15,743 matches
-
ce a Înflăcărat mintea și energiile tânărului care am fost; deși, apărându-mi „cariera” de romancier, cum am făcut-o pe zeci de pagini, pare că mă contrazic! „Dacă mă contrazic, cu atât mai bine!” exclamă Într-un vers romanticul american Walt Wittman. Dar nu, nu e adevărat, contradicția e de suprafață și, de altfel, nu numai În ce mă privește, dar și alți angajați Într-o „ambiție de excepție”, aceea de a produce valoare Într-unul dintre câmpurile majore ale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai tinere, poartă această „povară” a unui trecut oribil nazismul, lagărele de concentrare, care au fost egalate În barbarie și antiumanism primar doar de lagărele staliniste, ca și războiul dus cu o jumătate de planetă. În primele decenii de după război, Americanii și aliații lor au inițiat un larg program de „denazificare” În R.F.G., care s-a Întins mai ales asupra rețelelor de școli și mass-media (decenii la rând, Evreii au avut prioritate În primirea de licențe pentru ziare și posturi de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
printr-o formidabilă deschidere spre scriitorii străini, indiferent că veneau din zonele prestigioase ale marii culturi mondiale sau din zone mai puțin cunoscute; nu era vorba doar de a-i publica pe străini - asta o făceau și alții, Nemții și Americanii - ci de a-i lansa cu adevărat pe piața cărții, a mass-mediei, de a face dintr-un nume oarecare o glorie literară vie! Acest lucru l-au făcut parizienii și Înainte de război; ne amintim, nu-i așa, de Faulkner, descoperit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
scandalosul” roman al lui T.H. Lawrence, Amantul Doamnei Chatterley, interzis la Londra, care a putut vedea lumina tiparului doar pe malurile Senei. Dar, după cea de a doua mare conflagrație, Îndrăznesc să afirm că numai Francezii, recte parizienii - spre deosebire de Nemți, Americani și alte națiuni și centre culturale orgolioase -, au avut curajul, instinctul și inspirația de a lansa scriitori necunoscuți și chiar curente literare, cum a fost cel sud-american care, prin Paris, și-a făcut intrarea În Europa literelor. Evident, cum o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pot respira, din potențialul lor Încă uriaș, după părerea mea: inepuizabil. Cum este și rezervorul de idei și modalități pe care-l ascunde Încă termenul de „realism”, de „roman realist”, tip de narațiune pe care Îl mai fac azi unii americani sau unele domnișoare bătrâne ale Europei, inoculați cu acel virus distrugător al „noului cu orice preț” sau... pentru că vor să aibe lectori adevărați. Cei care deschid și cumpără o carte, un roman, sperând să-și afle acolo, „ca pe vremuri
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
putea numi un act de „pocăință activă”, adică trebuie să Încerce nu numai să repare, pe cât posibil, răul săvârșit, dar și să indice o schimbare radicală a comportamentului, a modului său de a gândi, a reflexelor sale sociale și ideatice. Americanii, ca armată Învingătoare și de ocupație, au Întreprins, bineînțeles, ceea ce s-a numit „denazificarea”, care a inclus, printre altele, interdicția cetățenilor de origine „etnică” germană de a conduce ziare, posturi de radio și alte organe ideologice de masă, acordând licențe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o dată să mă fac antipatic, „acuzându-i” că și-au pierdut reprezentativitatea europeană - spre deosebire de Parisul francezilor! - tipărind, e drept, mulți autori de pe toate continentele, dar rezervând campaniile de presă, de mass-media și de critică, doar „alor lor”, așa cum fac și Americanii, adăugam eu; „un continent, o țară consituită fericit din zeci de etnii, dar În a cărei cultură nu a fost lansat cu adevărat nici un scriitor străin... poate cu excepția lui Nabokov, la sfârșitul vieții!”. Poate, pentru cei care nu sunt familiarizați
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
stingea În mintea multor Români mijlocii setea, nostalgia după „mândria, istoria națională”,pe care tot comuniștii o călcaseră În picioare, a Întărit Într-un fel acest complex al sus-numitului „drăguț de Împărat”. Ca și uitarea noastră de către cei „de departe” - Americanii, În speță - și când, În decursul deceniului șapte, consilierul atotputernic al președintelui american, Kissinger, venea cu o anume regularitate În țară, stând la masă cu Ceaușescu, ca și alți magnați ai politicii occidentale, cetățeanul de rând a rămas să-și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
rele” majore ce Întovărășesc adesea o biruință! Nemții de azi se afurisesc unii pe alții - cei din Vest pe cei din Est și invers! -, după ce au luptat aproape o jumătate de secol pentru unificare, acuzându-i pe Ruși și pe Americani, cei care i-au separat! O victorie, un vis ce-i costă scump se pare și la propriu, dar care, mai ales, indică cu cruzime o anume prăpastie a mentalităților, care s-a creat doar În cele vreo cinci decenii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
interesant pentru cancelariile puterilor politice. Și, mai ales, cele cu lumea arabă; odată cu răsturnarea sahului Iranului și cu formidabila Întoarcere a „mulahului” Khomeini În Iran, cu umilința pe care a Încasat-o Jimmy Carter vrând să-i elibereze pe diplomații americani Încarcerați În propria lor ambasadă și, mai ales, pornirea acelui ciudat fundamentalism musulman, un nou război al religiilor, o provocare adusă Vestului bogat și orgolios era de natură să alarmeze pe șefii diplomației occidentale și să caute aliați pe unde
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
România. La pagina 138 din cartea sa, Transmodernismul, Theodor Codreanu descrie un episod de îngropăciune a postmodernismului: "În 1991, în Germania, cu ocazia Seminarului de la Stuttgart, Ion Bogdan Lefter a avut șansa să-i întâlnească pe câțiva dintre corifeii postmodernismului: americanul arab de origine egipteană, Ihab Hassan, scriitorul britanic Malcolm Bradbury, americanii John Barth, Raymond Federmann și William H. Gass. Organizatoarea germană a seminarului, Heide Ziegler, a optat pentru titlul Sfârșitul postmodernismului, având probabil consimțământul principalilor participanți, mai puțin al românului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un episod de îngropăciune a postmodernismului: "În 1991, în Germania, cu ocazia Seminarului de la Stuttgart, Ion Bogdan Lefter a avut șansa să-i întâlnească pe câțiva dintre corifeii postmodernismului: americanul arab de origine egipteană, Ihab Hassan, scriitorul britanic Malcolm Bradbury, americanii John Barth, Raymond Federmann și William H. Gass. Organizatoarea germană a seminarului, Heide Ziegler, a optat pentru titlul Sfârșitul postmodernismului, având probabil consimțământul principalilor participanți, mai puțin al românului Ion Bogdan Lefter, care s-a arătat vădit nedumerit de un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
personalității nu are nimic de-a face cu naționalismul autentic, dictatorul picând testul național în 1968, când n-a dus gestul până la capăt, și mai ales în noaptea de la Blaire House, când nu a acceptat (influențat de cabinetul 2) propunerea americanilor de liberalizare și democratizare. E simptomatic faptul că după 1989, în fruntea țării s-au aflat oameni ca Ion Iliescu, Petre Roman, Traian Băsescu și alții, iar procesul comunismului (și, implicit, condamnarea sa) a fost încredințat unui Vladimir Tismăneanu! Trista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
le mascheze cu argumentul forte al esteticului, transformat el însuși într-un parti-pris devastator pentru întreaga operă" (p. 13). Revelatoare în explicația acestei contradicții, a fenomenului de "produs ciudat", Th. Codreanu amintește în eseul său de celebra experiență a neuropatologului american Wilder Graves Penfield (1891-1975). Savantul întrerupsese, la un pacient, comunicarea dintre emisfera dreaptă a creierului și cea stângă, constatând, astfel, că individul a început să se lovească cu mâna dreaptă și să se apere, în același timp, cu cea stângă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
face atât cu istoricii literari români, cât și cu teoreticienii și istoricii literari străini...". Oricum, Th. Codreanu, aduce dovezi că "scrierea la două mâini" nu este o noutate pe care și-o poate revendica N. Manolescu, procedeul fiind consemnat de către americanul John D. Caputo într-o carte a sa, apărută în 2007: "Scriem cu ambele mâini. Critica radicală și delimitarea reprezintă mâna stângă, dar mâna dreaptă este afirmarea a ceva ce dorim cu o dorință dincolo de dorință..." (p. 16). În spiritul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu se vrea o execuție" ci, în primul rând, o responsabilizare a cititorului/cercetătorului literar, în fața literaturii române este abandonul istoriilor de tip tradițional și consacrarea, la noi, a unei istorii de factură canonică, modelul fiind, de asta dată, cel american al lui Harold Bloom, a cărui carte, Canonul occidental, este în vogă pe plan mondial. Dar întâlnirea criticului român cu cel american s-a dovedit a fi una a vârstelor critice diferite până la a fi incompatibile. Nicolae Manolescu este promotorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tip tradițional și consacrarea, la noi, a unei istorii de factură canonică, modelul fiind, de asta dată, cel american al lui Harold Bloom, a cărui carte, Canonul occidental, este în vogă pe plan mondial. Dar întâlnirea criticului român cu cel american s-a dovedit a fi una a vârstelor critice diferite până la a fi incompatibile. Nicolae Manolescu este promotorul unui ethos postmodernist, aflat azi, în agonie, pe când Harold Bloom reprezintă ethosul transmodernității, direcția filosofică dinspre care vine fiind neoconservatorismul american, ostil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu unguri) care, sub pretextul afacerilor, uneori ca reprezentanți ai unor firme germane, au efectuat „un intens spionaj” în zonele de interes. Printre rezultatele obținute de serviciul de informații ungar s-a numărat atragerea la colaborare a unor cetățeni englezi, americani, francezi și italieni, dintre care unii au ocupat funcții diplomatice, inclusiv în România. De asemenea, o serie de ofițeri activi și de rezervă din armatele aliate „fac încă spionaj în favoarea ungurilor”, printre aceștia numărându-se și unii atașați militari acreditați
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și cu „elemente din Intelligence Service”, deoarece Grecia reprezenta „capul de pod al democrațiilor occidentale contra Rusiei Sovietice” și, în acest fel, se putea stopa expansiunea Moscovei spre Marea Mediterană. Același lucru se întâmpla și în Spania unde „foarte mulți civili americani” sub masca de ziariști, turiști etc. erau, în realitate, „ofițeri din Marele Stat Major American” al căror rol era acela de instructori pentru avioanele militare spaniole și portugheze. Nu au fost omise în culegerea de informații nici zone mult mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
necesitatea de a monitoriza, a afla, eventual contracara, acțiunile serviciilor de spionaj sovietice în România. Cu aprobarea ministrului de Război, au fost selecționate 35 cadre, conduse de colonel Vasile Palius și a fost inițiată o colaborare cu reprezentanții «Intelligence»-ului american, atât pentru schimbul de date cât și pentru o conspirare a activităților. Direcțiile informative au avut ca subiect P.C.R., N.K.G.B., Fronturile 2 și 3 Ucrainene și structurile informative/contrainformative ale Armatei Roșii din regiune. La 12 noiembrie 1944 a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
TDA stabilește altfel, următoarele prevederi vor guverna livrarea bunurilor și serviciilor finanțate de TDA în conformitate cu acest Acord de finanțare nerambursabila: a) pentru serviciile profesionale, contractantul trebuie să fie o firmă americană sau un consultant american; b) contractantul poate folosi subcontractanți americani fără limită, dar folosirea subcontractanților din România este limitată la douăzeci la suta (20%) din suma finanțării nerambursabile acordată de TDA; c) angajații contractantului american sau ai firmelor americane subcontractante, responsabile pentru serviciile profesionale, vor fi cetățeni americani sau neamericani
HOTĂRÎRE nr. 253 din 2 iunie 1997 privind aprobarea Acordului de finanţare nerambursabilă dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind studiul de fezabilitate pentru facilitarea tranSportului combinat în Portul Constanta, semnat la Bucureşti la 17 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118275_a_119604]
-
pe sector infim de orizont, oi și capre pe miriște, teren arat, ocean de pămînt, în pilda lui s-a făcut peste tot netezime, contralumină cînd se ridică un avion de linie, pe aici pe undeva a capturat bunicul meu americanii, săriseră din avionul lovit, într-a doua socoteală mondială, pe socrul lui l-a găsit moartea în tranșee, explozie, capul care privea, retezat! în partea bunicii prima socoteală mondială, nepotul dirijat genetic pe circuite, dar pentru ce, pentru ce? poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
direcție a Albaniei / 299 Războiul rece / 301 Capitolul 9. Guvernele comuniste, 1950-1980 / 303 Evoluția situației interne / 303 Politica externă / 317 Regimuri comuniste contrastante: Bulgaria, România, Albania / 328 Varianta iugoslavă / 345 Concluzie / 363 Capitolul 10. Alternativa greacă / 364 Problemele economice: intervenția americanilor / 364 Papagos și Karamanlis: guvernele grecești pînă în 1963 / 366 Disputa în privința Ciprului / 370 Schimbările sociale și economice / 373 Perioada Papandreou / 375 Dictatura militară / 382 Revenirea lui Karamanlis / 388 Andreas Papandreou: alegerile din octombrie 1981 / 391 Concluzie / 392 Concluzii / 393
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich[Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Universitatea din Michigan, Keith Hitchins de la Universitatea din Illinois, John R. Lampe de la Universitatea din Maryland, Thomas A. Meininger de la Universitatea din York, John A. Petropoulos de la Colegiul Amherst, Michael B. Petrovich de la Universitatea din Wisconsin, Dennison I. Rusinow de la American Universities Field Staff, Traian Stoianovich de la Universitatea Rutgers și de Peter F. Sugar de la Universitatea de la Washington. În plus, lucrarea aceasta este în fond rodul colaborării autoarei cu soțul ei, Charles Jelavich, care și-a adus contribuția nu numai prin
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich[Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în octombrie printr-o acțiune comună a rușilor și a partizanilor iugoslavi. În ciuda acestor mari victorii ale Aliaților, războiul din Europa nu a luat sfîrșit decît în mai 1945. Japonia era singura care mai continua să lupte. Cu toate temerile americanilor că va fi necesară o campanie lungă și costisitoare în Pacific, lansarea bombelor atomice la Hiroșima și Nagasaki la 6 și 9 august a dus la capitularea imediată a Japoniei. Armistițiul a fost semnat la 2 septembrie 1945. PARTICIPAREA BALCANILOR
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich[Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]