20,435 matches
-
aceeași tribună, declară: "În numele statului român, îmi exprim regretul și compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. În numele statului român, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, într-un fel sau altul, și-au văzut destinele ruinate de abuzurile dictaturii". Dintre propunerile conținute în Raportul final al Comisiei Tismăneanu, cîteva îi vor reține atenția și ca urmare le supune atenției parlamentarilor sub forma unor solicitări, pe care, dacă le acceptați, să vi le asumați. Prima solicitare este: "susținerea de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
viața politică; continuarea la TVR a Memorialului Durerii emisiunea Luciei Hossu Longin. În ce privește memorializarea, propunerile sînt cuprinse aproape în totalitate în discursul prezidențial. La al treilea capitol, legislație și justiție, cred că se impunea să nu lipsească: "Declararea crimelor și abuzurilor regimului comunist în baza dovezilor existente ca fiind crime împotriva umanității și, în consecință, imprescriptibile juridic". La care mai adăugăm: Toate nedreptățile și nelegiuirile făcute de regimul comunist trebuie reparate prin legi. De exemplu: foștii activiști comuniști de frunte, foștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Conferința din august le-a comunicat că acum aveți libertatea, că acum sînteți investiți cu această autoritate, cu responsabilități, că nu mai trebuie pentru o ridicare sau alta să cereți aprobare la centru. Altfel spus s-a dat liber la abuzuri. Au teamă de noi, au frică de noi, au aceste elemente frică, tremură ele de această dictatură, tremură ele de organele de Securitate, sau de Miliție? Nu tovarăși, nu tremură, nu le e teamă și frică. Dacă le-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
că a fost ucis în arestul Securității, iar cei vinovați nici pînă astăzi n-au primit pedeapsa cuvenită. Dacă în timpul lui Dej Securitatea lucra la vedere, sub Ceaușescu era mai discretă, fără a fi renunțat o clipă la practicile și abuzurile aplicate constant în tot intervalul 1945-1989. Dintr-o notă din aprilie 1988 aflăm despre abaterile a trei ofițeri superiori din Departamentul Statului, incriminați pentru următoarele: "Au denigrat politica internă a țării noastre, au interpretat tendențios documentele Conferinței Naționale a Partidului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Dosarul Paraschiv, Cazul Paraschiv, Tragedia unui Walesa român, Coborîrea în infernurile lui Paraschiv. Alături de el se situau marile conștiințe românești, de la Doina Cornea la Monica Lovinescu, de la Paul Goma la Eugen Ionescu" (L.H.L.). Vasile Paraschiv, în semn de protest față de abuzurile și nedreptățile regimului, se retrage din noiembrie 1968 din partid. Drept urmare, va fi internat la Spitalul de Psihiatrie din Urlați. "Decretul 25 emis de Consiliul de Stat, sub semnătura lui Ceaușescu, înlesnea internarea psihiatrică de urgență a opozanților. Și psihiatria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vinovății colective, ci vinovați făcuți din carne și din oase. Eu nu vreau să fiu judecat de fiul meu; vreau ca această complicitate cu trecutul să ia sfîrșit. Dacă nu îi căutăm și nu îi judecăm pe vinovații crimelor și abuzurilor comunismului după faptele lor, sîntem însă complici cu ei. Ceea ce se întîmplă cu crimele comunismului s-a întîmplat în trecut cu Holocaustul. S-a pus problema acută a înfiorătorului program politic nazist de exterminare a evreilor, cît și sinistra lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pentru majoritatea cazurilor prescrierea lor. Încît, sînt alături de Marius Oprea, care crede că ceea ce se poate face este să redeschidem cu naturalețe și curaj acest greu dosar al comunismului și să putem să facem în așa fel încît crimele și abuzurile din timpul comunismului să fie puse pe picior de egalitate, în ceea ce privește tratarea juridică, cu Holocaustul. Din datele colectate la IICCR, s-au identificat pînă în prezent 617.000 de persoane care au fost închise în lagăre și închisori din motive
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
bună voie la Centrul Universitar cu un pachet de scrisori. Scrisorile le primise în timpul vacanțelor sau al practicii în producție tocmai de la colegii care fie îl criticaseră, fie nu avuseseră curajul să-i ia apărarea. În ele se vorbea despre abuzurile activiștilor în campania de colectivizare a agriculturii, despre prostia nu știu cărui secretar de partid, despre propaganda mincinoasă, despre fractura dintre vorbe și fapte în politica partidului. Tovarășii de la Centrul Universitar au predat corespondența organelor de securitate, iar organele, ca să țină dreaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unul dintre factorii de extremă slăbiciune a rezistenței romândești față de robia ruso-comunistă a fost tocmai acea mult-trâmbițată „auto-cefalitate” a marii Biserici Ortodoxe, lucru care a permis statului comunist brutal și ateu să se amestece În treburile sale, Începând cu primul abuz - acela când Gh. Dej, În ciuda practicii și a tradiției acestei mari Biserici naționale, l-a numit În fruntea ei pe un oarecare mărunt preot de la TÎrgu-Jiu, Iustinian, tocmai pentru a manipula În voie elita clerului ordodox și de a o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
elita clerului ordodox și de a o face părtașă, Într-un fel sau altul, la lichidarea Bisericii Unite! Bisericile Catolice din Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia, care nu erau „autocefale”, au fost nu numai centre de rezistență națională și umană față de abuzurile politicienilor Înfeudați Moscovei și propriilor lor ambiții și certuri, dar au constituit și nuclee de luptă care au dus la răsturnarea sistemului comunist, În frunte cu arhiepiscopul Cracoviei, Karol Wojtila, ajuns Papă și pol suprem, ideatic și moral, al lumii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o față umană” a activistului comunist - a fost ea Însăși firească d.p.d.v. al psihologiei grupurilor și al mulțimii: decenii la rând, straturile largi au fost obligate și „s-au obișnuit” să polarizeze nu numai puterea, dar și sursa relelor, a abuzurilor statale și a deciziilor antinaționale sau antiumane asupra unui grup - celebrul „Birou politic”, care era renumit În primele decenii comuniste prin „portretele” purtate cu fast de atâtea și atâtea delegații ale fabricilor și instituțiilor! - și, mai ales al „unuia” - „prim-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Ei Înșiși În curs de formare și rupți de certuri intestine, dar care au profitat nu puțin - și era drept să fie așa! - de pe urma aurei negative pe care o răspândea Încă cel ce părea a personifica, În absența fostului dictator, abuzurile și cinismul comunismului primitiv românesc. Vorbind despre cele trei nivele de realizare, de interpretare a „sensului existenței”, individual, familial și național, este evident că Iliescu le-a „realizat” pe toate trei: a continuat linia de gândire și luptă a tatălui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să parchez, nu vedeai pe nicăieri picior de milițian, din cei care până de curând erau postați la toate intersecțiile țării și care dublau, nici mai mult-nici mai puțin, poliția politică și secretă, afișând o aroganță și o plăcere a abuzurilor puterii care ne-au Învecinat vreun deceniu și mai bine cu o țară bananieră! O splendidă „dezordine” cum spuneam, o „vatră”, un „jar politic și civic” din care trebuia să se nască o „altă Românie” și un real, nou spirit
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
puterea se exersa de către un grup sau de câteva grupuri În jurul domnitorului și când erau date la o parte ultimele aparențe ale dreptului și ale persoanei, de data aceasta cu o „valoare” nouă ce trebuia să justifice, vag și cinic, abuzurile multiple: „dreptatea socială” sau, mai bine zis, „dreptatea clasei muncitoare”, „idee” din care mai rămăseseră doar câteva penibile franjuri, zdrențe, Încât Însuși „conducătorul”, cu un bun fler politic, schimbase „macazul” introducând un fel de „program național-comunist”, vrând să tragă capital
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să „intimideze” forțele politice de a lua măsuri tot mai drastice contra frontului literar. Nu am știut Înainte de ’89 să ne alegem liderii, iar faptul că și azi Zaharia Stancu persistă În amintirea multora ca un exemplu de „rezistență” față de abuzurile unei puteri dezlănțuite arată, de fapt, mediocritatea, lipsa de radicalitate a idealurilor noastre civice. Atunci, când se putea crea o altă opoziție, mai fermă, mai unitară, cum au demonstrat-o nu numai Polonezii - oho, ei sunt un exemplu de neatins
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
instaurarea unui alt concept, poate și mai prestigios, numit libertate! Libertatea socială, libertate pentru mulți, pentru toți cei care se nasc Într-o comunitate și Îi acceptă regulile. În numele acestor două concepte majore, cum se Întâmplă, se fac nu puține abuzuri, unele enorme, catastrofale, vezi cele două „revoluții” ale secolului trecut - cea fascistă și nazistă și cea leninistă. Iar libertatea a servit și ea ca apanaj acestor uriașe convulsii sociale și ideatice, dar ea nu era o libertate „pentru toți”, visul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
naționale, ce putea Încă o dată să renască și „să fie!”, iată unul dintre darurile pe care mi le-a făcut mie, dar și multor altora - senectutea. Regăsirea demnității; și mă Întristează cei care regretă vremurile dictaturii și uită că, dincolo de abuzurile, selecția mereu anti-valorică, presiunea poliției de orice fel, ca și enormele lipsuri, noi, Românii, sub dictatură - sub dictaturi, deoarece au fost două, cea dejistă, care a distrus și mutilat țărănimea și clasa burgheză, și cea ceaușistă, care a creat amestecul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Transilvania? Basarabia era mai mică, mai săracă și locuită de mai puțini români decât ținuturile de peste munți. Dar românii de aici se aflau Într-o situație mai grea decât cei din Transilvania (rusificarea progresa mai repede decât maghiarizarea; cu toate abuzurile guvernelor ei În problema națională, Ungaria era totuși un stat liberal, de alt tip decât Rusia autocrată). În plus, asupra Basarabiei, românii aveau un drept istoric de necontestat (fusese răpită Moldovei În 1812, În timp ce principatul Transilvaniei făcuse parte de la Întemeierea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
originile latine, pe rolul românilor În Evul Mediu În apărarea civilizației europene...). După 1900, fără a fi abandonată orientarea europeană, accentul cade mai apăsat asupra valorilor specific românești. Mai multe cauze explică această alunecare. Era mai Întâi o reacție la „abuzul“ de influență străină a veacului precedent. Elita nu se mai reducea acum la o mână de oameni educați În Occident; extinzându-se, ea căpăta inevitabil un caracter mai românesc (mulți intelectuali erau porniți de la țară). Confruntarea cu minoritățile după 1918
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult Însă nu a fost. Se pot contabiliza manifestările individuale sau ale unor grupuri restrânse, dar În ansamblu România a fost mai liniștită decât Ungaria, Polonia sau Cehoslovacia. Mediul social românesc nu era suficient de evoluat pentru a răspunde eficient abuzurilor puterii și atunci orice act anticomunist rămânea izolat și fără consecințe. Epoca Gheorghiu-Dej a fost epoca represiunii (exceptând destinderea din ultimii ani). Sub Ceaușescu, puțini oameni au mai intrat În Închisoare din motive politice. Ceaușescu Însuși a criticat excesele din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Ceaușescu Însă, literatura propagandistică a rămas să fie reprezentată de scriitori de mâna a doua. Altminteri, scriitorii s-au detașat de modelul „realist socialist“, Încercând să meargă până la ultima limită de libertate permisă, dar nu dincolo de ea. Criticile lor vizau abuzurile, nu sistemul În sine. Și, de regulă, abuzurile din vremea lui Gheorghiu-Dej mai curând decât cele din vremea lui Ceaușescu. Nici o operă literară nu a depășit În acei ani faima romanului lui Marin Preda Cel mai iubit dintre pământeni (1980
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reprezentată de scriitori de mâna a doua. Altminteri, scriitorii s-au detașat de modelul „realist socialist“, Încercând să meargă până la ultima limită de libertate permisă, dar nu dincolo de ea. Criticile lor vizau abuzurile, nu sistemul În sine. Și, de regulă, abuzurile din vremea lui Gheorghiu-Dej mai curând decât cele din vremea lui Ceaușescu. Nici o operă literară nu a depășit În acei ani faima romanului lui Marin Preda Cel mai iubit dintre pământeni (1980). Era un roman politic, dar țintea nedreptățile din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
e un semn de modernitate; a fost cândva. Oameni cu diplome universitare sunt astăzi neînchipuit mai mulți decât În România precomunistă. Au fost Însă pregătiți pentru o societate Închisă și pentru proiecte dintre care multe nu mai au astăzi valoare (abuzul de inginerie și de ideologie). După căderea comunismului, cei mai buni dintre ei s-au adaptat unei societăți deschise și noilor sfidări; dar este meritul lor, nu al sistemului care i-a format. Comunismul a Întors aproape complet societatea românească
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fost până mai ieri țărani. Intelectualii se trag din familii de țărani și de muncitori. Este o societate formată din „oameni noi“, pe care comunismul i-a făcut ceea ce sunt astăzi. Elita este recentă, În măsură covârșitoare. Chiar nemulțumiți de abuzurile comunismului, majoritatea românilor s-au desprins greu de singurul sistem la care se puteau raporta. Cea mai gravă moștenire este cumplita dereglare a structurilor și a mentalităților. O economie aproape complet etatizată sau „colectivizată“, cu randament scăzut și cu un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de atunci i-ar fi marcat și interpretările științifice. Tot ce se poate: interesul pentru mitologie se acordă adesea cu o orientare de dreapta, În timp ce stânga, mai prozaică, mizează pe raționalism. Aceasta nu Înseamnă Însă că trebuie repudiate cercetările mitologice! (abuzul de raționalism nu e mai rațional decât iraționalismul). Oricât de contestabile ar putea fi diversele interpretări ale lui Eliade — și ce este incontestabil În această lume? —, cert este că el se numără printre acei câțiva savanți care au lărgit considerabil
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]