108,934 matches
-
iunie 1958, Budapesta) a fost un politician comunist, maghiar, cu orientare reformatoare, prim-ministru al Ungariei între 1953-1954 și în octombrie 1956, ocazie cu care a devenit în mod neașteptat unul din eroii revoluției anticomuniste din Ungaria din 1956. A provenit dintr-o familie săracă de țărani calviniști. Tatăl său a fost îngrijitor la poștă, având absolvite 8 clase de școală generală. a luptat pe frontul rus în timpul Primului război mondial, între anii 1916 - 1918. A fost capturat de inamic, și
Imre Nagy () [Corola-website/Science/301060_a_302389]
-
o așezare preistorică, aparținând culturii "Coțofeni". Pe Valea Mare, în punctele "Arie" și "Comorâșnița" s-au descoperit vestigii daco-romane cu ziduri și ceramică romană, iar în punctul "Sebeșanu", pe Dealul Țânțara s-a descoperit un castel medieval. De pe teritoriul satului provin mai multe descoperiri monetare, astfel în zona stațiunii s-a găsit o monedă dacică de tip "Ciclova B" și un tezaur format din 250 monede romane din secolul al VI-lea d.Hr. Din locuri neprecizate provin mai multe monede
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
De pe teritoriul satului provin mai multe descoperiri monetare, astfel în zona stațiunii s-a găsit o monedă dacică de tip "Ciclova B" și un tezaur format din 250 monede romane din secolul al VI-lea d.Hr. Din locuri neprecizate provin mai multe monede de la Constantin cel Mare și o monedă de bronz de la Constantin I. Satul Bănia a aparținut începând cu anul 1876 de Comitatul Caraș-Severin din Regatul Ungariei, apartenență ce se încheie în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
În urmă cu 20.000 de ani, acesta (numit "vermilion") a fost utilizat de către locuitorii peșterilor din Spania și Franța. Extragerea mercurului din cinabru a fost menționată pentru prima dată de către filosoful grec Aristotel, în secolul al IV-lea, de unde provine și denumirea sa elenă, "hydrargyros". Pliniu afirma despre mercur: Mercurul este un element care este întâlnit în scoarța terestră. A fost cunoscut încă din perioada vechilor greci, romani, chinezi și hinduși. În China Antică, mormântul Împăratului Shi Huangdi, mort în
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
pătrunderea acestuia în biosferă ca și gaz, atunci când exista activitate vulcanică terestră și oceanică, în soluții sau în minereuri. Procesele naturale prin care mercurul este emis în atmosferă mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și volatilizarea provenită din vegetație. Ciclul global al mercurului implică degajarea acestuia din scoarța terestră, transportul aerian al vaporilor de mercur și depozitarea acestuia în sol și ape; cantitatea de mercur care poate pătrunde anual în atmosferă este în medie de 30.000
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
a vaporilor săi. Proveniența mercurului este determinată de tipul de combustibil folosit, precum cărbunele, petrolul sau deșeurile municipale. În anul 1996, arderea combustibililor fosili a contribuit la eliberarea a 76 tone de mercur în atmosferă, dintre care 66 de tone proveneau din arderea cărbunilor, iar 10 tone proveneau din arderea petrolului și gazelor naturale. Diverse incineratoare și aparate de combustie a deșeurilor au eliberat 54 de tone de mercur în atmosferă în 1996, dintre care 27 tone proveneau din deșeurile menajere
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
de tipul de combustibil folosit, precum cărbunele, petrolul sau deșeurile municipale. În anul 1996, arderea combustibililor fosili a contribuit la eliberarea a 76 tone de mercur în atmosferă, dintre care 66 de tone proveneau din arderea cărbunilor, iar 10 tone proveneau din arderea petrolului și gazelor naturale. Diverse incineratoare și aparate de combustie a deșeurilor au eliberat 54 de tone de mercur în atmosferă în 1996, dintre care 27 tone proveneau din deșeurile menajere, 15 tone din deșeuri medicale, iar materialele
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
66 de tone proveneau din arderea cărbunilor, iar 10 tone proveneau din arderea petrolului și gazelor naturale. Diverse incineratoare și aparate de combustie a deșeurilor au eliberat 54 de tone de mercur în atmosferă în 1996, dintre care 27 tone proveneau din deșeurile menajere, 15 tone din deșeuri medicale, iar materialele periculoase (lichide și solide) au emis 11 tone de mercur. Mercurul mai pătrunde în mediul înconjurător și datorita incinerării materialelor precum componentelor auto, bateriilor, becurilor fluorescente, produselor medicale, termometre și
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
anilor călduroși, peste 25% din ierni având un caracter blând; anotimpurile tranzitive lipsesc aproape complet, oscilațiile termice se realizează brusc, cu amplitudini mari; precipitațiile au variații importante, cu media lunara maxima la începutul verii; 80,9mm -109,2mm; debitele maxime provin 86% din ploi abundente, scurgerea medie de iarnă este mai ridicată, scurgerea de primavară fiind aproape similară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădinari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Grădinari, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301085_a_302414]
-
problemelor cu alimentarea cu apă și este în prezent un „sat-fantomă”. Sfânta Elena a fost cel de-al doilea sat de cehi înființat în Banat, în anul 1824. În acea perioadă a avut loc primul val de conlonizări cu cehi proveniți din Boemia. Motivul principal pentru care cehii au fost colonizați în acest loc a fost dezvoltarea exploatărilor de lemn. Marea majoritate a cehilor au venit din regiunea „Středočeský kraj”. Ei au ridicat o biserică catolică în 1879 și una evanghelică
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
adâncimea de îngheț este de 0.70m în zonă. Localitatea Slatina Timiș datează din perioada stăpânirii române în Dacia când este menționată sub numele de GAGANIS, adică locul unde a fost omorât de către LATRONES conducătorul de la Dierna. Denumirea de Slatina provine de la SLATINA - SLATINE, adică terenuri sărăturoase săi de la SLATAR, adică căutător de aur, întrucât pe Valea Slatinei sau fost semnalați căutători de aur. De-a lungul timpului, localitatea Slatina Timiș a fost teatrul unor operațiuni militare în cadrul războaielor austro-turce, cum
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
Pentru 4,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,2%), cu o minoritate de penticostali (1,82%). Pentru 4,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numele comunei provine cel mai probabil din limba turcă - kirnak, -gi - s.f.s. roaba, s.f.pl. roabe (sclave), ori bulgară - kirnoga/kirnozi - insemnand picior ori picioare murdare). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era a
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
așezat în sat și ruși scopiți din secta Răscolnicilor, persecutați în Imperiul Rus și refugiați aici în sec. XIX, după cum arată Eugene Pittard în "La Roumanie : Valachie - Moldavie - Dobrudja", Paris 1917, la pagina 299. După o legendă locală, denumirea ar proveni de la cele două "maiuri”, unelte țărănești care s-ar fi folosit în această așezare. Între localitățile Doi Mai și Vama Veche, litoralul este teoretic ocrotit de aria protejată Acvatoriul litoral marin Vama Veche-2 Mai (arie terestră și maritimă cu mai
2 Mai, Constanța () [Corola-website/Science/301133_a_302462]
-
cereri de către forurile superioare din învățământ, proiectul în cauză figurând pe lista de priorități a Inspectoratul Școlar Județean Constanța. Prin crearea acestui Centru de Documentare și Informare se are în vedere realizarea egalității șanselor elevilor din mediul rural, a elevilor proveniți din medii culturale, economice și sociale diferite, prin punerea la dispoziție a materialelor necesare unei bune informări și documentări.
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
adică cu păstoritul montan, ca și brebenii". Strâns legată de evoluția în timp ne apare și denumirea de Brebu, asupra originii căreia părerile sunt împărțite. Mulți, printre care vom include pe moșii așezării - cândva "un mic cătunel" - consideră că denumirea provine de la "Lacul Brebilor", existent în timp, în nord-vestul satului, înconjurat de o pădure deasă. Lacul, cu o suprafață de cca. 400 m și o adâncime de 4-5 m, a cărui permanență este semnalată până la finele secolulul al XIX-lea, era
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac împletit din cânepă în loc de căciulă sau turban; după alte surse denumirea ar proveni din configurația circulară a drumurilor care străbat satul. Localitatea se află în apropiere de
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac împletit din cânepă în loc de căciulă sau turban; după alte surse denumirea ar proveni din configurația circulară a drumurilor care străbat satul. Localitatea se află în apropiere de "drumul mare" care străbate și în prezent hotarul de est al satului Colacu, venind dinspre București prin Vizurești și Ghimpați, mergând spre nord, prin Aluniși către
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
ale râului.În partea de E având rolul de granița între Ibrianu și Frasinu este situat paraul Chileanca. Acest pârâu își începe albia chiar de la poalele dealurilor ce străjuiesc partea de N a comunei Finta, strângând mare parte din apa provenită din precipitații ce se scurge de pe dealuri. În perioadele secetoase pârâul e alimentat doar din câteva izvoare aflate în partea de S a comunei Finta. Satul Ibrianu se învecinează la N cu satul Finta ,la S cu satele Cojasca și
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
de la un părău fără importanță, fapt contrazis de Iorgu Iordan și de alți specialiști care afirmă contrariul. Părerea dr.Popescu este că numele s-ar trage de la vreun „stăpânitor” local numit Vîlcu. Specialiștii spun însă că numele de Vlăcana ar proveni din cuvântul slav „"vluku"” care înseamnă lup. Două documente în care apare numele localității sunt cele scrise de logofătul de Târgoviște, Dumitru, în 7 iunie 1638 și 20 august 1638, unde denumirea apare sub forma de Vlăcana. Referitor la Vulcana
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
Hanu Conachi este un sat în comuna Fundeni din județul Galați, Moldova, România. Numele localității provine de la boierul Costache Conachi, care a avut moșii în zonă. Pădurea de salcâmi de la Hanu Conachi acoperă dunele de nisip aluvionare cam de de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dunele de nisip constituiau un pericol pentru așezările umane din această
Hanu Conachi, Galați () [Corola-website/Science/301213_a_302542]
-
pe teritoriul căreia găsim dealuri mai mici și muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții dealurilor ce înconjoară comună că și pe cei din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au format un curs ocolit, în funcție de structură terenului, șerpuind printre formele de relief colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului. În vatra satului apă este captata în fântâni
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului. În vatra satului apă este captata în fântâni săpate până la nivelul pânzei freatice, la adâncimi între 2 m și 14 m. În ultimii ani
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Ocnele Mari și așezări marginale care cuprindeau toată zona. C. Alexandrescu în dicționarul geografic al județului Vâlcea despre Păușești-Măglași arată că primii locuitori au fost mâglașii în sărăsia salinelor mari, de unde s-a dat comunei numele de " MÂGLAȘI ". Cuvântul ,mâglași" provine de la grămadă de sare - măglașă- folosită că unitate de măsură pentru sare, în funcție de care erau plătiți cei care munceau la extragerea ei din salinele de la Ocne ( actual Ocnele Mari ). Prima atestare documentara cu privire la existența satului Păușești-Măglași datează din anul 2
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]