99,728 matches
-
toate erele (Par toutes leș ères), p. 533, Cântecul focului (La chanson du feu), p. 535, Vara Sfanțului Mihai (8 noiemvrie) (L'été de la Saint Michel (Le 8 novembre)), p. 539, Sfârșitul de an (Fin d'année), p. 543, Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne), p. 547, Catrenele fetei frumoase (Leș quatrains de la belle fille), p. 551, Poezia (La poésie), p. 557, Vara lângă rău (Été près de la rivière), p. 559, Drumeție (Chemin), p. 563, Oda simplisimei flori (Ode
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
130, Rune (Runes), p. 140, La curțile dorului (Au seuil du mystère), p. 148, Epitaf (Épitaphe), p. 170, Götterdämmerung (Götterdämmerung), p. 178, Drum prin cimitir (La route du cimetière), p. 182, Epitaf pentru Euridike (Épitaphe pour Eurydice), p. 192, Ce aude unicornul (Ce qu'entend la licorne), p. 214. 1526 V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Lumina de ieri (La lumière d'hier), p. 134, Poeții (Leș poètes), p. 186, Supremă ardere (Suprême
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Chanson dans la nuit), p. 56 ; Primăvară (Printemps), p. 59 ; Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an 2000), p. 60 ; Semnal de toamnă (Signal d'automne), p. 69 ; Anno domini (Anno domini), p. 70 ; Catren (Quatrain), p. 78 ; Ce aude unicornul (Ce que l'unicorne entend), p. 84 ; Catren (Quatrain), p. 86 ; Prin toate erele (Par toutes leș ères), p. 88 ; Toate drumurile duc (Toutes leș voies mènent), p. 89. 1531 V. Lucian Blaga, Peisaj trecut (Paysage passé), în Laudă
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
autorul real sau presupus. După ce în povestiri, situate în descendența lui I. L. Caragiale sau a lui Anton Cehov, exersează mai multe tipuri narative, în romanul „Tainele inimei” (1988; Premiul Academiei Române) construiește complex - utilizând mai multe planuri și voci - și solid. „Aude” cu finețe și înregistrează cu umor discret vorbirea personajelor din diverse medii. Pe fundalul cvasimonografic al orășelului de provincie dobrogeană în curs de a-și pierde ritmul patriarhal, în anii ’70-’80 ai secolului trecut, grupează câteva personaje și detașează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
chiar de Lună, care ia chipul iubitei sale. "Vino, fiu de om, fii soțul meu! Vino cu mine, să cutrieri lumea intreagă să ai de servi steluțele mele, și să fii însuți pătruns de lumină ca o stea strălucitoare. Atunci auzi doina lor. Doina răsună atât de dulce și ca din depărtare mare. Iar ele întindeau spre dânsul brațele lor, albe ca crinul. "Flăcău frumos! Fii al meu! Fii al meu! "Vino cu mine!" Așa se auzia din toate părțile. Ionel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a-l disocia de cel de simbolism, și aprecia distorsionarea curentului parizian reverberat până la București, utilizând același termen colorat de "izmenitură". ""Noua școală" franceză, de câte ori i-a venit ei chef, a râs în hohote la "Chat noir" de s-a auzit la București. În București cam toate sunetele pătrund strâmb, și indecent, astfel că glumele ocazionale din Paris au luat aici, în capetele câtorva încăpățânați să facă "școală", proporțiile unei vaste concepții, bazată pe număr și izmenitură"415. "Fantaziile" lui Loghi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nivelul societății românești prezente și viitoare. La ora actuală familia strigă pe toată căile către comunitate: Help me! Un răspuns pe care psihologii Îl pot oferi, propus de noi, este psihologul de familie. 2. Psihologul de familie - responsabilități și competențe Auzind propunerea noastră avansată mai sus, cineva ar putea Întreba: Cine este și cu ce se ocupă acest psiholog de familie? Răspunsul evidențiază multitudinea responsabilităților și competențelor acestui specialist. În primul rând el este un absolvent al facultății de psihologie unde
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
devii sigur pe tine", 1998, 21-22) vorbește despre dreptul de a avea drepturi și despre modalități de revendicare a acestora. El prezintă câteva drepturi de bază pe care fiecare om ar trebui să le aibă: dreptul de a te face auzit ; dreptul de a fi respectat ca persoană și de a ți se respecta opiniile dreptul de a cere ceea ce vrei și de a lua decizii dreptul de a face greșeli dreptul de a beneficia de o judecată corectă dreptul de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este nulă, sau neînsemnată, pentru că profesorul nu are posibilitatea să Închege un dialog cu protagoniștii aflați În cursa pentru aprofundarea noțiunilor de teorie literară și mesajul operei aflate În discuție. Elevii Își Însușesc În exclusivitate ceea ce a receptat profesorul, ceea ce aud despre... ori ce a spus un critic sau istoric literar despre o anumită creație literară, aflată În dezbatere. Fenomenul, cu toate eforturile făcute, nu se poate Înlătura, nu este nou și el s-a manifestat Întotdeauna supărător. În urma unei inspecții
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a vocii: „N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”(Eminescu). (exclamație patetică); „O, te-admir, progenitură, de origine romană!”gradație (climax): cunoaștere progresivă (ascendentă): „O, te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste.” (M. Eminescu) „Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin Acum e cât corbul de mare Cât pumnul abia, cât albina Și-n urmă-l Înghite lumina...” - hiperbolă: exagerearea expresiei (mărind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de lemn să se facă Picerele tale, făptură buimacă...” (Arghezi); - perifraza: exprimă În mai multe cuvinte ceea se poate exprima Într-unul singur; Capitala Franței (Paris) Învingătorul de la Austerlitz (Napoleon) Astrul zilei (Soarele) „Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri În ușa compartimentului „unde nu intră decât o persoană...” (I.L. Caragiale) „Liturgic astrul mă-ntâlnește-n voi, dezbracă patria de Întuneric...” (L. Blaga); - pleonasm: folosirea mai multor cuvinte sau construcții decât ar fi necesar pentru exprimarea ideii: „Moaie pana
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
contradictorii: „Neguri albe strălucite Naște luna argintie.” „Țesând cu recile scântei O mreajă de văpaie...” (M. Eminescu); „Curat murdar...” (I. L Caragiale); „Povestea lui Harap Alb” (I. Creangă); - paradoxexpresie exprimând aparent o idee contrară: „În fiecare sunet tăcerea ta se-aude.” (T. Arghezi) „La-nceput pe când ființă nu era, nici neființă... Când nu s-ascundea nimic, deși tot era ascuns...” (M. Eminescu) „Eminescu n-a existat... (M. Sorescu) - personificare - atribuirea unor obiecte neînsuflețite Însușiri ale făpturilor vii, calități omenești oricărui obiect
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de amplificare a vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește, Și lătrătorii numai s-aud necontenit.” Ultima secvență poetică redă Într-un limbaj, cu desăvârșire rustic, dialogul dintre două surate care exprimă credința În Zburător. Dialogul are loc pe un fundal parcă transcendent, după ce totul a intrat „În brațele somniei”. Visul este starea existențială de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Încep a luci stele rând una câte una Și focuri În tot satul Încep a se vedea; Târzie astă-seară răsare-acum și luna, Și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
multe”. Plecând de la această apreciere, poate nu ar trebui să nu luăm În seamă ce spunea T. Arghezi Însuși prin 1904: „Noua școală franceză - de câte ori i-a venit ei chef - a râs În hohote la chat noir de s-a auzit la București. În București cam toate sunetele pătrund strâmb și indecent, astfel că glumele ocazionale din Paris au luat aici, În capul câtorva Încăpăținați să facă școală, proporțiile unei vaste concepțiuni, bazat pe număr și pe izmenitură.” (T. Arghezi, „Vers
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” este o excepțională izbândă lirică a lui Lucian Blaga. Se pare că ea a luminat drumul creației sale, egal pe Întreaga lui traiectorie. „Atâta liniște-i În jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună...” Lucian BLAGA LUCIAN BLAGA - „GORUNUL” „În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn cum bate ca o inimă un clopot și-n zvonuri dulci Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Se pare că ea a luminat drumul creației sale, egal pe Întreaga lui traiectorie. „Atâta liniște-i În jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună...” Lucian BLAGA LUCIAN BLAGA - „GORUNUL” „În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn cum bate ca o inimă un clopot și-n zvonuri dulci Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge. Gorunule din margine de codru, de ce mă-nvinge cu aripi moi atâta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ci „marea trecere”; ea Începe odată cu nașterea și sfârșește iremediabil cu moartea. Atributul fundamental al morții este liniștea pe care omul Începe s-o Încorporeze organic În ființa sa de la Începuturi. „Atâta liniște-i În jur, de-mi pare că aud Cum se izbesc de geamuri razele de lună...” Ea vine din depărtări Încărcate de mister și are o manifestare inefabilă. Poetul nu se Înspăimântă de această pătrundere a liniștii, nu se zbate și nu se zbuciumă, pentru că ar fi zadarnic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin vine...”; În cea de a treia, „liniște” este obiect direct („și liniștea... o simt pe semne de acum...”) În cea de a doua frază cuvântul liniște este substituit cu sinonimul „pace”. În primele două versuri, liniștea este sugerată metaforic: „... aud din pieptul unui turn / cum bate ca o inimă un clopot...” În finalul strofei este inclus Într-un câmp mai larg de relații: „... Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge...” În strofa a doua
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un așa numit simbolism fonetic, chiar dacă În poemul „Luceafărul” este mai puțin evident. Alternanța consoanelor sonore „l” și „r” din strofa: „Privea pe mare cum pe zări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări Corăbii negre duce...” sugerează mișcarea apei; parcă auzim clipocitul valurilor mării. Particularități morfologice Substantivul adjectivul Edgar Papu remarcă predominanța substantivelor masculine În „Luceafărul”, aceasta fiind legată de problematica geniului. Dintr-o statistică realizată de D. R. Mazilu În studiul „Luceafărul lui Eminescu. Expresia gândirii, text critic și vocabular
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
informație pe măsură, pentru a argumenta orice afirmație. Orice demers analitic trebuie să facă apel la o „critică de profunzime” și nu În ultimul rând la ,,lirismul eminescian În sine:” „De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de arint. Acolo lângă izvoară, iarba pare de omăt, Flori albastre tremuri ude În văzduhul tămâiet...” Mihai EMINESCU PROZA NICOLAE FILIMON - CIOCOII VECHI ȘI NOI „Ce naște din pisică șoareci mănâncă” REZUMAT Romanul „Ciocoii vechi și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cele două femei, Lică a aruncat o privire În jur și a Întrebat autoritar, cine e cârciumarul. Ana Îl privea cu uimire. Întrebat de cei trei porcari care ospătaseră dimineața și nu plătiseră, Ghița spune că un cârciumar vede și aude multe, dar trebuie să uite totul imediat. Intrând În cârciumă, ca să facă socotelile, Lică se prezintă cu agresivitate: „Eu sunt Lică, Sămădăul. Multe se zic despre mine, și dintre multe, multe vor fi adevărate și multe scornite.” El conduce douăzeci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a declarat că acesta a stat toată noaptea la han. Pentru că nu este crezut, i se cere hârtie de cauțiune, din partea unor oameni de Încredere. Ghiță se duce la cumnatul sau, fratele Anei, dar acesta s-a codit, când a auzit despre ce este vorba. A mers apoi la un popă, văr al său și a obținut actul necesar. Pintea i-o prezintă pe Uța, slujnica dorită de Ghiță la Moara cu noroc.. Aflând că Pintea vrea să facă o percheziție
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ar fi vrut să se târascâ până la Moara cu noroc, unde se afla calul lui Ghiță, să-1 ia ca să-și piarda urma. Pintea Însă Îl zărește la lumina focului de la han și strigă atât de tare Încât a răsunat valea. Auzindu-i glasul, Lică vede mai departe un stejar uscat a scrâșnit din dinți, și-a Încordat toate puterile și s-a repezi Înainte. Pintea l-a găsit cu capul zdrobit la tulpina copacului și pentru că Îi acăpase din nou, de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
i se plânge de toate nedreptățiile Îndurate În legătură cu moștenirea lui. Judecata Începuse din vremea lui Vodă Calimah și nu se Încheiase Încă, deși trecuseră mai multe generații. Comisul Îi spune marelui boier că merge la domnie, să-i facă dreptate. Auzind povestea lui, boierul Îl Întreabă, ce va face dacă nici vodă nu-i va da dreptate? Răspunsul comisului se constituie Într-un motiv comic popular, aflat apoi În centrul narațiunii, În desfășurarea momentelor subiectului. Daca nici Voda nu-i va
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]