101,224 matches
-
ARD (PDL) Senat "Mandat suplimentar" 1. Florinel Dumitrescu - PPDD Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Cornel-Mircea Sămărtinean - ARD (PDL) 2. Zsolt Molnar - UDMR 8. Adrian-Nicolae Diaconu - PPDD Senat "Mandate suplimentare" 3. Vasile Blaga - ARD (PDL) 4. Ioan Iovescu - PPDD Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Vasile Gudu - ARD (PDL) 2. Liviu Codîrlă - PPDD Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 4. Tudor Ciuhodaru - PPDD 7. Sergiu-Constantin Vizitiu - ARD (PDL) Senat "Mandat suplimentar" 3. Dan Mihai Marian - ARD (PDL) Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Romeo Rădulescu
Lista parlamentarilor aleși la alegerile din România din 2012 () [Corola-website/Science/328339_a_329668]
-
Cornel-Mircea Sămărtinean - ARD (PDL) 2. Zsolt Molnar - UDMR 8. Adrian-Nicolae Diaconu - PPDD Senat "Mandate suplimentare" 3. Vasile Blaga - ARD (PDL) 4. Ioan Iovescu - PPDD Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Vasile Gudu - ARD (PDL) 2. Liviu Codîrlă - PPDD Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 4. Tudor Ciuhodaru - PPDD 7. Sergiu-Constantin Vizitiu - ARD (PDL) Senat "Mandat suplimentar" 3. Dan Mihai Marian - ARD (PDL) Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Romeo Rădulescu - ARD (PDL) 4. Ion Cristinel Marian - PPDD Senat "Mandat suplimentar" 1. Florinel Butnaru - PPDD
Lista parlamentarilor aleși la alegerile din România din 2012 () [Corola-website/Science/328339_a_329668]
-
Senat "Mandate suplimentare" 3. Vasile Blaga - ARD (PDL) 4. Ioan Iovescu - PPDD Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Vasile Gudu - ARD (PDL) 2. Liviu Codîrlă - PPDD Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 4. Tudor Ciuhodaru - PPDD 7. Sergiu-Constantin Vizitiu - ARD (PDL) Senat "Mandat suplimentar" 3. Dan Mihai Marian - ARD (PDL) Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Romeo Rădulescu - ARD (PDL) 4. Ion Cristinel Marian - PPDD Senat "Mandat suplimentar" 1. Florinel Butnaru - PPDD Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 5. Neagu Murgu - PPDD 6. Florin Mihail Secară
Lista parlamentarilor aleși la alegerile din România din 2012 () [Corola-website/Science/328339_a_329668]
-
Iovescu - PPDD Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Vasile Gudu - ARD (PDL) 2. Liviu Codîrlă - PPDD Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 4. Tudor Ciuhodaru - PPDD 7. Sergiu-Constantin Vizitiu - ARD (PDL) Senat "Mandat suplimentar" 3. Dan Mihai Marian - ARD (PDL) Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Romeo Rădulescu - ARD (PDL) 4. Ion Cristinel Marian - PPDD Senat "Mandat suplimentar" 1. Florinel Butnaru - PPDD Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 5. Neagu Murgu - PPDD 6. Florin Mihail Secară - ARD (PDL) Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 4. Costică Canacheu
Lista parlamentarilor aleși la alegerile din România din 2012 () [Corola-website/Science/328339_a_329668]
-
Codîrlă - PPDD Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 4. Tudor Ciuhodaru - PPDD 7. Sergiu-Constantin Vizitiu - ARD (PDL) Senat "Mandat suplimentar" 3. Dan Mihai Marian - ARD (PDL) Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Romeo Rădulescu - ARD (PDL) 4. Ion Cristinel Marian - PPDD Senat "Mandat suplimentar" 1. Florinel Butnaru - PPDD Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 5. Neagu Murgu - PPDD 6. Florin Mihail Secară - ARD (PDL) Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 4. Costică Canacheu - ARD (PDL) 6. Ioan Mihăilă - ARD (PNȚCD) 6. Ovidiu-Ioan Dumitru - PPDD 8. Dan-Cristian
Lista parlamentarilor aleși la alegerile din România din 2012 () [Corola-website/Science/328339_a_329668]
-
Tudor Ciuhodaru - PPDD 7. Sergiu-Constantin Vizitiu - ARD (PDL) Senat "Mandat suplimentar" 3. Dan Mihai Marian - ARD (PDL) Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Romeo Rădulescu - ARD (PDL) 4. Ion Cristinel Marian - PPDD Senat "Mandat suplimentar" 1. Florinel Butnaru - PPDD Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 5. Neagu Murgu - PPDD 6. Florin Mihail Secară - ARD (PDL) Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 4. Costică Canacheu - ARD (PDL) 6. Ioan Mihăilă - ARD (PNȚCD) 6. Ovidiu-Ioan Dumitru - PPDD 8. Dan-Cristian Popescu - ARD (FC) 9. Theodor Paleologu - ARD (PDL
Lista parlamentarilor aleși la alegerile din România din 2012 () [Corola-website/Science/328339_a_329668]
-
ARD (PDL) Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 1. Romeo Rădulescu - ARD (PDL) 4. Ion Cristinel Marian - PPDD Senat "Mandat suplimentar" 1. Florinel Butnaru - PPDD Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 5. Neagu Murgu - PPDD 6. Florin Mihail Secară - ARD (PDL) Senat Camera Deputaților "Mandate suplimentare" 4. Costică Canacheu - ARD (PDL) 6. Ioan Mihăilă - ARD (PNȚCD) 6. Ovidiu-Ioan Dumitru - PPDD 8. Dan-Cristian Popescu - ARD (FC) 9. Theodor Paleologu - ARD (PDL) 19. Cătălin-Daniel Fenechiu - PPDD 20. Romeo Florin Nicoară - PPDD 24. Florian Daniel Geantă - ARD (PDL
Lista parlamentarilor aleși la alegerile din România din 2012 () [Corola-website/Science/328339_a_329668]
-
6. Ioan Mihăilă - ARD (PNȚCD) 6. Ovidiu-Ioan Dumitru - PPDD 8. Dan-Cristian Popescu - ARD (FC) 9. Theodor Paleologu - ARD (PDL) 19. Cătălin-Daniel Fenechiu - PPDD 20. Romeo Florin Nicoară - PPDD 24. Florian Daniel Geantă - ARD (PDL) 25. Gheorghe Udriște - ARD (PDL) Senat "Mandate suplimentare" 4. Anca Daniela Boagiu - ARD (PDL) 5. Cristian Rădulescu - ARD (PDL) 12. Valeriu Todirașcu - ARD (PNȚCD) 12. Florina Ruxandra Jipa - PPDD Camera Deputaților Senat Camera Deputaților
Lista parlamentarilor aleși la alegerile din România din 2012 () [Corola-website/Science/328339_a_329668]
-
amenajând acolo cotețe împrejnuite cu șipci din lemn. Materialele de construcții de la praznicarul aflat în afara incintei au fost depozitate în apropiere de biserică, apăsând asupra terenului pe care se află beciurile. Primarul Constantin Șchiopu, aflat în 2008 la al treilea mandat, afirma că intenționa să elaboreze un proiect de reabilitare a Palatului Cnejilor pentru care spera să obțină finanțări nerambursabile. Proiectul de restaurare cu finanțare europeană a fost estimat la un cost de 2,5 milioane euro, potrivit specialiștilor de la Complexul
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
prezidențiale din Statele Unite ale Americii se desfășoară în 2012, conform tradiției, în ziua de marți după prima zi de luni din luna noiembrie, care în 2012 este ziua de 6 noiembrie. Președintele în funcție, Barack Obama, candidează pentru un nou mandat împreună cu vicepreședintele în funcție Joe Biden, susținuți de Partidul Democrat, iar principalul lor contracandidat este Mitt Romney, din partea Partidului Republican, împreună cu candidatul la funcția de vicepreședinte Paul Ryan. Ambele echipe sunt prezente pe buletinele de vot din toate cele 50
Alegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii, 2012 () [Corola-website/Science/327572_a_328901]
-
funcție Obama și vicepreședintele Biden vor câștiga, posibil extrem de strâns și uneori rezultatul a fost considerat a fi prea strâns pentru a fi estimat. Potrivit estimarilor CNN, FoxNews și NBC, președintele în funcție, democratul Barack Obama a câștigat un nou mandat de 4 ani la Casa Albă. El a obținut, conform estimărilor, votul a 303 electori, față de 206 obținuți de Romney, în timp ce numărul minim de voturi în colegiul electoral pentru alegerea ca președinte este de 270. Cifrele nu includ voturile electorale
Alegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii, 2012 () [Corola-website/Science/327572_a_328901]
-
independenței, inamovibilității, colegialității, legalității și publicității. În activitatea sa Curtea dispune de autonomie financiară și de buget propriu, acesta fiind distinct în bugetul de stat. Potrivit art.136 din Constituție, Curtea Constituțională este alcătuită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiți de parlament, doi de guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii constituționali beneficiază de imunitate. Ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați (cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă), trimiși în judecată penală
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
al Magistraturii. Judecătorii constituționali beneficiază de imunitate. Ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați (cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă), trimiși în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea prealabilă a Curții Constituționale. Ei pot deține această funcție pe durata a două mandate. Reforma constituțională a fost determinată în Republica Moldova de necesitatea schimbării sistemului politic și economic, astfel, elaborarea proiectului Constituției RM a fost condiționată de necesitatea creării unui cadru juridic de evoluție spre un stat de drept și democratic, suveran și independent
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
doua state - arab și evreiesc, zona Gaza urma să intre în componența viitorului stat arab palestinian. Partea arabă a respins planul, în timp ce partea evreiască a procedat la înființarea statului ei propriu, Israel, proclamat la 15 mai 1948, imediat la terminarea mandatului britanic asupra Palestinei. Imediat după adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a planului de împărțire, a izbucnit un conflict armat intre populația arabă și evreiască din Palestina, care a culminat cu Războiul arabo-israelian din 1948-1949. În cursul acestui război armata
Conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza () [Corola-website/Science/327723_a_329052]
-
sonete - Sonete și Ora de poezie - la editurile Albatros și Cartea Românească. 1990 Atanasie Nasta devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Se găsește în centrul acțiunii de reorganizare a Societății de cultură macedoromână, fiind ales pentru a exercita primul mandat de președinte. Coordonează editarea Almanahului macedoromân (1992). 1996 Atanasie Naste se stinge din viață la 23 decembrie. 1997 și 2006 Societatea de cultură macedoromână comemorează un an, apoi zece ani de la dispariția lui Atanasie Nasta. 2000 Prin grija fiului, Dan
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
ale ei. Președintele Asociației italienilor din România - RO.AS.IT. a fost Mircea Grosaru, el fiind și reprezentantul la acea vreme al minorității italiene în Parlamentul României. În realitate a fost cel de-al treilea deputat al minorității italiene, câștingând mandatul pierdut cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2000 conform Deciziei C.E.D.O.- Strasbourg - 25 nov. 2008 în Dosarul nr.78039/2001, Grosaru împotriva României. A câștigat încă trei mandate de deputat cu ocazia alegerilor din 2004, 2008 și 2012. În
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
a fost cel de-al treilea deputat al minorității italiene, câștingând mandatul pierdut cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2000 conform Deciziei C.E.D.O.- Strasbourg - 25 nov. 2008 în Dosarul nr.78039/2001, Grosaru împotriva României. A câștigat încă trei mandate de deputat cu ocazia alegerilor din 2004, 2008 și 2012. În prezent, președintele Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT. este Ioana Grosaru. Predecesorii săi au fost: Iuliano Valentin (mandatul 1992 - 1996), Marilena Tomov (mandatul 1996 - 2000) și Ileana Stana
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
nr.78039/2001, Grosaru împotriva României. A câștigat încă trei mandate de deputat cu ocazia alegerilor din 2004, 2008 și 2012. În prezent, președintele Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT. este Ioana Grosaru. Predecesorii săi au fost: Iuliano Valentin (mandatul 1992 - 1996), Marilena Tomov (mandatul 1996 - 2000) și Ileana Stana Ionescu (mandatul 2000 - 2004). Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. a luat ființă în urmă cu douăzeci de ani, la inițiativa unor etnici italieni care au dat un anunț
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
României. A câștigat încă trei mandate de deputat cu ocazia alegerilor din 2004, 2008 și 2012. În prezent, președintele Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT. este Ioana Grosaru. Predecesorii săi au fost: Iuliano Valentin (mandatul 1992 - 1996), Marilena Tomov (mandatul 1996 - 2000) și Ileana Stana Ionescu (mandatul 2000 - 2004). Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. a luat ființă în urmă cu douăzeci de ani, la inițiativa unor etnici italieni care au dat un anunț într-un ziar local. Obiectul
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
deputat cu ocazia alegerilor din 2004, 2008 și 2012. În prezent, președintele Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT. este Ioana Grosaru. Predecesorii săi au fost: Iuliano Valentin (mandatul 1992 - 1996), Marilena Tomov (mandatul 1996 - 2000) și Ileana Stana Ionescu (mandatul 2000 - 2004). Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. a luat ființă în urmă cu douăzeci de ani, la inițiativa unor etnici italieni care au dat un anunț într-un ziar local. Obiectul de activitate constă în prezentarea de filme
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
de frunte au fost arestați, timiși la Constantinopol și mai apoi în Malta. Regiunea Kars a fost mai apoi transferată sub controlul Armeniei. Mișcarea Națională Turcă a reprezentat cea mai mare amenințare pentru administrația aliată din Turcia. Aliații au emis mandate de arestare pentru 30 de revoluționari, printre ei aflându-se Mustafa Kemal Pașa și Yunus Nadi Abalıoğlu. Aceștia au fost acuzați pentru participarea la Genocidul Armean, dar acuzațiile nu au dus decât la creșterea sprijinului popular de care se bucura
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
urbanismului, astfel că a lărgit multe străzi, inclusiv Calea Victoriei, a construit străzi drepte, le-a îndreptat și le-a lărgit pe cele strâmbe, a construit piețe largi. Și-a publicat vederile în lucrarea "Viitorul Bucureștilor", ed. Tribuna Edilitară, 1934. În mandatul său au fost transformate și modernizate: șoseaua Dudești, strada Colonel Ghica, Șoseaua Colentina, Calea Griviței, Calea Rahovei, Calea Văcărești, Șoseaua Pantelimon etc. Au fost modernizate și mărite Piața Universității și Piața Cercului Militar. S-au executat ample lucrările edilitare de pavaj, apă
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
oferit cetățenia americană. "The Trust Territory of the Pacific Islands" (TTPI) a fost un teritoriu aflat sub protecția Organizației Națiunilor Unite în Micronezia (vestul Pacificului), administrat de către Statele Unite ale Americii din 18 iulie 1947, care cuprindea zonele controlate prin fostul Mandat al Ligii Națiunilor care era administrat de către Japonia și care a fost preluat de SUA în 1944. Diferitele grupări insulare din acest teritoriu aflat sub tutela au fost mai tarziu împărțite. Insulele Marshall și Statele Federate ale Microneziei și-au obținut
Expansiunea teritorială a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/327102_a_328431]
-
dar în Belgia propaganda colonială are un ton foarte paternalist, ce glorifică misiunea de civilizare desfășurată de statul belgian. În 1895, Rwanda devine provincie germană, păstrându-și sistemul de organizare. După primul război mondial, Rwanda trece sub administrare belgiană cu mandat din partea Națiunilor Unite. Sub administrația belgiană, lucrurile încep să se schimbe. Păstrând în mare vechile forme de organizare, belgienii au făcut totuși câteva schimbări în structurile de conducere ale Rwandei. Aceste schimbări vor constitui o cauză importantă a genocidului rwandez
Imperiul colonial belgian () [Corola-website/Science/327113_a_328442]
-
Burundi a devenit colonie germană, trecută apoi sub administrare belgiană după Primul Război Mondial. A purtat numele de Urundi (cealaltă Rwanda), după cum coloniștii belgieni când se refereau la acel teritoriu. A făcut parte din teritoriul Ruanda-Urundi, administrat de către belgieni cu mandat din partea Națiunilor Unite începând cu anul 1923. După cel de-al Doilea Război mondial, teritoriul a continuat sa se afle în custodia belgienilor. La 1 iulie 1962 devine teritoriu sub protecția ONU, apoi, la 1 iulie 1966 Burundi devine independentă
Imperiul colonial belgian () [Corola-website/Science/327113_a_328442]