12,537 matches
-
maschează de fapt un clișeu mental. La jumătatea anului trecut, În revista România Mare a apărut o scrisoare anonimă, semnată de „un grup de intelectuali”, În care sunt „demascați” mai mulți „evrei obraznici” și „progenituri de beliți [= circumciși]” din rândul adversarilor politici. „Tot un evreu obraznic”, scrie „grupul de intelectuali”, este și... [urmează numele unui parlamentar], păduchiosul ăsta cu barbă roșcovană și cașcaval cușer Între dinții galbeni” <endnote id=" (158)"/>. Regula este simplă, dar operează cu eficiență la nivelul subconștientului colectiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
politici. „Tot un evreu obraznic”, scrie „grupul de intelectuali”, este și... [urmează numele unui parlamentar], păduchiosul ăsta cu barbă roșcovană și cașcaval cușer Între dinții galbeni” <endnote id=" (158)"/>. Regula este simplă, dar operează cu eficiență la nivelul subconștientului colectiv. Adversarului politic i se atribuie vina de a fi (ce oroare !) „străin”. În felul acesta, el nu devine doar un cetățean de gradul doi, un „celălalt”, ci și un „trădător”, un trimis al „agenturilor străine”, un „dușman al Patriei”. Conform principiului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cetățeni ai Danemarcei, tot neevrei, i-au urmat exemplul. La fel au făcut mai mulți studenți parizieni, plimbându-se demonstrativ pe Champs- Élysées cu steaua galbenă În piept. O acțiune gratuită, a crezut Ernst Jünger, pentru că tinerii au presupus „că adversarul are umor”. Au fost imediat arestați <endnote id="(565, p. 125)"/>. Astfel de gesturi au fost superbe acte de solidaritate simbolică. O obligație a minorității (afișarea stigmatului) a fost transformată Într-un drept al majorității ; un semn al infamiei a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar câțiva ani, Adrian Severin să folosească la rândul său aceeași tehnică ieftină de manipulare a opiniei publice, „deconspirând” presupusa ori gine tătară a președintelui Traian Băsescu („Epopeea frustraților”, Ziua, 2 august 2005). Este o formă degradantă de „alogenizare a adversarului politic”, cum am numit-o Într-un articol-replică <endnote id="(884)"/>. În două dintre nuvelele sale „politico-fantastice”, scrise În 1989 și 1990, Ioan Petru Culianu a surprins acest proces de „iudaizare a adversarului” În România (numită „Jormania”) pre- și post-comunistă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Este o formă degradantă de „alogenizare a adversarului politic”, cum am numit-o Într-un articol-replică <endnote id="(884)"/>. În două dintre nuvelele sale „politico-fantastice”, scrise În 1989 și 1990, Ioan Petru Culianu a surprins acest proces de „iudaizare a adversarului” În România (numită „Jormania”) pre- și post-comunistă. Scriitorul anticomunist Boba, Întemeietor al unui „Sindicat Liber”, a fost considerat de „proveniență [etnică] dubioasă”, din cauza „lipsei de sânge jorman [= românesc] autentic În vinele lui”, astfel că „autoritățile au insinuat că era evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
826, pp. 93 și 109)"/>. Societățile post-comuniste au excelat În acest tip de practici. Emil Constantinescu, președinte al României (1996-2000), era (pentru revista ultranaționalistă România Mare, În 1998-1999) „de origine etnică străină : evreu rus”. La fel erau taxați și ceilalți adversari politici. „Dacă nu-s evrei (cum se Întâmplă În majoritatea cazurilor, potrivit discursului conspiraționist) - observă cu ironie analistul politic George Voicu -, atunci sunt cel puțin masoni”, un eufemism menit să mascheze antisemitismul fățiș. „Masoneria are tendința să ocupe toate funcțiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
isteț”, dar „coțcar”, zice țăranul din Maramureș cu un soi de invidie prost camuflată <endnote id=" (206, p. 259)"/>. Câteodată, imaginea românului În ochii evreului este supusă aceluiași tip de anamorfoză : „Elogiu Întors, spontan, În caricatură”, constată Norman Manea. „Inteligența adversarului nu Înseamnă decât șiretenie” <endnote id="(828, p. 107)"/>. „Atunci când Își urmărește profitul - scria cronicarul spaniol Ibn Verga la sfârșitul secolului al XV-lea -, evreul este inteligent și viclean” <endnote id="(455, II, p. 161)"/>. Evreul este inteligent, harnic și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(510, p. 119)"/>. Clișeul pozitiv basculează În contrariul său, păstrându-și totuși caracterul stereotip. Inteligența evreului, se crede, Îi face viclenia mai primejdioasă. Sociologii au observat existența acestei teme antisemite : „Evreul este o amenințare serioasă tocmai pentru că este un adversar valoros” <endnote id="(424, p. 120)"/>. Așa cum observă Leon Volovici, Emil Cioran Îl elogiază pe evreu ca fiind un „adversar detestabil tocmai pentru forța și calitățile sale excepționale și unice” <endnote id="(67, p. 126)"/>. „Evreul este deștept”, se spune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
face viclenia mai primejdioasă. Sociologii au observat existența acestei teme antisemite : „Evreul este o amenințare serioasă tocmai pentru că este un adversar valoros” <endnote id="(424, p. 120)"/>. Așa cum observă Leon Volovici, Emil Cioran Îl elogiază pe evreu ca fiind un „adversar detestabil tocmai pentru forța și calitățile sale excepționale și unice” <endnote id="(67, p. 126)"/>. „Evreul este deștept”, se spune, dar Își folosește această calitate pentru a-i Înșela pe alții, „pentru Gescheft”, pentru a se Îmbogăți. Căci, pentru evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să-i apere și În care să se refugieze ? Sau prin sentimentul inutilității oricărei forme de rezistență, care mai degrabă ar amplifica numărul martirilor ? Printr-o mentalitate fatalistă ? Sau prin gândul Înțelept că adevărata victorie nu se obține opunând rezistență adversarului ? (O Înțelepciune de factură orientală : „Cuțitul nu poate să taie apa, pentru că apa nu-i opune rezistență”.) Cauza resemnării evreilor pare a fi legată de condițiile istorice În care a trăit acest popor În exil. Atunci când cauza a dispărut, a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolele XVIII-XIX. În imaginarul colectiv românesc, evreul nu este singur În această postură umilitoare. Îl acompaniază celălalt prototip al „străinului”, țiganul. Într- adevăr, multe snoave populare românești satirizează paralizanta frică a țiganului de animale sălbatice (inclusiv de lupi) sau de adversari Înarmați. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, În epopeea Țiganiada, Ion Budai-Deleanu a descris caricatural „oastea țigănească”, pornită să se bată cu armata turcă. Temele nu sunt foarte diferite de cele din snoavele referitoare la spaima evreilor. De pildă, Înarmați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
argint și luotori de adămană [= camătă]...” ș.a.m.d. Specialiștii În istoria literaturii vechi consideră că textul a apărut În prima jumătate a secolului al XIV-lea, În cadrul literaturii bulgare, dat fiind că bulgarii sunt prezentați În mod pozitiv, iar adversarii lor, grecii, În mod negativ <endnote id="(19, I, p. 152)"/>. Pe lângă bulgari și greci mai sunt descriși „frâncii”, „arcadeii”, „sărăcineștii” (= sarazinii, „ce vor pustii Ierusalimul...”), „sirianii”, „iverii” („beseareca păzesc, de Dumnezău să tem...”), „tătarii” („ce varsă sânge pre pământ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id=" (9, pp. 284 ș.u.)"/>. Într-un alt tip de colinde, Isus este Înfățișat purtând un „greu război” cu „cânii de jidovi și cu cânele de Iuda”. Luptând cu „tunul” (tunetul), cu fulgerul și cu cuvântul, Isus Își Învinge adversarii, alungându-i În același loc : „Pe gura Iadului,/ Pe la para focului” <endnote id="(358, pp. 87 și 94)"/>. Imagologie vizuală Motivul literar a supraviețuit În paralel cu cel iconografic. În vestul Europei, În miniaturile din secolele XII-XIII, evreii sunt adesea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
după Ioan, În care Isus Îi consi deră „fii ai lui Satan” pe iudeii care nu cred În el : „Voi aveți pe Diavolul de tată și țineți să faceți poftele tatălui vostru” (Ioan 8, 44). Mai mult decât atât, fiind „adversarul lui Isus”, evreul a fost considerat o Întrupare a lui Anticrist și un urmaș al lui Iuda, care l-a vândut pe Isus. „Ovreii sau jidanii” - sună o credință populară românească - sunt „iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
loviți de orbire”. Până la urmă, zic cronicile, biserica din orașul sirian Ramlah ar fi fost distrusă de sarazini, „asemenea multor alte biserici ale sfinților” <endnote id="(93, pp. 131-133)"/>. Frescele bisericilor ortodoxe din spațiul românesc erau și ele distruse de adversari, nu doar religioși, dar și militari. În bisericile din Bucovina secolului al XVII-lea, de exemplu, cei care - În semn de izbândă - au scos ochii sfinților creștini-ortodocși au fost soldații catolici polonezi <endnote id="(428, pp. 29 și 48)"/>. La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unele elemente ale torturării și crucificării lui Isus. De-a lungul timpului, nu numai evreii au fost acuzați că practică astfel de ritualuri barbare. Era un mod infailibil de a-l defăima și compromite pe „celălalt”, și anume pe orice adversar religios. În Imperiul Roman, de exemplu, mai ales În secolul al II-lea, chiar creștinii au fost Învinuiți de romani că ar practica omuciderea și antropofagia rituale. Acțiunea era motivată de faptul că pe atunci creștinismul (religio illicita) era o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trupul Fiului omului și nu veți bea sângele lui, nu veți avea viață Întru voi” (Ioan 6, 53). Peste doar câteva secole, simțindu-se suficient de puternici, Înșiși creștinii au Început să folosească aceste acuzații, Îndreptându-le Împotriva propriilor lor adversari, a sectanților eretici, de la marcioniți la paulicieni, de la bogomili la catari și valdezi. Când Inchiziția a declanșat, În secolele XIV-XV, cruciada Împotriva vrăjitoarelor, acestea au fost acuzate de sacrificarea propriilor copii (pueros eorum ei immolant), pentru a le consuma apoi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
politică a lui Moses Gaster, Editura Universității din București, 2006. 883. Dumitru Cristian Amzăr, Rânduiala, legea lăsată lumii de Dumnezeu, ediție Îngrijită de Dora Mezdrea și Dinu D. Amzăr, Editura România Press, București, 2006, p. 67. 884. Andrei Oișteanu, „Alogenizarea adversarului politic. O tehnică de manipulare”, Revista 22, nr. 806, 16 august 2005, p. 12. 885. Claus Stephani, Basme evreiești, culese pe meleagurile Carpaților, traducere din germană de Hosu Ruxandra Georgeta, Editura Hasefer, București, 2004. 886. Călători străini despre Țările Române
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și confuză. Acest fapt i-a permis regelui Carol al II-lea să se folosească de tinerii liberali, care insuficient legați de marea finanță liberală puteau fi mai repede atrași și manevrați. Regele Carol al II-lea nu a avut adversari politici de anvergură, care să-i impună respectarea întocmai a normelor constituționale. Oamenii politici din deceniul al patrulea au avut o atitudine oscilantă sau negativistă și s-au mulțumit să critice actele guvernului sau ale „camarilei”, dar erau preocupați să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
regimului întemeiat pe partide nu au întâmpinat rezistența opiniei publice. Românii le considerau necesare în acel moment pentru a restabili ordinea în țară, iar evreii erau mulțumiți că au scăpat de gogo-cuziști. Carol al II-lea obținea o victorie asupra adversarilor săi politici, care, în ultimii opt ani dovediseră multe inconsecvențe și slăbiciuni în lupta pentru apărarea regimului democratic. Iuliu Maniu făcuse mari concesii în iunie 1930 când a acceptat restaurația, fără a reuși să impună noului suveran anumite condiții; în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
atitudine de defensivă, a criticat atitudinea guvernului Tătărescu dar nu a avut tăria de a impune respectarea ideologiei și programul PNL. 88 Regele Carol al II-lea s-a dovedit un om politic abil, reușind să-i manevreze pe toți adversarii săi politici, pe unii marginalizându-i, iar pe fruntașii politici țărăniști sau liberali reușind să-i domine. Regele a știut să speculeze slăbiciunile liderilor politici români, oportunismul unora, oferindu-le perspectiva unei ascensiuni politice. Nu au lipsit nici oameni politici
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nevrând, în orbita germană. La 24 noiembrie 1938, Carol al II-lea s-a întâlnit cu Adolf Hitler la Berchtesgaden. Regele a constatat că nu se bucura de încrederea lui Hitler, mai ales din cauza orientării politicii externe a României alături de adversarii Germaniei. Sub impresia acestei întâlniri, Carol al II-lea s-a decis să dea o lovitură decisivă Mișcării legionare. La 18 octombrie 1938, ministrul de externe al Poloniei, colonelul Iosef Beck, în cadrul unei discuții avute cu Carol al II-lea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
generalului Antonescu”. Activitatea de administrare a statului, trebuia să rămână, ca și armata, în afara influenței politice a Mișcării legionare. Pe de altă parte, legionarii au înțeles prezența lor la guvern ca un prilej de căpătuială și de răzbunare sângeroasă împotriva adversarilor politici. Violențele legionarilor și execuțiile de la Jilava. Ca o măsură de temporizare a conflictului a fost desființată poliția legionară la 5 decembrie 1940 (ordinul nr.4766/1940 al ministrului de interne, C-tin Petrovicescu, din 9 decembrie se referea la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de petrol ale României. În perspectiva declanșării campaniei împotriva Uniunii Sovietice, România căpăta și o însemnătate strategică, întrucât ea oferea o excelentă bază de atac în direcția Ucrainei, a cărei cucerire era considerată de Hitler ca fiind „esențială pentru zdrobirea adversarului, având în vedere marile ei resurse economice. În aceste condiții, Germania era preocupată ca România să respecte cu strictețe termenii Dictatului de la Viena, pentru că exista temerea că, reacții necontrolate ale militarilor sau civililor din România, ar fi putut genera un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
eu, ca soldat, mă aflu cam singur în tranșee. Publicînd acest articol , am avut ocazia să cunosc mai bine resorturile intime ale unor ieșeni care iubesc lupta dusă de alții numai în măsura în care aceasta le aduce lor anumite avantaje. Aud că adversarii vor să răspundă, dar vor să folosească tunul pentru aruncarea gloanțelor. Nu ți se pare că eu am folosit totuși proiectile prea mari pentru niște adversari cam mici? În așteptarea unei scrisori, te îmbrățișez cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]