10,591 matches
-
care alături de "Curierul Românesc" redactat de I. Heliade Rădulescu, la București, și de "Gazeta de Transilvania" a lui G. Barițiu de la Brașov pune bazele presei periodice românești. "Curierul românesc", care începe să apară în București la 8 aprilie 1829, și "Albina Românească", în Iași la 1 iunie același an, sunt, e drept, la început gazete aproape oficiale, pentru că publică mai ales știri politice din țară și din afară; dar mai târziu încep să dea și mici informații literare, să dea articole
Albina Românească () [Corola-website/Science/299108_a_300437]
-
apoi - cea de asesor al curții de apel, activează și ca membru al divanului obștesc. Se alătură inițiativelor culturale legate de dezvoltarea învățămîntului public, a presei periodice, a teatrului național. Întreține legături strînse cu aproape toți literații moldoveni, colaborează la „Albina Românească”, „Dacia literară”, „Propășirea” și la alte publicații periodice. În afară de fabule, a compus poezii și piese de teatru. Creația lui Donici a fost înalt apreciată de Mihail Kogălniceanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri și alți contemporani. Însuși Eminescu îl situa printre
Alecu Donici () [Corola-website/Science/299280_a_300609]
-
Hectare Suprafață agricolă din care, pe categorii de folosință: 2007 7191 320 4492 1739 640 2006 7191 320 4492 1739 640 2005 2004 Animalele din gospodării pe localități în anul 2007 * Localitatea Bovine Ovine și caprine Porcine Păsări Cabaline Familii albine Vaideeni 3500 45 000 2200 12500 140 1910 Total 3500 45000 2200 12500 140 1910 6. 4 Turism Potențial turistic • Resurse turistice naturale: Valori naturale de interes turistic deosebit care se află pe teritoriul comunei și în zonele învecinate: peisaje
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
refăcut în jurul anului 1340, iar bisericile Sân Nicoară și Sfântul Neculai Domnesc fuseseră deja ridicate, cel puțin în ceea ce privește zidăria. Istoricul Nicolae Iorga socotește că, similar voievozilor următori, lui Basarab i se cuveneau toate dijmele produselor locale și vămile din oi, albine și porci. La acestea se adăugau gloabele (amenzile), darea calului și muncile prestate în folosul domniei. Monezile, nu prea multe, proveneau în special din comerțul cu străinii, căci local tranzacțiile - chiar și cele de anvergură - se făceau prin troc (schimb
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
comunei. Satul Chevereșu Mare este străbătut de râulețul canalizat numit de localnici Șorcan, iar oficial Șurgani. Acesta izvorăște la nord - vest de Buziaș, în pădurea Dumbrava, vărsându-se în râul Timiș, pe partea stângă, puțin în amonte de plaja de la Albina. Un braț secat al Șorcanului, Vâna, străbate cartierul Corneanț. Pe vremuri Cheveresu Mare avea și un lac, Hergheșceul, secat în urma lucrărilor de îmbunătățiri funciare din 1969-1970. Deși majoritatea referințelor consideră prima atestare documentară a satului în anul 1717, surse mai
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
Herodot scrie că nu s-ar putea spune ce oameni locuiesc. În viziunea lui, tot ținutul de la nord de Dunăre "se arătă a fi pustiu și de o întindere nesfârșita". Scriitorul menționează spusele tracilor cum că ținutul este stăpânit de către albine; însă Herodot nu dă crezare acestor vorbe. spunând că albinele indura cu greu frigul. El este de părere că ținuturile aflate sub constelația Ursei nu pot fi locuite datorită frigului. Tot Herodot în lucrarea să "Istorii", narează evenimente de istorie
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
locuiesc. În viziunea lui, tot ținutul de la nord de Dunăre "se arătă a fi pustiu și de o întindere nesfârșita". Scriitorul menționează spusele tracilor cum că ținutul este stăpânit de către albine; însă Herodot nu dă crezare acestor vorbe. spunând că albinele indura cu greu frigul. El este de părere că ținuturile aflate sub constelația Ursei nu pot fi locuite datorită frigului. Tot Herodot în lucrarea să "Istorii", narează evenimente de istorie politică a geților și dacilor, el referindu-se la expediția
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
doctorat, pe care vreau s-o susțin la anul. Muncesc în draci. Strâng din dinți de efort, ca un mărșăluitor care știe că ținta e departe.”(scrisoare olografă aflată în posesia lui Ioan Groșescu) Debutează publicistic în 1964, în revista Albina, literar, în 1966, în Revista nouă din Ploiești, iar editorial, în 1974, cu Rondul de noapte (Editura Cartea Românească, București). Până la plecarea din țară a mai publicat: Al doilea rond (Editura Cartea Românească, București, 1976), Scriitori tineri contemporani (Editura Eminescu
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
lui Heliade Rădulescu, care îi menea un strălucit viitor literar: „geniul său cel poetic făgăduiește mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui.” 1828 - Scrie poezia „Rugăciune”, publicată postum (1839) de Heliade. 30 mai 1830 - Revista ieșeană "Albina românească" reproduce poezia „Ruinurile Târgoviștei”. Scrie poezia „Înserarea”, publicată în "Curierul Românesc", la 29 iunie. 1830 - Ia ființă miliția națională, nucleu al oștirii române moderne. 6 iulie 1830 - E al treizecișitreilea dintre voluntarii angajați în miliția națională, unde va servi
Vasile Cârlova () [Corola-website/Science/297751_a_299080]
-
Din vechea așezare, înființată în 1906, cu denumirea Água-preta do Mucambo, s-a dezvoltat actualul municipiu Uruçuca, ale cărui plaje, cascade și ferme reprezintă o puternică atracție pentru cei ce practică ecoturismul. Denumirea de Uruçuca vine de la "urucu" (gras, gros, albina mare) și "côa" (tufiș, tufișul albinei mari). În cadrul municipiului se gaseste Zona de protecție ecologică Itacaré/Serra Grande și Parcul Statal Serra do Conduru, considerat al treilea din lume ca biodiversitate.
Uruçuca () [Corola-website/Science/297860_a_299189]
-
cu denumirea Água-preta do Mucambo, s-a dezvoltat actualul municipiu Uruçuca, ale cărui plaje, cascade și ferme reprezintă o puternică atracție pentru cei ce practică ecoturismul. Denumirea de Uruçuca vine de la "urucu" (gras, gros, albina mare) și "côa" (tufiș, tufișul albinei mari). În cadrul municipiului se gaseste Zona de protecție ecologică Itacaré/Serra Grande și Parcul Statal Serra do Conduru, considerat al treilea din lume ca biodiversitate.
Uruçuca () [Corola-website/Science/297860_a_299189]
-
intră pe orbita lunară în loc să aselenizeze așa cum era planificat inițial prevenția este dificilă deoarece nu există indicatori de încredere care să prezică apariția ulterioară a bolii aceste triburi au fost înlocuite și absorbite de triburile bantu în timpul migrațiilor bantu cum albinele joacă un rol vital în polenizare dispariția lor ar putea perturba grav lanțul alimentar steagul legiunii nu a fost niciodată găsit fiind ascuns de legionari și devenind subiectul multor legende aspecte ale poeziei de azi vol aceasta împiedică fotonii din
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
1869, 31 ianuarie/12 februarie - Revista "Familia" continuă să-i publice poezii - "Junii corupți". Pe 11 aprilie - Apare în "Familia" poezia "" Din 1870 datează primele sale încercări publicistice, astfel în 7/19 1870 și 9/21 ianuarie publică în gazeta "Albina" care apărea în limba română la Budapesta articolul "", în care ia va lua apărarea lui Aron Pumnul împotriva unei broșuri a lui D. Petrino din Cernăuți. Publicistul va trece la situația politică a românilor și a altor naționalități conlocuitoare din
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
-Xiloza, în paie, lemn, semințe de floarea soarelui, etc. iii. D(-)-riboza și D-2-desoxiriboza, sunt prezenți în toate celulele vii 4. Hexozele sunt larg raspindite în natură, principali reprezentanți sunt i. D(+)-glucoză, se găsește în fructe dulci, miere de albină, în sânge în concentrație de aprox.0,10%, scăderea limitei este hipoglicemia , iar creșterea concentrației glucozei în sînge peste limita este hiperglicemia), în lichid cefalorahidian. Se găsește în oligozaharide, polizaharide, si glicozide. Glucoză se obține industrial prin hidroliza enzimatica sau
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
dar a fost declarat în comuna Comândărești (județul Iași), astăzi satul Răuseni din județul Botoșani. s-a remarcat pentru îndelungatul său atașament pentru ținuturile Dobrogei și pentru poporul român în general. În 1882 și-a făcut debutul literar la revista Albina din Botoșani. Absolvent al studiilor liceale la Iași, începe studii juridice pe care le încheie în perioada 1893-1897 la Bruxelles. În 1895 își încheie studiile doctorale cu teza ""Protestation des Roumains de Transylvanie et de Hongrie contre l'oppression magyare
Ioan N. Roman () [Corola-website/Science/307055_a_308384]
-
1715, prezintă pe frontispiciu șase medalioane destinate a simboliza numele mitropolitului (A - N - Θ - I - M - O - Σ). Dintre acestea, cele destinate literelor A, Θ și M prezintă stemele județelor Argeș (o acvilă), Teleorman (o oaie) și respectiv Mehedinți (o albină). În 1722 Frederich Schwantz a publicat o hartă în care erau reprezentate stemele județelor Olteniei. Prima reprezentare a tuturor stemelor districtuale din Țara Românească datează din 1782: sigiliul domnesc al lui Nicolae Caragea prezintă medalioane cu herburile tuturor județelor, plasate
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
numeroase fire de mătase ce înconjoară vizuina. Când insecta atinge firele, păianjenii sar repede din ascunziș și o mușc cu chelicere. Sunt și alți păiajeni ce prind hrana din ambuscadă, păianjenii crabi datorită culorației corpului, asemănătoare florilor, vânează polinizatori ca albinele și fluturii. Unii păianjeni săritori din genul "Portia" par să fie inteligenți, în modul de a atrage insectele în pânze lor. Studiile de laborator au demonstrat că speciile "Portia" instinctiv învață din erorile și succesele anterioare pentru a captura noi
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Albina neagră europeană (), denumită și albina neagră este o subspecie a albinei melifere europene, Apis mellifera. După sfârșitul ultimei glaciațiuni, cu circa 10.000 de ani în urmă, numai albina neagră a reușit să plece din sudul Franței spre ținuturile din
Apis mellifera mellifera () [Corola-website/Science/308763_a_310092]
-
Albina neagră europeană (), denumită și albina neagră este o subspecie a albinei melifere europene, Apis mellifera. După sfârșitul ultimei glaciațiuni, cu circa 10.000 de ani în urmă, numai albina neagră a reușit să plece din sudul Franței spre ținuturile din nordul Europei. Astfel a devenit
Apis mellifera mellifera () [Corola-website/Science/308763_a_310092]
-
Albina neagră europeană (), denumită și albina neagră este o subspecie a albinei melifere europene, Apis mellifera. După sfârșitul ultimei glaciațiuni, cu circa 10.000 de ani în urmă, numai albina neagră a reușit să plece din sudul Franței spre ținuturile din nordul Europei. Astfel a devenit singura albină care trăiește la nord
Apis mellifera mellifera () [Corola-website/Science/308763_a_310092]
-
Albina neagră europeană (), denumită și albina neagră este o subspecie a albinei melifere europene, Apis mellifera. După sfârșitul ultimei glaciațiuni, cu circa 10.000 de ani în urmă, numai albina neagră a reușit să plece din sudul Franței spre ținuturile din nordul Europei. Astfel a devenit singura albină care trăiește la nord de munții Alpi. În prezent, ea este răspândită din Pirinei, la vest, până în Urali, la est, și din
Apis mellifera mellifera () [Corola-website/Science/308763_a_310092]
-
este o subspecie a albinei melifere europene, Apis mellifera. După sfârșitul ultimei glaciațiuni, cu circa 10.000 de ani în urmă, numai albina neagră a reușit să plece din sudul Franței spre ținuturile din nordul Europei. Astfel a devenit singura albină care trăiește la nord de munții Alpi. În prezent, ea este răspândită din Pirinei, la vest, până în Urali, la est, și din sudul Franței, la sud, până la granița Germaniei cu Norvegia, la nord. Prin urmare, albina neagră trăiește în Franța
Apis mellifera mellifera () [Corola-website/Science/308763_a_310092]
-
Astfel a devenit singura albină care trăiește la nord de munții Alpi. În prezent, ea este răspândită din Pirinei, la vest, până în Urali, la est, și din sudul Franței, la sud, până la granița Germaniei cu Norvegia, la nord. Prin urmare, albina neagră trăiește în Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Germania, Polonia, Republica Cehă, nodul Elveției, nor-vestul Austriei, Belarus, nordul Ucrainei, Letonia, Lituania, Estonia și Rusia, fiind singura specie de albine indigenă pe aceste meleaguri. Datorită ariei largi
Apis mellifera mellifera () [Corola-website/Science/308763_a_310092]
-
Germaniei cu Norvegia, la nord. Prin urmare, albina neagră trăiește în Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie, Irlanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Germania, Polonia, Republica Cehă, nodul Elveției, nor-vestul Austriei, Belarus, nordul Ucrainei, Letonia, Lituania, Estonia și Rusia, fiind singura specie de albine indigenă pe aceste meleaguri. Datorită ariei largi de întindere, nu este de mirare că "" prezintă variații locale. Cu toate acestea, caracteristicile tipice ale acestei albine sunt: De felul ei, "Apis mellifera mellifera" este foarte vioaie, dar are și un cracter
Apis mellifera mellifera () [Corola-website/Science/308763_a_310092]
-
Elveției, nor-vestul Austriei, Belarus, nordul Ucrainei, Letonia, Lituania, Estonia și Rusia, fiind singura specie de albine indigenă pe aceste meleaguri. Datorită ariei largi de întindere, nu este de mirare că "" prezintă variații locale. Cu toate acestea, caracteristicile tipice ale acestei albine sunt: De felul ei, "Apis mellifera mellifera" este foarte vioaie, dar are și un cracter pașnic, care permite accesul la stup fără mască de protecție. Evident, dacă se evită mișcările bruște, nu se bruscheză ramele cu faguri și nu se
Apis mellifera mellifera () [Corola-website/Science/308763_a_310092]