99,728 matches
-
pericolul să fie prinși de către soțul ei, polițaiul bețiv. Intre timp, Ana Îl vestește pe Ion că este Însărcinată, iar vestea l-a bucurat, că așa se putea căsători cu ea, ca să pună mâna pe avere. Această discuție a fost auzită de către George, ascuns pe undeva pe aproape. Capitolul al cincilea, numit „Rușinea”, Începe cu fixarea logodnei dintre Laura si Pintea, adică a doua duminică de după Bobotează. Timpul a trecut repede și logodna s-a făcut fără mare ceremonie, cu puțini
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu și inteligent; exemple sunt destule, adică cineva poate reproduce niște cunoștințe acumulate În memorie, dar să nu fie capabil să le interpreteze. Se cunosc destule cazuri. Moromete, dimpotrivă, nu dispune de informații culturale, dar este inteligent. El nu a auzit de Lenin decât În discuțiile cu Nicolae, iar numele acestuia este rostit așa cum știe el, din experiență proprie, ca de pildă Călin, dar În discuția cu feciorul său, se descoperă marea capacitate de a vedea dincolo de lucrurile obișnuite. Ilustrativ este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
șopti, atenție! Ce parcă ai Începe să Îmbătrânești. Te ramolești, Îți pierzi memoria.” Pe acest fond, apărea amintirea iubitei de la Charlotenburg, un leitmotiv al nuvelei. Semnele schimbării apar În finalul acestui episod, gestul personajului având semnificații premonitorii. „Aproape ajunsese când auzi tramvaiul gemând metalic În urma lui. Se opri și Îl salută lung cu pălăria. Prea târziu! - exclamă. Prea târziu.” Astfel se pregătește trecerea spre spațiul irealului. Episodul al doilea, cel mai lung dintre toate, dezvoltă planul secund și sporește ambiguitatea textului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Eliade. Hora fetelor Înseamnă motivul folcloric al ielelor: „În clipa următoare, se simți prins de mâini și fetele Începută să se Învârtească În cerc, strigând și șuierând și parcă vocile veneau de foarte departe. - N-ai ghicit! N-ai ghicit! Auzi el ca prin vis. Încercă să se oprească, să se zmulgă din mâinile acelea care-l Învârteau În iureș, ca Într-o horă de iele, dar Îi fu peste putință să se desprindă- Simțea Îm nări dogoarea trupurilor tinere și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să se oprească, să se zmulgă din mâinile acelea care-l Învârteau În iureș, ca Într-o horă de iele, dar Îi fu peste putință să se desprindă- Simțea Îm nări dogoarea trupurilor tinere și parfumul acela exotic, depărtat și auzea În el, dar și În afara lui, pe covor, picioarele fetelor dănțuind. Simțea de asemenea că hora Îl poartă ușor printre fotolii și paravane, către fundul Încăperii, dar după câtva timp renunță să se mai Împotrivească - și nu-și mai dădu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aer, „aer de-al nostru - dens”, nu mai vede marea, ci nisipul ca pe „nasturii valurilor”, dar nu este fericit, pentru că „fericirea nu vine niciodată atunci când trebuie”. Singur În pustietatea imensă, dar dornic de comunicare și de a se face auzit, Iona Își striga semenii: „Hei, oameni buni!”. Apar cei doi pescari cu barele În spinare și Iona se Întreabă de ce Întâlnește mereu „aceeași oameni”, sugerând limita omenirii captive În lumea Îngustată” până Într-atâta?". Orizontul lui Iona se reduce la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
proporțiile acțiuni și prin energia brațului. Țepeș aduce În luptă un popor vechi, Îndrăzneț, iute, optimist și vital, toată țara, copii, femei, lăutari, plugari, păstori, dar, mai ales, aduce În luptă umorul valah, „hazul de necaz”, spiritualitatea unui neam ales. Auzind că „e lată rău cu păgânii” muierile „o să le țină piept”, zice cu umor Vica, În timp ce frământă lutul. Vlad Țepeș aduce pentru apărarea țării pe urmașii geților, cei care se credeau nemuritori, ca și zeii lor. În luptă, oamenii nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prezinte schemele de intervenție și management către organismele publice naționale/regionale. În analiza lor asupra FRDS, Voicu și colaboratorii săi (2002) au arătat că multe dintre comunitățile care nu au aplicat într-o primă fază la FRDS, dar care au auzit că o serie de comunități învecinate au aplicat și au obținut finanțare FRDS pentru implementarea unor proiecte (în general, de refacere/îmbunătățire/creare a infrastructurii - proiecte MIR) au fost „contaminate” aplicând (cu succes) în runda imediat următoare de finanțare FRDS
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în oraș. Condițiile de trai din ghetou erau extrem de grele: Era lipsă de case. Lumea se înghesuia pe străzi. Bolnavii gemeau și se prăbușeau în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele cailor. Plângeau copiii care înghețau. Se auzeau strigăte de groază și se cerea îndurare. Spre seara acestei prime zile, trupuri de oameni degerați zăceau pe străzi. Se auzeau țipetele celor goniți din Odessa în lagărele morții. Slobodca se transformase într-o cursă gigantică și n-aveai unde
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și se prăbușeau în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele cailor. Plângeau copiii care înghețau. Se auzeau strigăte de groază și se cerea îndurare. Spre seara acestei prime zile, trupuri de oameni degerați zăceau pe străzi. Se auzeau țipetele celor goniți din Odessa în lagărele morții. Slobodca se transformase într-o cursă gigantică și n-aveai unde să te ascunzi. Peste tot erau jandarmi și polițiști români"74. Guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, a vizitat ghetoul între 3-5
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
șapte prăvălii evreiești. Cazul este în cercetarea Oficiului Militar Nr. 54. Subsectorul de Pază Roman raportează: La Spitalul zona interioară sunt foarte mulți medici evrei. Aceștia stau mereu de vorbă între ei, iar uneori își organizează convorbirile așa ca să fie auzite și de trupă. Astfel medicul Velt Leivi 150, dela Spitalul Nr. 477 cu domiciliul în Roman, a avut în ziua de 19.VI. a.c. următoarea convorbire cu un alt medic evreu: "Ce zici, oare are să vină rușii până aci". Nici
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
civile, parte în haine militare care opreau patrulele și trăgeau asupra lor când cereau legitimarea celor dintâi. Această activitate a comuniștilor și agenților sovietici s'a desfășurat în tot cursul nopții în diferite cartiere ale orașului. Au început să se audă detunături de armă, pușcă mitralieră, cu intensitate mai mare pe străzile Carol, Carei, I.C. Brătianu, Lăpușneanu, Păcurari, Cuza Vodă, Sărărie, A.C. Cuza și Târgu Cucului. S'a observat, în panica provocată cu acest prilej că evreii trăgeau din pomii de pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în curtea Chesturei. În acelaș timp, din aceleași cauze s'a lansat lozinca că poliția este jidovită, din care cauză trupele s'au enervat și au început a trage focuri în evreii adunați, mai ales că în străzile învecinate se auzeau încă focuri de arme automate. Aceasta a determinat autoritățile să înceteze triajul, dirijându-se evreii rămași spre gară unde au fost îmbarcați în trenuri spre a fi trimiși în lagăre. * După restabilirea ordinei au început cercetările spre a se afla
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în gară. Ni s'a spus că s'au petrecut adevărate scene de groază, întrucât în vagoane muriseră mulți oameni, iar cei vii erau într'o stare de plâns. Ofițerii delegați ai Secției Transporturilor s'au ocupat de aceasta. Am auzit că s'a apelat și la Comunitatea Evreilor din Roman spre a se trimite ajutoare, medici, haine, etc. Îmi amintesc că în activitatea noastră febrilă tactico-informativă a frontului, evenimentele dela Iași au trecut pe planul al doilea. Știam că sunt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu marile concerne americane industriale și bancare și să le impresioneze. El convinsese cîteva companii de utilaje petroliere să ofere României o serie de lucruri de care avea nevoie. Totuși, cîțiva dintre susținătorii săi americani, printre care și frații Lehman, auziseră niște zvonuri cum că Washingtonul intenționa să limiteze importarea anumitor produse de către Europa de Est. Pe 13 ianuarie 1948, Frank Manheim, de la Lehman Brothers, a discutat cu dl Nickels și alți cîțiva colegi despre viitorul comerțului româno-american. Fără a menționa că restricțiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Marcel Pohne, ultimii corespondenți independenți ai agențiilor de presă Associated Press și United Press 590. Schoenfeld a atras atenția Washingtonului asupra faptului că în urma acestor arestări, Misiunea Engleză și cea Americană rămăseseră "practic suspendate în gol", incapabile să vadă, să audă sau să discute" despre ceea ce se petrecea în țară591. Hărțuiala aceasta l-a marcat profund pe Schoenfeld. El a cerut să fie renumit în funcție, dar înainte ca Departamentul de Stat să poată acționa, Bucureștiul a mai strîns încă un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exclusiv de Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, se menționa că taxa va fi anulată. Ea fusese concepută ca o taxă discreționară și avea să fie aplicată numai în situații "neobișnuite" pentru securitatea de stat. Exact aceasta își dorea Jackson să audă. Dar Dobrînin nu le dădea lui Kissinger sau Nixon dreptul să comunice Congresului această informație 1569. Moscova nu voia ca presa americană să interpreteze revenirea asupra problemei taxei de emigrare ca pe un semn de slăbiciune, căci așa s-ar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România 1670. După cîteva zile, Claude Brineger, secretarul Transporturilor, a făcut o vizită la București și a avut o întrevedere cu Ceaușescu. Președintele a subliniat importanța "Clauzei" pentru dezvoltarea comerțului între cele două țări1671. Unii congresmeni și reprezentanți ai Administrației auziseră, însă, niște povești neliniștitoare despre România. În iulie, Comisia Camerei Reprezentanților de pe lîngă Subcomitetul Afacerilor Externe pentru Europa a susținut audieri pe tema destinderii politice. Printre documentele aduse ca probe se afla un raport al Departamentului de Stat despre procedurile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Carter s-a întîlnit cu consilierul pentru securitatea națională, Zbigniew Brzezinski, și apoi cu secretarul de stat, Cyrus Vance. Ca urmare, Jackson a primit două scrisori. În prima, datată 20 iulie, Brzezinski îi spunea senatorului exact ceea ce voia el să audă. William Hyland, unul dintre oamenii lui Brzezinski, vorbise cu Richard Perle, din personalul lui Jackson, de la care aflase că senatorul vrea ca România să vădească "tendința" de a rezolva fiecare caz cît mai repede cu putință, deși își dădea seama
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stomacului, trebuie să fi atins alte două zone, iar masajul a dat rezultate. Problemele mele de stomac și diabetul s-au diminuat dincolo de orice așteptări. Apoi am dat din întâmplare peste lucrarea dumneavoastră despre reflexologia plantară. Pentru prima dată de când auzisem cuvântul REFLEXOLOGIE, am știut că găsisem cartea pe care o căutam. Am început să caut alte lucrări de-ale dumneavoastră și le-am găsit și pe celelalte două. Sunteți, cu siguranță, o autoritate în materie. Cărțile dumneavoastră mi-au lărgit
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Fir Vital din noi. Toate căile naturii sunt ușor de folosit, îndată ce învățăm cum să o facem. Nu ezitați când vine vorba de sănătatea dumneavoastrtc " Nu ezita]i când vine vorba de s\n\tatea dumneavoastr\" Cu cât citiți și auziți mai mult, cu atât sunteți mai confuzi. Fiecare carte, fiecare conferențiar, fiecare persoană cu autoritate în domeniul sănătății vă dă răspunsuri diferite, deseori contradictorii. Toți vor vrea să evidențieze și să garanteze superioritatea metodei lor. O sănătate deplină și eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
vedea cum se atașează cleștii de inelar și de degetul mic. Unele cazuri de surditate completă au fost rezolvate prin simpla presare a vârfului degetului mijlociu, al inelarului și al degetului mic, de câteva ori pe zi. Mulți oameni au auzit mai bine la doar câteva minute după ce cleștii au fost prinși de degetele lor. În capitolul 8 veți citi despre cazuri incredibile de surditate, vindecate în această manieră. Cleștii reflexogeni nu prezintă riscuri și sunt ușor de folosit pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
energiilor naturale de vindecare. Natura ne-a înzestrat cu aceste glande valoroase care, prin secreția anumitor hormoni direct în fluxul sanguin, ne controlează funcțiile și ritmul de viață și ne reglează mobilitatea, starea de echilibru, energia și organizarea proceselor vitale. Auzim despre multe vindecări spectaculoase în rândul celor care folosesc reflexologia pentru ca ei înșiși sau cei apropiați lor să scape de suferință și durere și să-și recapete sănătatea. Cum și-a revenit în câteva minute o persoană diagnosticată cu distrofie
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
puteau face nimic pentru ea și că acum trebuia să se resemneze la gândul că va deveni o persoană invalidă și că, încet-încet, boala avea să-i cuprindă întreg corpul. Era, evident, deprimată și foarte nefericită. Am întrebat-o dacă auzise vreodată de reflexologie și mi-a spus că nu. I-am explicat în câteva cuvinte cum funcționează și am rugat-o să mă lase să-i masez palma. După zece minute, era uluită de rezultate. Abia aștepta să-i spună
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
energia vitală ajunge la ureche. Zona 3 trece prin degetul mijlociu și este canalul care amplifică unda sonoră și o duce până la timpan. Zona 2 începe cu degetul arătător și reprezintă calea spre urechea internă, care preia și traduce ceea ce auzim. În urechea internă există un fluid ce activează nervi minusculi, trimițând mesajele sonore la creier. Zona 1 este pe linia degetului mare și corespunde creierului, care interpretează informațiile pe care le auzim. Dacă folosiți reflexologia palmară pentru a vă trata
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]