99,728 matches
-
cooptat și Vasile Netea, care în 1943 devine redactor responsabil. Din 1942 publicația își modifică subtitlul în „Revistă literară”. În articolul-program, Act de prezență, semnat Sarmis, se afirmă intenția ca revista să fie „o tribună de pe înălțimea căreia [...] să se audă glasul românesc al artei”, definindu-se astfel orientarea naționalistă a publicației. Poezie - grupată uneori în rubrica „Zbor” - publică George A. Petre (Psalm, Seceriș, Atacul, Poem pentru suflet, Strigoiul), Valeriu Anania ( Întoarcerea, Răzvrătitul, Cântecul sufletului însingurat), Ion Ojog (Împrimăvărare în duminică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
sociologii a supușeniei” (cum o numește undeva el însuși), I. clădește un veritabil „Pantheon” al imposturii intelectuale postbelice. Verbul pamfletar este dublat pe tot parcursul volumului de conștiința unei misiuni morale implacabile: „Dacă și noi tăcem, nu se va mai auzi decât glasul mercenarilor ce țin isonul stăpânirii într-o permanentă bălmăjeală a competiției.” Pe când Românește s-ar putea subintitula „pagini din Antologia rușinii”, documentarul Fenomenul Pitești ar constitui un capitol esențial dintr-o virtuală Antologie a sadismului (sintagma aparține autorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
divergențe"2 și ,,eliminarea falselor probleme"3 din antropologia socială și culturală. Remarc aici deplina reușită a lui Marc Augé si Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză ca, pe lângă inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă și alte voci"4. O altă contribuție remarcabilă a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la ,,etnografie" și ,,etnologie"; ,,antropologie" și ,,sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
-i să o înfrângă. Abia prin această înfrângere necondiționatul ființei umane iese la suprafață, devine real și afirmă libertatea drept condiție a ființei umane. Dar nu fiecare dintre noi poate da curs acestei chemări. Parte dintre noi nici nu o aude și nici nu știe că ea există. Frica este atunci instalată în noi ca victorie tăcută a tuturor condiționărilor noastre. De asemenea, parte dintre noi aude această chemare, încearcă să-i dea curs, dar nu poate înfrânge suprema condiționare a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fiecare dintre noi poate da curs acestei chemări. Parte dintre noi nici nu o aude și nici nu știe că ea există. Frica este atunci instalată în noi ca victorie tăcută a tuturor condiționărilor noastre. De asemenea, parte dintre noi aude această chemare, încearcă să-i dea curs, dar nu poate înfrânge suprema condiționare a faptului de a fi care se manifestă în frică. Suntem atât de prinși în faptul de a fi, încât frica ce se naște în umbra lui
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Marte și Jupiter, din totalul de 20, una ne aparține nouă (cod AVK018A din 25.04.2012). W Proiectul Astrometrica a fost unul interesant și captivant, plin de informații utile. Pentru mine a însemnat ceva măreț mai ales când am auzit că liceul nostru este printre foarte puținele din Romania ce participă la acest proiect. Ne-am simțit cu toții onorați de acest lucru așa că am trecut cu toții la treabă. Ne-a plăcut foarte mult ceea ce trebuia să facem și eram chiar
Sfera by Ionela Buta, Andreea Angheluş () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93572]
-
găsit la Veneția legătura clasică dintre Bizanț și lumea latină, dintre Occident și Levant. Ulterior, pe măsură ce avea tot mai puțină încredere în marile aglomerații urbane, era încîntat de splendidele perioade de timp petrecute la Veneția, săptămîni la rînd fără să audă un claxon de automobil și celelalte "vulgarități pline de pretenții ale ultramodernismului", cum le spunea el. Bizantinologul Iorga nu putea ignora îndîrjita controversă greco-latină din perioada Evului Mediu, mai ales asupra zonei balcanice, pentru că era în primul rînd medievist. Poate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-l ferească Dumnezeu pe cel care vine cu gînduri dușmănoase de cucerire în casa în care trăiesc cei dragi lui! Să-l ferească Dumnezeu pe cel care își bate joc de țara lui fără să-i pese că-l aude! Deoarece împotriva unui asemenea om își va folosi toată vlaga". Sub titlul Ce este naționalistul? Iorga explică: "Naționaliștii sînt oameni de înțeles, conștienți și harnici; (ei sînt) oameni de caracter. Își dau seama că națiunea este o ființă organică și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
starea țăranilor din Bucovina. Aceste sentimente i-au provocat o viziune aproape mistică. Vinerea Mare și noaptea Învierii sînt mai importante decît Crăciunul în țările ortodoxe. Iorga a asistat la Slujba de Înviere stînd lîngă mormîntul lui Ștefan cel Mare. Îi auzea pe țăranii români rugîndu-se pentru "Împăratul nostru Franz Iosif I", apoi, brusc, "cîntecul Învierii din morți", și: În mijlocul întunericului, luminat de nimic altceva decît de stele" și "pentru cei vrednici și cei nevrednici, pentru credincioși și pentru cei fără credință
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
confuzia intelectuală a sfîrșitului de veac. Înstrăinarea și prestigiul scăzut al literaturii române îi deranjau pe tinerii intelectuali. Limba română literară fusese reconstituită nu cu multă vreme în urmă, făcînd dificilă crearea unor opere importante. Intelectualii erau nerăbdători. S-a auzit un strigăt: "avem nevoie de un roman românesc!". Iorga era convins că noua literatură trebuia să zugrăvească armonia organică a vieții satului și să evite subiectele referitoare la "odioasele" orașe ale secolului al XX-lea: mahalalele industriale, "mirosul pestilențial" al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ce se petrecea și că revoluția rusă deschisese porțile în fața anarhiei. Germania va profita cu siguranță de situație. Era conștient de marile defecte ale guvernului Brătianu, dar, și aici Iorga și-a ridicat glasul ca și cum ar fi vrut să fie auzit acolo unde se săpau tranșeele: Dar nu-mi pasă cine poartă stindardul țării noastre; nu văd decît steagul și doar steagul țării noastre îl apăr"95. Lui Iorga i se oferea o mare șansă, adică să devină liderul și purtătorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea nici o pondere. Politicienii foști "Iorghiști" se înclinau plini de grație și, ca să-l cităm pe Șeicaru, "îl părăseau pe Iorga cu durerea pe care o simțim atunci cînd renunțăm la iubirea tinereții noastre". Iorga remarca faptul că i-a auzit de multe ori "peste umăr" pe oameni numindu-l "idealist și vizionar" în cercurile politice 58. Pe lîngă toate, personalitatea lui garanta o instabilitate cronică a politicii sale; nici o prietenie (cu puține excepții) și nici o ostilitate nu s-a manifestat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fericite să beneficieze de "o economie puternică"76. Dar economia de tip Lumea a Treia a României nu era suficient de puternică, ci potențialul ei era puternic. Dintre toate minoritățile, ungurii erau cei mai turbulenți. Autorul acestei cărți i-a auzit de multe ori pe prietenii familiei sale de la Cluj, un bastion al ungurilor, spunînd că "nu vor accepta niciodată să fie conduși de cei care fuseseră înainte servitorii și birjarii lor". Iorga înțelegea acest lucru. El comenta că "la Cluj
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aliatul său politic Maniu au fost și ei invitați la această întrunire de la Palat. Regele Ferdinand a refuzat să-i primească împreună pe Iorga și pe Maniu, consultîndu-i separat. După ce toată comedia aceasta a luat sfîrșit, liderii politici au putut auzi pe străzi strigătele vînzătorilor de ziare făcînd reclamă edițiilor speciale care anunțau formarea guvernului Averescu. Guvernul Averescu a fost o "interpunere" plasată de Brătianu în vidul de putere pînă cînd el și Sistemul său liberal aveau să-și recapete suflul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fratelui său. Se referea adesea la Palatul lui Carol, numindu-l "Palestina"71. Prințul Nicolae va stabili legături cu Legiunea ca să-și asigure succesiunea în caz că fratele său era detronat. L-a vizitat și pe Iorga acasă. Martorii declară că au auzit un schimb de cuvinte foarte violent, Iorga încercînd pe un ton ridicat, să-l convingă pe Nicolae să anuleze căsătoria în interesul națiunii sau să părăsească imediat țara72. Cîteva luni mai tîrziu, Nicolae a plecat în Malta și a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lîngă toate, personalitatea sa era insuportabilă. Nu-i lăsa pe oameni să vorbească în timpul conversațiilor cu el. Ultima sa biografie măgulitoare a lui Iorga a apărut în 1968. După apariția în 1933 a biografiei lui Barbu Theodorescu, doamna Liliana a auzit-o de mai multe ori pe doamna Catinca spunîndu-i soțului ei: Chiar vrei ca povestea vieții tale să rămînă posterității sub forma celei scrise de el?" Astfel că Iorga, ca de atîtea alte ori, a acționat urmînd sfatul doamnei Catinca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la putere a lui Hitler întregul "Pămînt al nimănui" instabil din Europa va aluneca spre fascism. Duca a fost bucuros să ofere toate asigurările cuvenite că regimul politic din România se afla sub control. Era exact ceea ce voia Parisul să audă. În decembrie 1933, pentru a cincea oară în șase ani, au avut loc alegeri însoțite de violență și corupție, cu două scopuri: o aspră penalizare a Legiunii și a național-țărăniștilor. Rezultatul a confirmat o concluzie prevăzută dinainte. Dar Duca nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceste asasinate. Ceilalți membri ai cabinetului nu știau nimic despre aceasta, iar Iorga se gîndea serios să demisioneze. În timpul unei vizite a lui Călinescu la reședința lui Iorga, care (conform doamnei Liliana) a avut loc la 3 decembrie, aceasta a auzit fără voia ei un violent schimb de replici între cei doi, după care Iorga și-a oferit demisia. În zilele acestea (și în întreaga iarnă 1938-1939), profesorul Iorga a trebuit să facă față unui alt necaz: doamna Catinca s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ceva groaznic, dar (după cum au comentat unii dintre ei) a scos totodată Legiunea dintr-o situație critică și a înălțat-o. S-ar putea ca unii să fie de acord cu aprecierile nefavorabile pe care autorul acestei cărți le-a auzit în România zilelor noastre. După aceste masacre, Legiunea era "ca un cartof, cea mai bună parte a ei fiind sub pămînt". Garda de Fier se pomenea lipsită de conducere tocmai atunci cînd trebuia să facă față răspunderilor puterii, să se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
executate, așa că voia să se folosească de prestigiul lui Antonescu pentru realizarea acestei acțiuni. La cîteva ore după demonstrațiile pro-Maniu (bătrînul senior nu a răspuns apelului străzii, el nu era genul de om care să devină lider revoluționar), s-au auzit alte cîntece și alte mulțimi au umplut străzile. Purtau cămăși verzi și mărșăluiau pe Bulevardul Elisabeta spre Palatul Regal. Cîntau cîntece despre Căpitan, despre moarte și înviere. Refrenele lor triste erau expresia durerii și frustrării unei întregi generații. "Îl vrem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau membri ai Echipei Morții, erau atunci alți legionari) au venit să "cerceteze terenul" din jurul vilei lui Iorga. Legionarii foiau în jurul casei și le spuneau oamenilor că "au venit să-l termine pe Iorga"37. Vecinul (Ion Pascariu) i-a auzit lăudîndu-se cu aceasta, după care bătrînul l-a avertizat pe Iorga, oferindu-se să-l ascundă la niște rude ale lui. Iorga i-a mulțumit, dar nu părea îngrijorat. A petrecut totuși o noapte albă nu prea plăcută. A doua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asupra mea o fascinație morbidă timp de mai mult de 25 de ani, de cînd am început să lucrez la istoria naționalismului românesc și a Mișcării Legionare. Avînd numeroase legături cu colonia românească de la München (unde locuia Traian Boeru), am auzit vorbindu-se foarte mult despre el, majoritatea covîrșitoare a părerilor fiind negative. Asasinarea lui Nicolae Iorga și a lui Virgil Madgearu a fost una dintre cele mai notorii acțiuni ale Legiunii, condamnată de români cu convingeri politice extrem de diverse. Chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iulie 1935 177 "Neamul românesc", 16 mai 1936 și "Adevărul", 24 iunie 1935 178 Memorii, vol. VII, pp. 262, 263 și 274 179 "Universul", 14 mai 1936 180 Memorii, vol. VII, p. 329 181 Conform lui Dinu Giurescu, care o auzise de la tatăl său, C. C. Giurescu 182 "Revista istorică română", nr. 4, București, 1932, citată și de Michelson în articolul menționat mai sus; vezi și Memorii, vol. VIII, p. 69 183 Iorga, Un om, o metodă și o școală, passim 184
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de dificultățile politicii postcomuniste; vechiul regim - atotputernic cu doar câteva luni Înainte - aluneca În irelevanță. Partidul Comunist din Lituania tocmai se pronunțase pentru desprinderea imediată de Uniunea Sovietică și pentru independență. Iar În taxiul care mă ducea la gară am auzit la un post de radio austriac primele știri despre revolta din România Împotriva dictaturii nepotiste a lui Nicolae Ceaușescu. Un cutremur politic fărâma topografia Înghețată a Europei postbelice. O eră se sfârșea și o nouă Europă se năștea. Nu Încăpea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În cadrul Planului Monnet de la Începutul anilor ’50; fără ei, țara n-ar fi ieșit niciodată la liman. Ironia este că tocmai În Franța Planul Marshall a suscitat cele mai acerbe critici. La mijlocul anilor ’50, numai unul din trei adulți francezi auzise de el, iar dintre aceștia, 64% Îl declarau „nefast” pentru țară! Percepția defavorabilă a Planului În Franța reprezenta un succes de imagine pentru comuniștii francezi, poate cel mai mare pe care l-au repurtat 4. În Austria, comuniștii locali - sprijiniți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]