci și nemișcați. Marțian! La numele acesta niciunul nu vrea să răspundă. Corneille, Héraclius, actul IV, scena 4. Iată ceva ce hârtia nu poate auzi niciodată; iată unde gestul triumfă asupra discursului! (...) În sublima scenă care termină tragedia Rodogune, momentul cel mai teatral este, fără discuție, cel în care Antioh își duce cupa la buze, și în care Timagène intră în scenă strigând: Ah! seniore
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la bătrânețe, asista totuși la spectacolul pieselor sale, afirmând că nu pierdea aproape niciun cuvânt din ele și că nu-și dăduse niciodată atât de bine seama de calitatea operelor sale și de jocul actorilor ca de când nu le mai auzea cuvintele. Diderot dorește ca muzica să adauge la puterea emoțională a gestului. Manifestându-și dorința față de acest "teatru total" la care va visa Wagner, el mai vrea ca ea să nu figureze ca simplu acompaniament al jocului, ci să facă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
efect instrumentelor, vocilor, decorului, în fața unui mim care îi răspunse: Privește-mă jucând de unul singur; și spune, după aceea, ce vei vrea despre arta mea. Flautele tac. Mimul joacă, și filosoful, uluit, exclamă: Nu numai că te văd; te aud. Îmi vorbești cu mâinile."37 "Ce efect, arta aceasta, adăugată discursului, nu ar produce? De ce am separat noi ceea ce natura a unit? În fiece moment, gestul nu răspunde vorbirii?" De aceea Diderot atribuie o putere imensă performanței actorului. "Ce anume
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
orizontului; ea este sufletul unui mare manechin care o înfășoară; încercările ei i l-au fixat pe trup. Întinsă cu nonșalanță pe șezlong, cu brațele la piept, cu ochii închiși, nemișcată, ea poate, urmărindu-și din memorie visul, să se audă, să se vadă, să se aprecieze și să aprecieze impresiile pe care le va face. În momentul acesta este o ființă dublă: micuța Clairon și marea Agripină." Comediantul nu joacă "din rărunchi", ci cu sânge rece, făcând referire la un
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
primă, care, adepta ideilor noi, amenință cu părăsirea trupei dacă mai trebuie să joace în comedii de modă veche, să spună: Dacă vom da comedii ale artei, unde vom ajunge! Oamenii sunt sătui să tot vadă aceleași lucruri, să tot audă aceleași fraze, iar spectatorii știu ce trebuie să spună Arlechinul chiar înainte să deschidă gura." (I, 2) Vrând să reformeze comedia, Goldoni îi trasează evoluția, pentru a înțelege cauzele declinului său. Commedia dell'arte a ieșit, dacă putem să-l
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
atenție și care era nemulțumită de mine. Gondolierii din Veneția au locuri la spectacole când parterul nu este plin: ei nu puteau intra la comediile mele; erau obligați să-și aștepte stăpânii pe stradă sau în gondolele lor; i-am auzit chiar eu punându-mi în spinare denumiri foarte caraghioase și foarte comice; le-am pus deoparte câteva locuri în ungherele sălii; au fost încântați să se vadă jucați și am devenit prietenul lor. Piesa aceasta a avut tot succesul pe
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fim prieteni, Cinna) ; sau vorba Hermionei către Oreste: Qui te l'a dit? (Cine ți-a spus asta?) Remarcați că sunt necesare exact cuvintele acelea și nu altele. (...) în genul dramatic scenele precedente conferă întregul efect cuvântului pe care îl auzim pronunțat în scena actuală. De exemplu: Connais-tu la main de Rutile ? (Cunoști mâna lui Rutile ?). Lordul Byron aproba această distincție. Personajul decade la a nu mai fi decât un retor în care nu am încredere în cazul în care am
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tehnologii de reproducere (NRTs) în eșantionul nostru prin trei itemi care au vizat percepția și gradul de acord, vârsta potrivită și statutului marital al celor care pot apela la reproducerea asistată. Subiecților li s-a cerut să răspundă dacă au auzit de 7 noi tehnologii de reproducere și să-și exprime acordul sau dezacordul cu aceste tehnologii. Majoritatea subiecților declară că au auzit de noile tehnologii de reproducere, cele mai cunoscute fiind însămânțarea artificială de la soț și însămânțarea artificială de la donator
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
marital al celor care pot apela la reproducerea asistată. Subiecților li s-a cerut să răspundă dacă au auzit de 7 noi tehnologii de reproducere și să-și exprime acordul sau dezacordul cu aceste tehnologii. Majoritatea subiecților declară că au auzit de noile tehnologii de reproducere, cele mai cunoscute fiind însămânțarea artificială de la soț și însămânțarea artificială de la donator (Tabelul 40). Ați auzit de aceste tehnologii de reproducere? Nu Da Total Însămânțarea artificială de la soț 18,0 82,0 100 Însămânțarea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
tehnologii de reproducere și să-și exprime acordul sau dezacordul cu aceste tehnologii. Majoritatea subiecților declară că au auzit de noile tehnologii de reproducere, cele mai cunoscute fiind însămânțarea artificială de la soț și însămânțarea artificială de la donator (Tabelul 40). Ați auzit de aceste tehnologii de reproducere? Nu Da Total Însămânțarea artificială de la soț 18,0 82,0 100 Însămânțarea artificială de la donator 22,4 77,6 100 Fertilizarea în vitro când sperma și ovulul sunt de la parteneri 25,6 74,4
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
București, Institutul Național de Statistică, București, 2010. 6. *http://dictionar.romedic.ro Capitolul 6 MIJLOACE DE CONTRACEPȚIE 6.1. Cunoașterea mijloacelor de contracepție Subiecții au fost întrebați despre un număr de 14 mijloace de contracepție vizând cunoașterea în general (Ați auzit de), cunoașterea utilizării acestora (Știți cum se utilizează) și cunoașterea modului de procurare (Știți de unde se pot obține). Pe ansamblul eșantionului, majoritatea femeilor și bărbaților au auzit de cel puțin o metodă de contracepție modernă și de mai multe metode
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
despre un număr de 14 mijloace de contracepție vizând cunoașterea în general (Ați auzit de), cunoașterea utilizării acestora (Știți cum se utilizează) și cunoașterea modului de procurare (Știți de unde se pot obține). Pe ansamblul eșantionului, majoritatea femeilor și bărbaților au auzit de cel puțin o metodă de contracepție modernă și de mai multe metode de contracepție tradiționale. Cele mai puțin cunoscute metode au fost cele care rareori sunt disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cele care rareori sunt disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a fost despre: prezervativ (92,69%), calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09% (Figura 33). Figura 33. Mijloacele de contracepție de care au auzit respondenții Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține: prezervativul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
69%), calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09% (Figura 33). Figura 33. Mijloacele de contracepție de care au auzit respondenții Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține: prezervativul (88,2%), calendarul (70,3%), și pilulele contraceptive (70,1%). De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
SIDA, cu scopul evaluării cunoștințelor privind evitarea infectării cu HIV, precum și a concepțiilor greșite asupra căilor de transmitere a virusului HIV. 10.1. Bolile cu transmitere sexuală cunoscute [3, pp. 40-50; 4, pp. 117-126]. Subiecții au fost întrebați dacă au auzit și (sau) dacă au fost tratați de vreuna din cele 7 boli cu transmitere sexuală (BTS). Se observă că sifilisul, în primul rând, cu 94,6%, și gonoreea, cu 73,4%, sunt cele mai cunoscute boli cu transmitere sexuală. Chlamydia
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în primul rând, cu 94,6%, și gonoreea, cu 73,4%, sunt cele mai cunoscute boli cu transmitere sexuală. Chlamydia, cu numai 35,0%, este cel mai puțin cunoscută (Tabelul 90). Din aceste boli cu transmitere sexuală de care ați auzit? Nu Da Sifilis 5,4 94,6 Gonoree 26,6 73,4 Herpes genital 33,9 66,1 Candidoză 36,7 63,3 Trichomonas 46,1 53,9 Vegetație genitală 53,6 46,4 Chlamydia 65,0 35,0 Tabelul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. După cum se poate observa din Tabelul 101, profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvențele cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se, sunt asemănătoare la bărbați și la femei. Martor și victimă la violența în familie (%) Niciodată Din când în când Des Feminin Frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se 71,0 24
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
frecvențele cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se, sunt asemănătoare la bărbați și la femei. Martor și victimă la violența în familie (%) Niciodată Din când în când Des Feminin Frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se 71,0 24,5 4,6 Frecvența cu care a fost lovită, bătută de părinți, membri de familie 50,8 45,7 3,5 Masculin Frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se 71,0 24,5 4,6 Frecvența cu care a fost lovită, bătută de părinți, membri de familie 50,8 45,7 3,5 Masculin Frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se 68,3 27,2 4,5 Frecvența cu care a fost lovit, bătut de părinți, membri de familie 41,3 54,1 4,6 Tabelul 101. Variabilitatea pe sexe a violenței în familia consangvină Profilurile violenței
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]