102,189 matches
-
multe națiuni). În Jocurile Olimpice timpurii, câteva probe sportive pe echipe au fost contestate de sportivi din mai multe țări. Retroactiv, CIO a creat noțiunea de „echipă mixtă” (cu codul de țară ZZX) pentru a face referire la acei sportivi. La Jocurile din 1904, sportivii din echipele mixte au câștigat medalii la probele de atletism și scrimă. Unii sportivi au obținut medalii atât individual cât și făcând parte a unei echipe mixte. Acele medalii sunt tabulate sub diferite națiuni la numărătorile oficiale
Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1904 () [Corola-website/Science/335355_a_336684]
-
Acele medalii sunt tabulate sub diferite națiuni la numărătorile oficiale. Țara gazdă, Statele Unite ale Americii, a dominat clasamentul, obținând cele mai multe medalii de aur (78), argint (82), și bronz (79) având și cel mai mare număr total de medalii (239). La Jocurile din 1904 s-au acordat pentru prima dată medalii de aur. În trecut, primul loc obținea o medalie de argint, iar cel aflat pe locul doi una de bronz. Acesta este tabelul complet al numărului de medalii de la Jocurile Olimpice de
Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1904 () [Corola-website/Science/335355_a_336684]
-
comuna Bălești, Ceauru a avut și lăutari vestiți, care la începutul secolului XX aveau ca piese de rezistență tot baladele (familiale, vitejești sau haiducești). De aici s-au cules și înregistrat mai multe balade, doine, dar și cântece propriu-zise sau jocuri. Între primii muzicanți din Ceauru s-a numărat Dumitru Ursu (n. 1880 - d. ?), care a cântat la vioară și vocal în prima parte a secolului al XX-lea. A cântat și în București, la restaurantul „Ciocârlia”, până la izbucnirea celui de-
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Acesta era viorist și solist vocal renumit în Gorj. A cântat și la București, unde a fost invitat de Constantin Brăiloiu să facă înregistrări pe discuri de gramofon pentru Arhiva Națională de Folclor. În calitate de solist instrumentist a cântat cu virtuozitate jocuri precum „Crăițele”, „Hora în două părți”, „Sinaia”, „Bordeiașul” etc. A murit la vârsta de 63 de ani, lăsând în urmă nouă copii, toți lăutari. Cel mai bun dintre fiii săi a fost vioristul Ionel Luca, care și-a format propria
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
pentru a face „ghizmanul” (o plăcintă) și alte mâncăruri, la care îi invitau pe flăcăi și pe ceilalți săteni, pentru a se ospăta din pomana caloianului. Adesea, cu această ocazie se cânta din fluier și cimpoi, făcându-se horă și joc, până seara târziu. Textul poetic este o invocație pentru ploaie și urare de belșug, se cântă pe o melopee cu ambitus redus, cu profil ascendent, în valori ritmice egale: <poem> „Iene-Iene, Caloiene, Ia cerului torțile Și deschide porțile, Și pornește
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
Sârbu cel Mic”, „La Pătruț” (în bariera Romaneștilor). La aceste cârciumi au cântat lăutarii orașului sau ocazional alții vestiți din județ. Și la Târgu Jiu, în reședința Gorjului, au fost cântate întâi balade. De aici au fost culese balade și jocuri importante gorjenești, de la lăutari vestiți precum Mitu Fane (venit din Măru) sau Petre Zlătaru (venit din Lelești). O cunoscută familie de lăutari din Târgu Jiu a fost cea a lui Bobirci. La începutul secolului al XX-lea, au cântat în
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
la restaurantul „Minerva” din Craiova, sub conducerea maestrului Kalmann. Între anii 1963-1965, a fost angajat la Orchestra „Taraful Gorjului”, dirijată de Nicu Novac. Lăutarii de la Peșteana-Jiu au fost neîntrecuți instrumentiști și soliști, în repertoriul cărora figurau balade, cântece lungi și jocuri populare locale. Înainte de anul 1900, în localitate a cântat lăutarul Stângaciu, poreclit astfel întrucât cânta la vioară cu mâna stângă. Alături de el a cântat bracistul român Costache al lui Bălă. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
1938, Constantin Brăiloiu a început cercetările și în celelalte sate ale comunei Arcani, ajungând în Câmpofeni și Stroiești. În satul Câmpofeni, pe lângă alți țărani și copii de țărani, a fost descoperit rapsodul Vasile Pîrvulescu, cimpoier. De la el au fost culese jocuri (precum „Simianca”, „Rustemul”, „Hora de mână”, „Sârba bătrânească”), doine (un „Cântec lung” gorjenesc), dar și cântări din ritualul înmormântării („Zorile”), față de care Brăiloiu a manifestat un mare interes. În satul Stroiești a fost descoperit țăranul Nicolae Muche Berca, în vârstă
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
bande s-au alăturat lăutarii din Peștișani, iar în timp și cei cinci copii ai lui Ioniță: solistele Aurelia și Anișoara Țambu și vioriștii Constantin, Ion și Victor Țambu. Ioniță Țambu a cântat și cu vocea balade, iar la vioară jocuri și dansuri ca "Ofițereasca", "Hora-n două părți" și "Sârba lui Ioniță". După moartea sa, conducerea bandei a fost preluată de fiul său, vioristul Constantin zis Tăin. Celălalt fiu al lui Ioniță, vioristul Ion Țambu, s-a căsătorit la Brădiceni
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
medalii (101). În Jocurile Olimpice timpurii, câteva probe sportive pe echipe au fost contestate de sportivi din mai multe țări. Retroactiv, CIO a creat noțiunea de „echipă mixtă” (cu codul de țară ZZX) pentru a face referire la acei sportivi. La Jocurile din 1900, sportivii din echipele mixte au câștigat medalii la probele de atletism, canotaj, luptă cu odgonul, navigație, polo călare și tenis de câmp. Unii sportivi au obținut medalii atât individual cât și făcând parte a unei echipe mixte. Acele
Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1900 () [Corola-website/Science/335354_a_336683]
-
probele de atletism, canotaj, luptă cu odgonul, navigație, polo călare și tenis de câmp. Unii sportivi au obținut medalii atât individual cât și făcând parte a unei echipe mixte. Acele medalii sunt tabulate sub diferite națiuni la numărătorile oficiale. La Jocurile din 1900 nu s-au acordat medalii de aur; primul loc primea o medalie de argint iar cel de-al doilea loc prima una de bronz. CIO a acordat retroactiv medalii de aur, argint și bronz sportivilor clasați pe primele
Clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1900 () [Corola-website/Science/335354_a_336683]
-
realizat doar în pietre în cele din urmă. Includea un "corps de logis" (clădire principal) în spatele a Rue Saint-Antoine, o grădină și o seră de portocali, și ducea la Place Royale (acum Place des Vosges). După ce s-a ruinat la joc, Gallet a trebuit sa vândă creditorilor săi palatul neterminat, care a fost cumpărat de consilierul de stat Roland de Neubourg. Acesta a achiziționat, de asemenea, câteva imobile conexe, pentru a ridica o fațadă pe stradă, sub conducerea arhitectului Jean Androuet
Palatul Sully () [Corola-website/Science/335362_a_336691]
-
Cristescu, Apostolescu și alții care au cules și publicat materiale de folclor din această zonă. Repertoriul lăutarilor vlăsceni-teleormăneni este unul foarte variat, cu creații epice inedite și deosebite, cu o lirică încărcată de motive clasice, cu cântece și melodii de joc cerute de toate categoriile sociale la care sunt chemați. Majoritatea pieselor pe care le interpretează sunt vocale sau vocal-instrumentale. Melodiile de joc sunt absolut toate instrumentale, în această zonă nefiind obișnuit să se cânte și cu vocea în timpul dansului, precum
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
cu creații epice inedite și deosebite, cu o lirică încărcată de motive clasice, cu cântece și melodii de joc cerute de toate categoriile sociale la care sunt chemați. Majoritatea pieselor pe care le interpretează sunt vocale sau vocal-instrumentale. Melodiile de joc sunt absolut toate instrumentale, în această zonă nefiind obișnuit să se cânte și cu vocea în timpul dansului, precum în Oltenia. În afara jocurilor, melodii instrumentale mai sunt câteva ce aparțin ritualului nupțial. Piesele vocale și vocal-instrumentale au text românesc, cu excepția unor
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
categoriile sociale la care sunt chemați. Majoritatea pieselor pe care le interpretează sunt vocale sau vocal-instrumentale. Melodiile de joc sunt absolut toate instrumentale, în această zonă nefiind obișnuit să se cânte și cu vocea în timpul dansului, precum în Oltenia. În afara jocurilor, melodii instrumentale mai sunt câteva ce aparțin ritualului nupțial. Piesele vocale și vocal-instrumentale au text românesc, cu excepția unor cântece care au, parțial sau total, text țigănesc. Ca text, unele piese aparțin genului epic, altele celui liric. Ca origine, piesele cu
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
care au, parțial sau total, text țigănesc. Ca text, unele piese aparțin genului epic, altele celui liric. Ca origine, piesele cu text românesc sunt fie țărănești, fie orășenești sau creații ale mahalalelor bucureștene. Aceeași diversitate se poate constata și la jocuri: pe lângă cele de origine țărănească, se întâlnesc numeroase creații orășenești sau chiar lăutărești; altele venite prin școală, ori împrumutate de la alte popoare. La cântecele cu text românesc se pot alătura și romanțele, deși au origine cultă. Epica populară este deosebit de
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
acestor interludii este, pe de-o parte, de a produce variații de timbru și sonoritate, necesare menținerii atenției ascultătorilor, iar pe de altă parte, de a puncta discursul poetico-muzical prin separarea diferitelor perioade. Baladele se încheie, de obicei, printr-un joc ales după inspirație din repertoriul obișnuit. Folcloriștii și etnomuzicologii de la Institutul de Folclor care au efectuat cercetări în această zonă au cules și înregistrat importante balade, în numeroase variante, de la rapsozi și lăutari, notabili fiind Marin Pînzaru din Giurgiu, Constantin
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
momente ale nunții, însoțite de cântece rituale interpretate, bineînțeles, de lăutari, sunt: Dintre acestea, "gătitul miresei", "gătitul bradului" și "legatul miresei" se cântă pe aceeași melodie, în timp ce toate celelalte, cu excepția "adusului apei" (la care se poate cânta orice melodie de joc), au melodii proprii. De unele din aceste momente se leagă și câte un joc, dar melodiile nu sunt proprii, ci sunt preluate din repertoriul obișnuit de jocuri. Melodia pe care lăutarii din zonă o cântă la "bărbieritul ginerelui" este instrumentală
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
gătitul miresei", "gătitul bradului" și "legatul miresei" se cântă pe aceeași melodie, în timp ce toate celelalte, cu excepția "adusului apei" (la care se poate cânta orice melodie de joc), au melodii proprii. De unele din aceste momente se leagă și câte un joc, dar melodiile nu sunt proprii, ci sunt preluate din repertoriul obișnuit de jocuri. Melodia pe care lăutarii din zonă o cântă la "bărbieritul ginerelui" este instrumentală și se întâlnește, ca variantă, pe o arie întinsă, începând din Oltenia, trecând prin
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
toate celelalte, cu excepția "adusului apei" (la care se poate cânta orice melodie de joc), au melodii proprii. De unele din aceste momente se leagă și câte un joc, dar melodiile nu sunt proprii, ci sunt preluate din repertoriul obișnuit de jocuri. Melodia pe care lăutarii din zonă o cântă la "bărbieritul ginerelui" este instrumentală și se întâlnește, ca variantă, pe o arie întinsă, începând din Oltenia, trecând prin Muntenia și Dobrogea, ajungând până în Moldova. Constantin Brăiloiu semnalează originea orientală a acestei
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
înmormântarea. Participarea lor la acest ceremonial este, bineînțeles, mult mai neînsemnată decât la nuntă, reducându-se la un marș (cel mai adesea un cântec trist, pe care îl cântă în drum spre cimitir) și, uneori, la alte câteva cântece și jocuri preluate din repertoriul obișnuit, executate după acoperirea coșciugului cu pământ. Obiceiul de a cânta muzicanți profesioniști la înmormântare este vechi, aflându-l și la romani. Astăzi obiceiul cântării la înmormântare a dispărut din rândul românilor, el mai existând, în mare
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
în zilele noastre sporturi capabile să relaxeze omul modern în zilele libere de la sfârșit de săptămână; aceste îndeletniciri sunt mult mai plăcute și mai sănătoase deoarece se desfășoară în mijlocul naturii, spre deosebire de plimbările mondene de pe străzile poluate ale orașelor sau de jocurile de societate realizate în atmosfera îmbâcsită de fum de țigară din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și care făcea parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
parte a metropolei cunoscută în scrierile arabe sub denumirea de "Madina Al-Atiqa" ("Orașul Vechi"), unde se afla reședința membrilor dinastiei sasanide numită "Palatul Alb". Partea de sud al aceleași zone, cunoscută sub denumirea de Aspanbar, era celebră pentru sălile de jocuri și bogățiile sale. Malul opus al râului Tigru, în partea de vest, era cunoscut în limba persană ca "Veh-Ardashir" ("Bunul Oraș al lui Ardashir"), Ardashir I (224-242) fiind fondatorul Imperiului Sasanid. În această zonă a orașului locuiau evreii bogați și
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
() este un joc video high-fantasy și action role-playing, cu o acțiune ce are loc într-un mediu open-world, dezvoltat de CD Projekt RED. Anunțat în februarie 2013, a fost lansat internațional pentru platformele Microsoft Windows, PlayStation 4 și Xbox One în data de
The Witcher 3: Wild Hunt () [Corola-website/Science/335368_a_336697]
-
action role-playing, cu o acțiune ce are loc într-un mediu open-world, dezvoltat de CD Projekt RED. Anunțat în februarie 2013, a fost lansat internațional pentru platformele Microsoft Windows, PlayStation 4 și Xbox One în data de 19 mai 2015. Jocul este al treilea titlu al seriei, fiind precedat de "The Witcher" și "", toate trei fiind bazate pe seria de fantezie omonimă scrisă de autorul polonez Andrzej Sapkowski. Jucat dintr-o perspectivă third-person, jucătorul îl controlează pe protagonistul Geralt din Rivia
The Witcher 3: Wild Hunt () [Corola-website/Science/335368_a_336697]