99,728 matches
-
model de ajutor intrafamilial în care bunicii au un rol în educarea și creșterea nepoților, care la rândul lor, la maturitate, asigură un suport financiar și îngrijire bunicilor. 2.4. Percepția noilor tehnologii reproductive (NRTs) Majoritatea subiecților declară că au auzit de noile tehnologii de reproducere, cele mai cunoscute fiind însămânțarea artificială de la soț și însămânțarea artificială de la donator. Cele mai acceptate sunt însămânțarea artificială de la soț (28,0%) și fertilizarea în vitro când sperma și ovulul sunt de la parteneri (29
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
știe copilul în siguranță la o creșă sau grădiniță în cadrul unității în care lucrează se va concentra mai bine și va fi mai loială angajatorului. 3. Mijloace de contracepție 3.1. Cunoașterea mijloacelor de contracepție Majoritatea femeilor și bărbaților au auzit de cel puțin o metodă de contracepție modernă și de mai multe metode de contracepție tradiționale. Cele mai puțin cunoscute metode au fost cele care rareori sunt disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cele care rareori sunt disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a fost despre: prezervativ (92,69%), calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09%. Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține. De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului cervical și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și familia conjugală În familia consangvină am fost interesați de poziția individului în raport cu violența domestică în copilărie, deopotrivă ca martor emoțional pasiv și ca victimă. Profilurile violenței observate ca martor emoțional, exprimate prin frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se, sunt asemănătoare la bărbați și la femei. Profilurile violenței ca victimă în familia consangvină, exprimate prin frecvența cu care a fost lovită, bătută de părinți, membri de familie, sunt diferite. În familia de origine ponderea băieților
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Ateneu”, „Secolul 20”, „Argeș”, „Convorbiri literare”. Un patos secret cutreieră poemele cu o aură de indisipabilă tristețe din primul lui volum, Filtru (1968). În versuri de cizelură neoclasică, emanând o stare de sonet, freamătă neliniști („ne’nțelese”), melancolii, deziluzii, spaime („auzi cum sună-n sânge târziul unsprezece”), stări depresive bântuite de fiorul plumburiu al transcendentului. Iubirile, de vor fi fost cândva, s-au destrămat, și dacă poetul le invocă e pentru că singurătatea („Murim atât de singuri și o dată” - Moartea calei) face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
altă naționalitate... Mă grăbesc să concluzionez: la noi e o prăpastie imensă între vis (unde ne sunt banii, prosperitatea, bunăstarea) și consistența realității. Visul e prețuit adesea ca visare cu ochii deschiși... Fără să fim cu toții un popor de vrăbii, auzim adesea: vrabia mălai visează... Orice predispoziție spre 98 Colegiul Gheorghe Tătărescu - Rovinari visul proiectiv e retezat ca alunecare gratuită într-un ipotetic improbabil... Înțelepciunea invocată nu îndeamnă la risc, ci la resemnare: nu da vrabia din mănă pe cioara de pe
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
Văii de lângă Porțile de Fier, după care munții din miazănoapte și miazăzi de Porțile de Fier erau uniți, obligând Dunărea acelui timp să ia alt curs. Dar cea mai interesantă este informația culeasă din comuna bănățeană Maidan, care spune: Am auzit din bătrâni că pământul, care-l locuim noi, ar fi fost o mare de apă, și numai la munți au locuit niște oameni sălbateci, pe care i-au bătut strămoșii noștri și ne-au așezat pe noi aici. Împăratul nostru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
scurt (0,07-0,10 s). Mai mult, zgomotul I are timbru înfundat, față de zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete sunt cel mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru artera pulmonară și la dreapta pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
suprafața toracică unde aceste sunete sunt cel mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru artera pulmonară și la dreapta pentru aortă. Fonocardiografic se disting încă două zgomote (III și IV). Intervalul dintre zgomotele I și II se numește mica tăcere (0,25 s), iar până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ceva ce a sunat înfiorător, un iz de carne în descompunere îmi inundă nările, lăstărișul fâsâi în stânga mea, urmat de o usturime a brațului meu unde își avea locul un semn de naștere ciudat. Am grăbit pasul. Șoapte nearticulate se auzeau peste tot în jurul meu, mam răsucit încercând să zăresc pe cineva însă nimic. Doar copaci ce se întindeau la nesfârșit. Am înghițit în sec strângându-mi brațul cu putere pentru a opri usturimea. Un alt crănțănit ca de oase și
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
mare, dar părinții mei au insistat să invităm pe toți vecinii și câțiva colegi de la școală. Eram fericită în ciuda gândurilor mele în care mă împiedicam și împleticeam ori de câte ori aveam un moment de singurătate. Baloane, decorațiuni, jocuri. Deschideam cadouri când am auzit-o pe mama: - Emi! - căci așa îmi ziceau părinții de la Emilia. Eram complet zăpăcită pot spune, dar apoi am putut distinge silueta domnului Vali. - Felicitări, domnișoară! Ai 18 ani, acum. Știi ce înseamnă asta? Îl priveam nedumerită. Mă așteptam la
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
Teologia mesopotamiană nu cunoaște bine nici conceptul modern de spiritualitate divină. Într-adevăr, se vorbește despre zei Într-un mod foarte uman; li se desemnează domenii materiale, e adevărat, misterioase (cerul, atmosfera, pământul, subteranul, soarele, luna, stelele etc.). Nu se aude niciodată vorbindu-se despre locuire sau prezență divină În sufletul omului. 4. PANTEONULTC "4. PANTEONUL" 1. Formarea panteonuluitc "1. Formarea panteonului" Ceea ce am observat În subcapitolul 2.3 În legătură cu religia mesopotamiană rămâne, În general, valabil și În ceea ce privește formarea panteonului. Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
morții, pentru ca toți zeii să se purifice prin scufundare. Carnea și sângele șacelui zeuț să fie amestecate de Nintuxe "Nintu" cu lut: zeul șilumț și omul șawșlumț să fie amestecați Împreună În lut. În zilele care vor urma vom putea auzi șbătaiaț tamburului! Prin mijlocirea cărnii zeului, să fie șîn omț un eddimu: acesta să-i facă omului viu șbalÚuț cunoscut semnul șittuț: pentru a nu-l uita, să existe eddimu! Crearea efectivă a omului este povestită fără adăugări semnificative pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
preoți și sărbătorit În contexte solemne, precum templele urbane sau alte sanctuare publice. În acest tablou, exigențele individului dispăreau total sau parțial În fața nevoii sociale. Era așadar firesc ca individul să aleagă anumite căi de devoțiune personală pentru a fi auzit. În cultul privat, mai puțin solemn, zeii erau percepuți ca fiind mai aproape și mai disponibili să primească cereri care priveau sănătatea indivizilor, a fiilor acestora, bunăstarea materială, necazurile zilnice. O astfel de devoțiune populară se afirma În contexte simple
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al sentimentelor religioase ale epocii, poate fi aclamat ca Unicul (IV, 50), poate asuma o dimensiune cosmică amplă și se poate defini ca obiectul suprem al unei experiențe intelectuale de „unire mistică”. Căci spune Aristidis: Și Într-o zi am auzit aceste cuvinte privind retorica și comunicarea cu zeul: intelectul trebuie să se Îndepărteze de ceea ce există și, după ce s-a Îndepărtat, să se unească cu zeul și, după ce s-a unit cu el, să se Înalțe deasupra condiției umane (IV
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Înainte, de către Cezar (De bello galico, VI, 21): „Germanii așază În rândul zeilor doar pe cei pe care Îi văd și de ajutorul direct al cărora se bucură; adică, Soarele, Vulcanxe "Vulcan" și Lunaxe "Luna"; despre ceilalți nici măcar n-au auzit”. Trebuie să spunem imediat că diferența nu este de ordin cronologic și, probabil, nici de ordin etnic, ci este mai degrabă de natură sociologică. Așa cum am demonstrat și cu altă ocazie (Campanile, 1981, pp. 75 sqq.), În sânul religiei indo-europene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trebuie neapărat să aibă o puternică legătură cu istoria concretă, pentru cel credincios, oarecum verificabilă. Afirmațiile centrale ale Noului Testament sunt într-adevăr fondate nu pe legende, speculații sau teorii abstracte, dar pe ceea ce primii martori au experimentat: „Ceea ce am auzit, ceea ce am văzut cu ochii noștri, ceea ce am privit și mâinile noastre au pipăit [...] vă vestim”, spune începutul Primei Scrisori a lui Ioan (1In 1,1). Situația nu este chiar atât de diferită nici pentru Vechiul Testament. Dumnezeu se recomandă deseori
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
alt exemplu foarte clar vine din Noul Testament. În timpul agoniei sale, Isus se roagă în „grădina Măslinilor”. Cel care citește Evangheliile după Marcu și Matei poate afla ce cuvinte a pronunțat Isus în acele momente. Cine era însă prezent și a auzit ceea ce spunea Isus? Nimeni. De fapt, cei trei ucenici care îl însoțeau pe Isus, tot conform lui Marcu și Matei, dormeau. Și de data aceasta, e cam complicat ca Isus să fi comunicat cu ucenicii săi. A fost arestat, apoi
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
În Ex 14,25 însă, cuvintele armatei egiptene sunt în ebraică, ca și cum egiptenii ar fi vorbit această limbă. E vorba desigur de o convenție, pentru că același fenomen se găsește peste tot în Biblie. Mai dificil de aflat este cine a auzit acest discurs. Egiptenii au murit cu toții și n-au mai putut să povestească nimic (Ex 14,28). Pe de altă parte, un nor îi separa pe egipteni de israeliți, sufla un vânt puternic de la Est (14,21) și era noapte
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
un nor îi separa pe egipteni de israeliți, sufla un vânt puternic de la Est (14,21) și era noapte (14,19-20). Dimineața, israeliții au descoperit trupurile egiptenilor pe malul mării (14,30b). Dar ce au putut să vadă și să audă în timpul nopții? Povestitorul însă îl face pe cititor să asiste la scenă ca și cum ar fi un spectator direct. Dacă acest lucru nu este imposibil, e destul de clar că, în ceea ce privește stilul, această parte a povestirii este mai mult o „reconstruire” decât
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
un document care vorbește despre „casa lui David”, dar nu este chiar același lucru). Dacă descrierea Cărților lui Samuel și a Primei cărți a Regilor ar fi o pictură realistă, nu s-ar înțelege bine de ce imperiile vecine nu au auzit nimic vorbindu-se despre asta și nu au păstrat nicio amintire. Dar nici Egiptul antic nu-și amintește de Solomon, deși acesta s-a căsătorit, tot conform Bibliei, cu o prințesă egipteană, fiica faraonului (1Rg 9,16; 11,1). Nici
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cuvinte nu sunt foarte lizibile și traducerea nu este certă întotdeauna): Iată [?] săpătura și aceasta a fost istoria săpării. În timp ce minerii [?] mânuiau târnăcopul unul spre celălalt și în timp ce rămâneau numai trei cubiți [circa 1,35 m] de săpat, s-a auzit vocea celui care îl chema pe celălalt pentru că în stâncă rezonanța venea de la nord la sud. În ziua deschiderii, minerii au lovit unul mergând înaintea celuilalt, târnăcop contra târnăcop. Atunci apele s-au scurs din izvor spre cisterne cam 1200
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a căuta „adevărul” în întregul și dincolo de toate versiunile, într-o confruntare ce aduce o neîncetată corectare a părerilor parțiale. Biblia nu este, pentru a continua pe aceeași linie, un ziar intitulat „Glasul lui Dumnezeu”. Glasul lui Dumnezeu se face auzit prin toate vocile omenești care răsună în Biblie, într-un concert când armonios, când disonant, deoarece calea care conduce la adevărul simfonic final este lungă și poate trece prin momente de cvasi-cacofonie. Dumnezeu, pentru a folosi o altă imagine asemănătoare
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
secvențe ale cărții (Însemnele, Sonetele, Sentimentele, Baladele) se caracterizează prin luciditate și rigoare, cu trimiteri transparente la Ion Barbu: „Aleph vibrând, /Pol criptic, în fapt inexistând/ Îl afli teoretic, postulând” (Modul barbian), dublate de muzicalitatea preluată direct din cântecul folcloric: „Auzit-ați de un Vlad/ Dus de mic la Țarigrad/ Să deprindă din Coran/ Suflet rău de otoman?” (Balada Vladului). Tonul și tematica se diversifică în următoarele plachete, În punctul de criză (1981) și Sonete euclidiene (1983), sobrietatea fiind nuanțată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]