10,182 matches
-
am ales asta. S-a făcut, am spus. O s-o citim data viitoare. Mulțumesc că ați venit, fetelor. A, nu, noi Îți mulțumim, spuse Janie, În timp ce le Îmbrățișam pe toate de rămas-bun. —De-abia aștept să-mi povestești chestia asta, șopti Jill. După ce plecară toate, mi-am Îndreptat atenția spre englezul beat de pe canapeaua mea. —Cafea sau ceai? Un gin tonic ar fi super, iubire. Mi-ar prinde bine un ultim pahar În momentul ăsta. Am pus ceainicul la fiert și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Bon Jovi sau Guns n’ Roses. Asistentul traduse, iar DJ-ul dădu din cap, părând uluit. În zece secunde, „Paradise City“ răsuna din boxe, iar Philip Își bălăngănea În glumă capul pe ritm. Când mă observă, se aplecă să-i șoptească ceva fetei, iar ea dădu din cap și se Îndepărtă În grabă. — Hei, iubire, sunt mult mai bune melodiile astea, nu? Întrebă el, examinându-și reflecția În geamul cabinei DJ-ului. —Aia era Lizzie Grubman? am Întrebat, Înțelegând În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
la ușă am observat zecile de lumânări Împrăștiate peste tot, cele două pahare de vin roșu, rămase neatinse sau excelentul fond sonor Buddha Bar, care se auzea din CD player-ul Bose de lângă pat. — Cine știe că suntem aici? am șoptit eu, dându-mă jos de pe el și prăbușindu-mă simultan. Nimeni, În afară de recepție. Am plătit cu cartea mea de credit personală. —Isabelle ar fi putut să te audă? — În nici un caz. A luat un pumn de Ambien, ca să treacă peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu-i așa? Nu În felul ăsta. — Știu, știu, ai dreptate. Nu În felul ăsta. O să avem tot timpul din lume ca să fim Împreună după ce ne Întoarcem la New York. N-o să mai poți scăpa de mine când ajungem acasă, am șoptit eu. Rochia mea scurtă, cu mărgele, era făcută ghem pe birou, dar am reușit să mi-o trag pe mine cu o aparență de demnitate Înainte să mă prăbușesc din nou În pat. Gândul că trebuie să-mi pun orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
timp căreia Îi puteam supraviețui, aveam să stau Într-un separeu cu capul sprijinit de umărul puternic, solid al lui Sammy, sorbindu-mi espresso-ul minuscul și râzând ca o fetișcană de lucrurile delicioase pe care avea să mi le șoptească În ureche - chestii de genul că era timpul ca amândoi să terminăm orice „situație“ aveam cu Isabelle și Philip, ca să putem fi Împreună, total și cu adevărat; că niciodată nu mai Întâlnise pe cineva care să-l Înțeleagă atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ca o nebună și Îmi uram propria voce din ce În ce mai mult, cu fiecare clipă ce trecea. Totuși, nu ezitasem când pronunțasem numele lui Sammy, ceea ce era un progres. Mă sărutase pe obraz când ajunsesem, cu câteva ore În urmă, și-mi șoptise „Succes!“ și de-abia am reușit să nu leșin. Singurul lucru care avea să mă ajute să rezist În noaptea asta era faptul că știam că În următoarele șase ore vom fi În același spațiu. —Probă. ET și Acces Hollywood
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
avea accent britanic, nici maxilar dăltuit, nici zâmbet gen am-fost-unbăiat-foarte-rău. Spre marea mea surpriză, fața care se holba la mine, contorsionată de furie și enervare, aparținea altcuiva pe care-l cunoșteam bine: Avery. Falca Îi căzu când mă observă. —Bette, șopti el. —Avery? Nu mă puteam mișca, nu puteam gândi, nu puteam găsi nimic adecvat de spus. Eram vag conștientă că fata ne fixa pe amândoi cu un fel de privire superioară, dar era greu s-o recunosc pe Întuneric. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu m-ar fi tras În sus și nu m-ar fi Împins pe o canapea. Fața lui era la cinci centimetri de a mea, iar răsuflarea lui fierbinte, alcoolizată, Îmi Încălzea pielea și părea destul de coerent când mi-a șoptit: —Bette, o să neg fiecare cuvânt de căcat pe care-l spui. Pe cine o să creadă? Pe mine, tipul pe care l-a adorat În ultimii zece ani sau pe tine, prietena care chiulește de la petrecerea ei de rămas-bun ca să piardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
În mod sigur a doua zi, să-l iau pur și simplu pe Sammy și să fug departe de toate astea. Dar bineînțeles că el știa ce gândesc, Îmi citise totul pe față, așa că se aplecă spre mine și-mi șopti discret: —Calmează-te. Vorbim mai târziu despre asta, Bette. Încercam să mă calmez când Elisa și Philip veniră agale spre noi, cu brațele Înlănțuite. — Ce se Întâmplă aici? Întrebă Philip, cu un aer total nepăsător față de toată scena. —Philip, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Journal? Au ridicat În slăvi localul. L-au numit pe Sammy unul dintre cei mai buni bucătari din ultimii cinci ani. Știu, scumpo, știu. Ăsta pare să fie tonul general. Nu ești fericită pentru el? — Habar n-ai tu, am șoptit eu. —Ce? — Nimic, nimic. Da, bineînțeles că sunt fericită pentru el. Dar mi-aș dori doar să fiu fericită cu el. Sammy Își deschisese restaurantul - un local Încântător cu influențe orientale care nu avea nici o legătură cu vreo franciză - cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
neadevărate vestiri ce se pot da prin telegraf de către fețe particularnice în timpul alegerilor de deputații [...], să scrie acei direcții a opri cu totul corespondențiile particulare în acest obiect, totodată să pune înainte acei direcții ca ori care depeși ce ar șopti în contra liniștei obștești, sau cu scop de a ațâța duhurile în chestii politice, să nu să telegrafisască mai înainte de a se cenzura de Ministerul din lăuntru. De asămine să va urma și cu acele depeși care ar cuprinde în ele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
e necesară ca să nu atingi niciuna din pudorile delicate, din infinitele gingășii ale unui suflet feciorelnic, hrănit cu visuri". Plin de blândețe așadar, tânărul prădător îngenunchează lângă patul soției sale, îi ia mâna și i-o sărută cu respect. Îi șoptește cu glas domol, ca o suflare: "Vrei să mă iubești?". Apoi, mușcând ușor degetele mici și delicate ale soției, explică: "Vrei să-mi dovedești că mă iubești?" Jeanne, la început liniștită de delicatețea soțului său, se ferește, se înspăimântă din
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ceremonia de nuntă Julien își îngăduie să-și sărute nevasta, departe de ochii nuntașilor, în timpul unei plimbări într-o pădurice. Cuprins de o excitație febrilă, Julien dă acum dovadă de mai multă inițiativă. Îi atinge urechea cu buzele și îi șoptește: În seara asta ai să fii soția mea". Jeanne, pentru care partea esențială a unei căsătorii era schimbul de jurăminte, nu prea înțelege ce însemnă acele cuvinte. "Cu toate că aflase multe de când stătea la țară, Jeanne nu se gândea încă decât
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tăcere", să-i declare că o iubește. Îi propune, "făcând tot soiul de aluzii", să-i devină amantă. Ce duș rece, ce umilință pentru Marie, care înțelege dintr-odată că d'Audiffret își bătuse joc de ea! Frumoasa rusoaică, îi șoptise cu înțeles aristocratul din el, era o fetișcană cu care flirtezi, dar pe care n-o iei de nevastă. Îndurerată, Marie își face bagajele și pleacă la Roma împreună cu mama sa, pentru a-și continua studiile artistice, dar și în
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a tot repetat că femeile sunt adesea atinse de meteahna de a se arăta "cochete". Acestea manifestă "vanitatea de a plăcea". La rândul lor, bărbații, chiar dacă nu țin neapărat să cucerească inima unei femei, se surprind uneori alunecând în "galanterie", "șoptind dulci nimicuri". În perioada Belle Époque, acest străvechi joc amoros începe dintr-odată să fie desemnat în mediile burgheze printr-un cuvânt nou, flirt. Acesta se află pe buzele tuturor, se răspândește în saloanele mondene. Este considerat amuzant, fiind repetat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
moi, bărbatul simte adierea dulce a parfumului răspândit de ea, de umerii delicați, de rochia foșnitoare, de părul ei în care licăresc nestemate. Ea îi vorbește, în atmosfera intimă a acestui colț de salon, pe un ton discret. Ce-i șoptește oare? Și ce răspuns primește de la el? Ea râde, dezgolindu-și dinții fermecător de albi. Ochii lui strălucesc, trădând acea amețeală a amorului propriu și totodată a voluptății fizice de care e copleșit un bărbat atunci când se bucură de atenția
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o paralizează". Tâmplele încep să-i pulseze "îngrozitor". Își simte capul "înfierbântat" și "o neliniște, o neliniște năucitoare vibrează acum de-a lungul întregului său corp". Își trage brusc mâna. Baronul încearcă din nou să o oprească. "Mai stai", îi șoptește. "Însă ea fugise deja, cu o grabă nesigură, care îi trăda tulburarea și neliniștea. Ajunsese la gradul de exaltare la care voise s-o aducă celălalt; era conștientă de agitația care pusese stăpânire pe ea. Simțea dogoarea spaimei cumplite că
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
puțin din marea taină a sexualității, să culeagă de ici, de colo câte o fărâmă de educație sexuală. Cum putea să rămână pe de-a-ntregul inocentă într-o lume dezorganizată? Prietenele ei, mai bine informate, îi mai scapă câteva secrete șoptite la ureche. Și ea însăși își mai lasă ochii să-i alunece pe câte un roman-foileton, "în care eroul își așeza buzele arzătoare pe sânii dalbi ai eroinei", înainte de a începe să devoreze pe furiș cărțile interzise din bibliotecă. În ciuda
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este torturat la rândul său de gelozie, iar Bab primește în această privință o dovadă de netăgăduit. Spre sfârșitul seratei, în momentul în care tânăra și Thibaud care se oferise să-și conducă partenera se pregătesc de plecare, Zoé îi șoptește în treacăt la ureche prietenei sale: Nu cumva să-l săruți pe Thibaud!". Îmboldindu-se astfel unele pe altele, chit că pozează uneori în rivale, tinerele tind să reproducă tipul de comportament amoros pe care îl urmează de multă vreme
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
făgăduiască lui Stingo un înec divin, un ocean de fericire. Cu toate că este femeie, Leslie sărută așa cum face un bărbat dragoste, violent, impetuos, ca într-un soi de "căutare" pătimașă, deznădăjduită a unui dincolo "de neatins". "Acum nu se poate", îi șoptește ea totuși în ureche. Nici să n-audă de-așa ceva! se gândește Stingo, ștergându-și fața mânjită de ruj de buze și îndreptându-și hainele în fața unei oglinzi. Oricât ar fi fost de senzuală, Leslie nu părea deloc "o târfă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cuvîntul STOP! (este indicat să fiți singuri cînd exersați!) și trageți de elastic, chiar dacă vă loviți ușor. Astfel, întrerupeți șirul gîndurilor. Repetați manevra de mai multe ori, rostind stop din ce în ce mai încet, pînă ce, în final (după 10-15 repetări), ajungeți să șoptiți, iar apoi doar în gînd. Loviți-vă cu elasticul de fiecare dată. Dacă exersați procedeul de cîteva ori pe zi, timp de mai multe zile, veți dobîndi un control sporit asupra gîndurilor. Veți fi capabili să stopați gîndurile cînd vă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de zbor și a tehnologiei de luptă sofisticate. Așa cum am mai remarcat, imaginile și întregul spectacol al tehnologiei de vîrf sînt vehicule semiotice care transmit efecte ideologice în plan subliminal. În timpul unui antrenament inițial în Top Gun, un pilot îi șoptește unui coleg, în timpul vizionării unei înregistrări video a unei explozii ucigătoare: "asta e într-adevăr excitant". Tocmai acesta este, așa cum spuneam, scopul filmului, de a-l conecta pe spectator la fiorul morții în formă sofisticat tehnologică contopind astfel Eros și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oameni maturi și au acum o familie. Soțul, Steven, este cufundat în lectura unei biografii: Ronald Reagan: omul și președintele. După un timp, Steve lasă cartea și începe să se prostească împreună cu soția. Face tot felul de nebunii și îi șoptește ceva la ureche, iar Diane oftează: "Îmi place enorm cînd spui vorbe deșucheate!". Scena se mută în dormitorul copiilor: s-au trezit înspăimîntați de o furtună cu fulgere și tunete. În afară de acestea, un pom cu o siluetă gotică își aruncă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din propria lui cenușă grație unui ritual de ceremonii bine pus la punct, pigmentat cu parade, cu discursuri. Mulțimile asistă acum pe stadioane sau în jurul mausoleelor la puneri în scenă gigantice care adumbresc sărbătorile împăraților Romei ori Chinei. Rațiunea îmi șoptește că aceste spectacole sînt iluzii, cu toate că o lume întreagă asistă la ele fie direct, fie urmărindu-le pe ecranele televizoarelor, ale cinematografelor. Dar, la fel ca semenii mei, și eu cred în ceea ce văd. Acest ritual impresionant, această grandioasă punere
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
el. IV Este ușor de arătat că pe drumul evoluției copilul se află în situația unui Hamlet nesigur și ezitant punîndu-și întrebarea: "A fi sau a nu fi ca tatăl (sau ca mama), aceasta-i întrebarea". Iar fantoma paternă îi șoptește "Fii ca mine", "Nu fi ca mine", acesta fiind răspunsul meu. Întreaga sa personalitate este determinată tocmai de faptul că există două răspunsuri la o întrebare și nu o soluție unică, precum enigma Sfinxului pe care Oedip știuse să o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]