18,056 matches
-
modelul" unei prime vârste, nu feminin, ci "uman", deasupra și în afara timpului sau a genurilor (întâmplător, în acord cu discursul oficial, care promova eroi de origine socială modestă și eroine destul de masculine). Nevoia adolescenților de eroism și de spectacol, de alternativă care iese total din cumințenia de zi cu zi, a dus mai departe: "apoi Napoleon a fost [eroul], am avut un cult adevărat, am citit tot ce se poate citi [despre el]". Școala, care trebuia să fie principalul vehicul al
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care au în vedere echilibrarea sferei profesionale cu sfera vieții de familie și personale - sunt considerați, în cadrul cercetărilor feministe actuale, ca fiind inadecvați pentru faptul că păstrează ideea de diviziune și segregare "naturală" a muncii între femei și bărbați. Ca alternative, sunt preferate conceptele de echilibru sau articulare între toate componentele muncii, timpului și activității sociale (timp profesional/ timp familial/timp personal; muncă productivă/muncă reproductivă) (Rachel Silvera, Temps professionnels et familiaux en Europe: de nouvelles configurations în Travail, genre et
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nu au atras deloc atenția, unii matematicieni neștiind de existența lor, iar unii dintre "matematicienii care aflaseră de noul sistem geometric erau înclinați să-l privească mai degrabă ca pe o aberație decât ca pe, într-un anumit sens, o alternativă validă la geometria euclidiană" (Mykytiuk și Shenitzer 1995: 63). Lucrurile au început să se schimbe odată cu publicarea în 1868 de către Eugenio Beltrami a unei interpretări a lucrării lui Lobacevski. Ajungem astfel la ultima dintre cele trei etape amintite mai sus
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
geometriilor neeuclidiene ca un prim pas în "dezintegrarea" viziunii kantiene asupra matematicii? Totul depinde de felul cum sunt privite aceste geometrii. Putem distinge între două feluri de a ne raporta la ele: ca fiind simple posibilități logice sau ca fiind alternative reale la geometria euclidiană. Să luăm prima variantă. Este ea consistentă cu viziunea kantiană asupra matematicii? Cineva ar putea spune că da. Acesta s-ar putea sprijini în interpretarea sa pe următorul text din Critica rațiunii pure: "nu este nici o
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
convingerea universală că sunt astfel; sau trebuie să spună că nu au conținut factual, iar apoi să explice cum poate fi adevărată, utilă și surprinzătoare o judecată care este lipsită de orice conținut factual." (Ayer 1987: 97). Dintre aceste două alternative, pozitiviștii logici au ales-o pe ultima. De ce nu au optat ei pentru o formă radicală de empirism, care ar fi fost, probabil, mai potrivită în contextul viziunilor "naturaliste"53? 1.2.3.1. Mill Cel mai la îndemână răspuns
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
simplu nu ne putem imagina o situație care să invalideze o situație matematică. Un alt motiv care poate fi invocat aici ar fi acela că argumentele lui Frege împotriva concepției lui Mill sunt suficiente pentru a exclude această concepție dintre alternativele reale ale pozitiviștilor logici. Considerăm însă că există un motiv mai puternic care i-a determinat pe pozitiviștii logici să nu propună o formă radicală de empirism. Problema nu este că o astfel de viziune li s-a părut de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
altfel, și în trecerea de la teoria lui Newton la cea a lui Einstein, cu geometria euclidiană. 1.2.3.2. Frege Am văzut mai sus că pozitiviștii logici considerau că dispun, când vine vorba de statutul judecăților matematice, de două alternative: fie adoptă un tip radical de empirism, fie neagă că acestea ar fi informative. Ei resping prima alternativă, din motivele amintite în secțiunea anterioară, și susțin că adevărurile matematice sunt analitice. Ceva de genul acesta a susținut și Frege. Adoptă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
3.2. Frege Am văzut mai sus că pozitiviștii logici considerau că dispun, când vine vorba de statutul judecăților matematice, de două alternative: fie adoptă un tip radical de empirism, fie neagă că acestea ar fi informative. Ei resping prima alternativă, din motivele amintite în secțiunea anterioară, și susțin că adevărurile matematice sunt analitice. Ceva de genul acesta a susținut și Frege. Adoptă pozitiviștii logici o viziune fregeană asupra matematicii?62 După Frege, adevărurile aritmeticii sunt adevăruri analitice, deoarece se poate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
iar în legătură cu a doua pozitiviștii folosesc afirmația lui Kant că "deși nu încape nici o îndoială că orice cunoaștere a noastră începe cu experiența, nu înseamnă totuși că ea provine întreagă din experiență." (Kant citat în Ayer 1987: 99). Din două alternative inacceptabile, pe care s-o alegem? Pozitiviștii logici reușesc să scape din această situație problematică "rupând" matematica în două (matematica pură și matematica aplicată) și identificând matematica cu matematica pură. Astfel, ei salvează statutul special al matematicii, dar cu un
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
acesteia este că, dacă evidența empirică se răsfrânge asupra întregului sistem și nu doar asupra unui enunț din cadrul acestuia, la fel se întâmplă și cu conținutul empiric sau cu înțelesul. În "Two dogmas of empiricism", Quine introduce holismul doar ca alternativă la reducționism, fără, însă, a oferi vreun argument pentru acesta 70, în afara plauzibilei povești de la începutul secțiunii 6 "Empiricism without the dogmas". În alte părți, Quine oferă, însă, două argumente pentru această poziție 71: argumentul învățării limbajului și argumentul practicii
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
formata de subspațiile unui spațiu Hilbert sub relația de "subspațiu al" și laticea formată de judecățile fizice despre sistemul cuantic sub relația de implicație, există un izomorfism. (Putnam 1976: 49-51) Se poate vedea din această harta trasată că avem două alternative: fie păstrăm logica clasică și acceptăm o fizica paradoxală, fie adoptăm o logica nouă și scăpăm în felul acesta de paradox. 2.3. Tymoczko și Lakatos 2.3.1 Tymoczko și teorema celor patru culori După Kripke, "oricine a lucrat
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pot descoperi soluții la problemele pe care le poate rezolva și o mașină Turing; în al doilea rând putem descoperi soluții la probleme pentru care nu există altă metodă de rezolvare decât prin ghicire. Dar, ne atrage atenția Lakatos, "această alternativă între raționalismul unei mașini și iraționalismul ghicirii oarbe nu ține pentru matematica vie: o cercetare a matematicii informale va scoate la iveală o logică situațională mai bogată pentru matematicieni..." (ibidem, p. 5). Istoria matematicii ne prezintă o disciplină cu totul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai complexă, folosindu-se în plus de concepția kantiană cu privire la principiile a priori constitutive și de distincția lui Reichenbach între două sensuri ale conceptului de a priori, este formulată de Michael Friedman. Principala preocupare a acestuia este să formuleze o alternativă la viziunea holistă quineană care prezintă cunoașterea ca pe o rețea uriașă de opinii în care singura distincție relevantă privește gradul distanțării de centrul rețelei. El opune holismului "imaginea unui sistem dinamic de opinii, concepte și principii care poate fi
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
este cel de a descoperi adevăruri despre aceste obiecte și despre relațiile dintre ele. La polul opus, nominaliștii vor spune că nu există obiecte matematice. Pe care dintre aceste concepții ar trebui să o adoptăm? Preferabil pe nici una81. O alternativă ar fi aceea de a ne uita la ce spun matematicienii. Aceștia definesc matematica, în mare parte, ca fiind tot ce poate fi formulat și demonstrat cu ajutorul limbajului și axiomelor teoriei standard a mulțimilor. Dacă ținem cont de contextul în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
tarskiană a adevărului. (French 2000: 105-107; Bueno, French, Ladyman 2002: 448-450) Din această perspectivă, relația dintre teoriile matematice și teoriile științifice este reprezentată în termenii unui homomorfism parțial între structurile avute în vedere. Această reprezentare este mai bună decât celelalte alternative deoarece nu este nici vagă și nu este nici prea puternică (cum este izomorfismul) și în plus ne permite să dăm seama de surplusul de structură care poate fi adus de matematică într-o situație fizică. De asemenea, această perspectivă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că nu avem de-a face cu probleme filosofice adevărate în legătură cu succesul matematicii aplicate. Unul dintre cele mai importante puncte ale capitolului 4. este reprezentat de argumentele împotriva platoniștilor și nominaliștilor de pe poziția problemei aplicabilității. În acest moment avem două alternative. Putem să continuăm în aceeași direcție, urmându-i pe Wigner, Hamming și Steiner și să argumentăm că nu se poate da un răspuns la această problemă, încercând apoi să vedem care sunt implicațiile acestei situații pentru filozofia științei; sau, ne
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
instrument într-un anumit scop, iar efectele acestei folosiri sunt remarcabile, chiar dacă nu este deloc evidentă, trebuie să existe o explicație a utilității instrumentului (miracolul sau minunea nu sunt opțiuni). În continuare vom încerca să urmăm cea de-a doua alternativă și să schițăm un răspuns la problema aplicabilității. Spre deosebire de celelalte capitole ale acestei lucrări, capitolul de față este mult mai speculativ. În principal, ce ne propunem este să arătăm că putem răspunde la problema aplicabilității dacă adoptăm o viziune empiristă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și explicativ al teoriilor științifice actuale. (ii) Ni se cere o explicație a acestui succes, fără de care n-am putea spune decât că este un miracol. (iii) Se aplică inferența la cea mai buna explicație și se alege dintre toate alternativele realismul: "Realismul este singura filosofie care nu face din succesul științei un miracol" (Putnam, citat în K. Stanford 2000: 266). După cum se vede, punctul de plecare al acestui argument este unul destul de modest evidența empirică a succesului teoriilor noastre științifice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
atenta la istoria științei. Această lipsă de continuitate ontologică este incompatibilă cu realismul științific. Dacă dezvoltarea științei ar fi fost una cumulativă la nivel ontologic, realistul ar fi putut să arunce liniștit în discuție argumentul lipsei miracolelor spulberând orice poziție alternativa. Cum, însă, această dezvoltare nu este una cumulativă, intuiția care stătea la baza argumentului lipsei miracolelor (aceea conform căreia trebuie să existe o legătură explicativă între succesul predictiv al unei teorii și faptul că teoria ne oferă o descriere corectă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
adopta două atitudini față de succesul predictiv al teoriilor noastre științifice: fie privim acest succes ca pe un miracol fie acceptăm că ceea ce spune teoria despre procesele care au loc în spatele fenomenelor este corect. Dacă prezentam așa situația, este clar care alternativă va fi preferată. Conform inducției pesimiste, dacă ne uităm mai atent la istoria științei, observăm că dezvoltarea acesteia nu a fost una cumulativă. Aceasta lipsă a continuității ontologice face ca "sentimentele realiste să se evapore odată ce ne uităm la istoria
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
J. 1987 Language, Truth, and Logic, Penguin Books. Baker, A. 2001 "Mathematics, indispensability and scientific progress", Erkenntnis, 55/1 (July). Baker, A. 2005 "Genuine mathematical explanations of physical phenomena", Mind, Volume 114, Number 454, April. Berger, Alan 1980 "Quine on "Alternative Logics" and Verdict Tables", Journal of Philosophy 77 (5):259-277. Bernstein, D. 1979 "The role of applications in pure mathematics", American Mathematical Monthly Volume 86, Number 4. Birkhoff, Garrett și Bennett, M. K. 1988 "Felix Klein and his "Erlanger Programm
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
un specific anume, ce solicită în permanență un efort de căutare și rezolvare adecvată, personală și originală. Sunt de rezolvat probleme tipice și inedite ce privesc: * raportarea sarcinilor de învățare la posibilitățile elevului; * definirea obiectivelor de atins; * elaborarea conținuturilor; * alegerea alternativelor potrivite de acțiune; * selectarea metodelor și mijloacelor de organizare a acțiunilor; * programarea acțiunilor; * pregătirea instrumentelor de măsurare și evaluare; * mobilizarea efortului de învățare al elevilor. Cele menționate mai sus pot fi traduse în termen de planificare, proiectare, organizare, comunicare, dirijare
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
de învățare, să dobândească capacitatea de a fi „creativi" în procesul de predareînvățare-evaluare, sunt o serie de măsuri cu caracter perfectibil: corelarea justă între programa analitică la geografie și manuale, îmbunătățirea manualelor în ce privește conținutul, posibilitatea de a opta pentru o alternativă de manual, realizarea obiectivelor operaționale în toate domeniilor: cognitiv, afectiv, motivațoinal, utilizarea celor mai eficiente metode în fiecare secvență a lecției, în special cele care activizează elevul, care să înțeleagă și să dobândească noi achiziții prin efort propriu; realizarea unui
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
în studiul comunicării, aparent același, manifestă o fragmentare fără precedent: fiecare astfel de orientare dă atenție exclusiv câte unui aspect al actului comunicațional, ignorân-du-le, cu nonșalanță, pe toate celelalte, dar și pe cei interesați academic în a articula astfel de alternative. Așa încât, rezumă Griffin, domeniul se caracteriza, în această perioadă, printr-o lipsă de unitate, de "disciplină"37 fără precedent. În acest context, apare interesul, în speță al cercetătorilor empirici, generat de autentica presiune, exercitată asupra comunităților științifice de pretutindeni, de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
interacțiunile lor sociale, dobândim atât cheia privilegiată, cât și calea de acces înspre semnificațiile pe care ființele umane le împărtășesc cu semenii lor, în contextul anumitor comunități, la configurarea cărora contribuie înseși simbolurile respective. În încercarea de a oferi o "alternativă celor interesați în a învăța câte ceva despre cultură, etnie și comunicare"5 pe calea ascultării variatelor perspective pe care "cercetătorii etnici" (ethnic scholars, în limba engleză) - termen care desemnează comunitățile non-dominante din punct de vedere socio-cultural în Statele Unite - reușesc să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]