16,963 matches
-
noiembrie 1989, dar credincioși până la condiția de supunere necondiționată față de familia domnitoare, condusă în ultima perioadă de fapt de o analfabetă, ajunsă chiar membru al Academiei României, tot pe aceleași căi de speculare a obedienței umilitoare, ce penetrase inclusiv mediul academic. Mulți concetățeni din cercurile intelectuale bucureștene își exprimau dorința de sancționare severă a celor vinovați de stoparea oricăror concursuri de promovare profesională și care au impus promovări exclusiv pe binecunoscutele criterii de "dosar de cadre", aprobat de Elena Ceaușescu. Existau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
mereu un ușor decalaj critic, o neutralitate firesc integrată studiilor savantului, „omul fără destin” (cum acid l-a numit mai tînărul și înflăcăratul său prieten Cioran) sa descătușat în lumea romanescă, unde „pipăirea” sacrului se scutură de convenții și pudori academice pentru a străluci în toată forța sa fantască. Departe de a disprețui literatura în numele absolutului filosofic, Eliade se simțea structural legat de mituri și legende, în care își au originea toate scenariile culturale ce adăpostesc experiența omului arhaic. Ba mai
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
dacă am mai aflat ceva de el,bineînțeles, în mod ironic. Au mai trecut câteva luni de zile, ba au mai fost și cursurile școlii întrerupte încă vreo două luni, din motive obiective, am revenit și am terminat cursul nostru academic, am plecat fiecare în direcția lui, dar pe la Sinaia nu am mai avut ocazia să mai trecem, dar nici cu Tanța nu am avut ocazia să mă mai întâlnesc să o întreb cum a fost rezolvat cazul cu mortul acela
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Colecția ACADEMICA 178 Seria {tiin]e politice Coordonatori serie Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica LucianDumitru Dîrdală Gabriela Gruber este în prezent lector universitar dr. la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Departamentul de Drept Privat și Științele Educației. Absolventă a Facultății de Istorie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1995, 2000-2004, 2005, 2006-2007. "Alternative `90"1990, 1991. "Apulum", XLVII, XLVIII, Alba Iulia, MMX, MMXI, 2010, 2011. "Buletinul Universității Naționale de Apărare "Carol I"", nr.1, 2009. "București. Materiale de istorie și muzeografie. Muzeul municipiului București", 2008. "Caietele Brătianu", Societatea Academică "Gheorghe I. Brătianu". Filiala Sighetu Marmeției, nr. 2, mai 2011. "Cadran politic"2003, 2004. "Curentul"1933, 1934, 1936, 1940. "Dreptatea"1930, 1931, 1933. "Dimineața"1933. "Îndreptarea"1936. "Journal for the Study of Religions and Ideologies"2003. "Mișcarea" (Iași)-1930. "Mișcarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
site-uri de Web din America de Nord, care și-a schimbat ulterior numele în MetaLab și apoi în Ibiblio. Chiar și la începuturi, în anii ’70, mesajele e-mail circulau cu rapiditate între mai mulți participanți la discuții în comunități științifice și academice extrem de active. E mailul are o serie întreagă de funcții care îl fac să fie mult mai mult decât un instrument de schimb de mesaje în doi. Permite trimiterea unui mesaj către un număr nelimitat de destinatari practic simultan, publicarea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
piatră, supla statuie în bronz a Sfântului Gheorghe străpungând balaurul. La celălalt capăt, în mijlocul altei piațete, pe un soclu zvelt ca o coloană, statuia albă și gracilă a Fecioarei Maria. De-a lungul unuia dintre trotuare, între altele, clădirea sobră, academică, a Universității „Regele Ferdinand“, apoi (pe atunci) ruina teatrului vechi și o casă cu etaj în stil baroc; de-a lungul celuilalt trotuar, severe clădiri înalte de școli confesionale maghiare, zidul de netrecut al închisorii de minori (pe atunci) și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Leconte de Lisle! Peste această stare psihologică și morală proprie, ca și peste întreaga mentalitate transilvană, unde trona, cu prestigiul ei cvasiaristocratic, Universitatea „Regele Ferdinand I“, instituție extrem de prosperă intelectual, ferm altoi european, dotată mai nou cu un cochet colegiu academic - săli de concerte și conferințe, de studiu pentru profesori, de agrement superior, corespunzătoare cerințelor moderne, de parcă te aflai la Geneva sau cine știe unde în Occident -, cu un Institut de Speologie și o Catedră de filosofie a culturii, dovedind cel mai înalt
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Colecția ACADEMICA 39 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu. Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERREOL, Paris, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Spania; ANNA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEAN-LOUIS DEROUET, Paris, Franța
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din regiune, diferențe care au devenit în timp tot mai evidente. Explicarea acestora i-a obligat pe cercetători să determine și alți factori relevanți, unii dintre aceștia fiind factorii culturali. Ocultați timp de decenii, factorii culturali au reapărut în dezbaterea academică sub forma teoriei capitalului social odată cu studiul lui Putnam despre funcționarea democrației. În acest articol încercăm să evaluăm importanța factorilor culturali pentru democrație. Rezultatele noastre arată că elementele capitalului social explică mult mai puțin sprijinul pentru democrație decât ar lăsa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în secolele XV începutul secolului XIX. București: Editura Științifică. Grimm, Jacob. (1828). Deutsche Rechtsalterthümer. Göttingen: Dieterich. Grunwald, Constantin de. (1946). La vie de Nicolas Ier. Paris: Clamann-Lévy Editeurs. Hasdeu, Bogdan-Petriceicu. (1878) Obiceiele juridice ale poporului român. Programa. București: Tipografia Societății Academice Române. Haxthausen, August von. (1847-1853) Études sur la situation intérieure, la vie nationale et les institutions rurales de la Russie. Hanovra: Hahn’schen Hausbuchhandlung, vol. I-II. Berlin: B.Behr’s Buchhandlung, vol. III. Kosch, Wilhelm. (1933). Das katholische Deutschland: biographisch-bibliographisches
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
stânga, atmosfera contestatară caracteristică anilor postbelici. McGuigan sesizează cu acuitate că, deși s-a autointitulat „studii culturale”, această mișcare „a avut tendința să se perceapă pe sine ca parte a unei mișcări intelectuale de gherilă purtând război la granițele cercetării academice oficiale. Această concepție eroică și romantică a studiilor culturale este acum în mod indiscutabil depășită” (McGuigan, 1997, 6). Graeme Turner subliniază „rădăcinile istorice foarte specifice” ale acestei mișcări culturale, asociate strâns cu situația pe care o traversa Marea Britanie în perioada
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
britanice sunt persoane cu origini sociale modeste. Hoggart și Williams s-au născut în familii muncitorești, Hall provine din Jamaica. După încheierea studiilor universitare, primii doi au fost tutori în activitatea educativă cu adulții, deci în educația desfășurată dincolo de zidurile academice. Ceea ce i-a ajutat nu numai să nu privească de sus o asemenea activitate, dar și să capete o anumită înțelegere, mai adecvată, a culturii populare, a „culturii de masă” de mai târziu. Redefinirea culturii „ca un adevărat mod de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
chiar formele de divertisment moderne. Cultura este o sumă de înțelesuri, de semnificații. Înțelesuri create de oameni, de diferite segmente sociale, de elite, dar și de oameni obișnuiți. În cultură se regăsesc semnificațiile elitei, dar și ale masei, ale cercurilor academice, dar și ale creației populare. Ar fi nu numai incomplet, ci și greșit să facem o istorie a culturii urmărind doar creația elitelor. Selecția autorilor conservatori pe care o operează Williams are și rostul de a arăta că limitarea istoriei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mutațiile semnificative pe care le înregistrează, în preajma celui de-al doilea război mondial și imediat după încheierea sa, știința socială a comunicării. Contribuțiile teoretice ale celor doi autori vor fi valorificate instituțional de către Wilbur Schramm, cel care va construi „infrastructura academică și de cercetare”, fără de care cercetarea comunicării - așa cum apare ea astăzi - nu ar putea fi imaginată. „Dacă nu poți măsura, cunoașterea la care ai ajuns este superficială și irelevantă” În Statele Unite, între a doua jumătate a secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de masă și, prin urmare, erau dispuse să investească sume uriașe pentru a descifra aceste efecte. Încă de atunci, cercetările sale au suscitat, într-o manieră rămasă unică, interes atât din partea oamenilor de afaceri, cât și a cercetătorilor, a lumii academice în general. Lazarsfeld lansează conceptul cercetare administrativă, prin care înțelegea cercetare empirică, inițiată ca răspuns la o frământare publică, la o solicitare a guvernului sau a organizațiilor mediatice. Direcționează comunicarea de masă către studiul efectelor, jucând rolul de punte între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
grupurilor mici, către efectele pe care le are comunicarea în cadrul grupurilor asupra individului, către teme precum prejudecățile, stilurile de conducere, schimbarea obiceiurilor alimentare; concomitent, are loc o reorientare către cercetarea aplicată, de tip experimental. Luptând uneori împotriva curentului din mediile academice și intelectuale americane, Kurt Lewin reușește să impună ideea teoreticianului aplicat și subliniază în repetate rânduri că practica trebuie ghidată de teorie, iar teoriile trebuie verificate/testate prin aplicarea lor în situații de viață reale. Pe lângă faptul că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și Nicolau, 2001, 61-65). În acest context se explică mottoul care l-a făcut celebru: „Nimic nu e mai practic decât o teorie bună”. 2. „Individul acționează în principal ca membru al unui grup” Lewin reușește performanța să convingă mediile academice și intelectuale că grupul reprezintă un obiect de interes teoretic și metodologic. Grupul este definit nu prin similaritatea unui set de trăsături sau altul, ci prin două tipuri de interdependență: - cea dintre destinul individual și destinul grupului; - cea a scopurilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
programe doctorale din lume în comunicarea de masă, editează primele manuale universitare de comunicare și instituționalizează domeniul prin înființarea de facultăți de profil sau a unor departamente în cadrul altor facultăți. Schramm are meritul ieșit din comun de a construi „infrastructura academică și de cercetare” fără de care nu putem înțelege devenirea ulterioară a comunicării. În 1943, ca director al Școlii de Jurnalistică a Universității din Iowa, Schramm organizează primul program doctoral în comunicarea de masă. În Illinois, lansează un program similar în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Schramm nu o avea în vedere atunci când vorbea despre disciplina integrată a comunicării. Dihotomie care s-a păstrat până în zilele noastre, transformându-se într-un adevărat obstacol în extinderea studiilor despre comunicare. În ciuda acestui obstacol, proiectul de construcție instituțională și academică inițiat și, în cea mai mare parte, derulat de către Schramm poate fi considerat un succes. Dovezile în favoarea acestei afirmații sunt multiple și pot fi sintetizate astfel. Se înregistrează o creștere exponențială a numărului de facultăți, departamente și institute de cercetare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
implementarea dezvoltării teritoriale durabile?, (Daniela Constantin, Academia de Studii Economice București, președinta Asociației Române de Științe Regionale). Dezbaterile în cadrul celor trei teme majore ale Conferinței CAENTI au reunit cercetători afiliați proiectului, precum și actori teritoriali și oameni de știință din afara echipelor academice participante la proiect. În cadrul primei Teme - Este regiunea spațiul cel mai corespunzător dezvoltării durabile? - au fost prezentate lucrările: Centru Region. Natural and Anthropological Potential and Sustainable Development Perspectives, Simion Crețu, director al ADR Centru Alba Iulia; Regional Analysis on Subjective
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de anul 2 de la FJSC, iar acordul autorilor de a face publice observațiile lor îi exonerează pe coordonatori de o eventuală acuză malițioasă de amestec în viața privată. Și totuși, metoda folosită poate fi atacabilă și se înscrie în polemica academică cu privire la măsura în care cercetările cu pronunțat caracter etnografic pot conduce la rezultate verificabile și cuantificabile. Coordonatorii lucrării nu spun nimic despre eșantionare și nu-și pun problema reprezentativității. Știm doar că au fost selectate 11 teme din 2004 și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Cehia (2003). Studiile de sociologie rurală au căpătat în ultimii ani o importanță deosebită în Europa în general și în Europa Centrală și de Est în particular, deși în această zonă, din cauza resurselor limitate, domeniul se află încă în afara preocupărilor academice și de cercetare principale. Astfel, unul dintre scopurile fundamentale ale Școlilor de sociologie rurală este de a contribui la dezvoltarea acestei importante direcții de studiu prin reunirea activităților de cercetare și predare cu studiile orientate spre probleme specifice și aplicabilitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
așa-numitele community studies) își fac simțită prezența mai mult decât pe parcursul deceniului anterior. Orientările devenite dominante sunt în mod egal favorabile dezvoltării etnologiei urbane, ale cărei tehnici sunt adoptate și de către anumiți sociologi, cel puțin în parte. Dincolo de separarea academică între cele două discipline (sociologie și etnologie), tot mai multe cercetări urbane privilegiază munca de teren, studiile de caz, observarea practicilor urbane în propriul lor context. Cercetările franceze contemporane, conchide Grafmayer, iau în considerare cele trei axe principale care structurează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
teamă era de a nu contribui prin critică la celebritatea lui. Mărturisesc că această nedreptate a fizi cienilor în privința lui m-a revoltat multă vreme și acest lucru mi-a dictat un capitol din Tratatul despre adevăr, asupra preju decății academice. Am scris capitolul ca ur mare a unei lungi și prea aprige dispute pe care am avut-o cu geometrul Laplace. Ce-am scris este relatarea fidelă a acestei înfruntări. Ajunge să pui în locul scepticului nu mele meu și în locul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]