11,066 matches
-
Așa că Dumnezeu să vă binecuvânteze, domnule președinte, și să vă țină și să vă îndrume și să vă ajute. Eu mă voi ruga pentru dumneavoastră în fiecare zi... să stați puțin mai drept... să mergeți puțin mai repede... să vă aplecați puțin mai mult spre centru... și să ne aduceți pe toți cu bine acasă. Note Capitolul 1: UN MANDAT DE CONDUCERE (1) Thomas Jefferson, citat în The American President, Philip K. Kunhardt, Jr. Philip B. Kunhardt al III-lea și
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
un fleac căzut pe jos și se întinde să-l ridice cu degețelele ca să-l arate oamenilor mari. O fetiță tunsă scurt ca o călugăriță; mereu îi cade părul în ochi, dar nu-l dă la o parte, ci își apleacă capul pe un umăr și se uită pe dedesupt. Iei în brațe un prunc și-n timp ce-l alinți, jucându-te cu el, ți se agață de gât și adoarme... Lucruri la care îți bate inima mai tare: Să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mă mistui și mă-nec. În foc arzând, sunt totuși cum e gheața. Ușoară mult dar și prea grea mi-i viața. Dureri și-n bucurie mă petrec. Deodată râd și-mi scaldă plânsul fața; În desfătare sub amar m-aplec; Ce am rămâne însă toate trec; Mă ofilesc și îmi redau verdeața. Astfel se joacă Amoru-n veci cu mine, Și când durerea pare că m-a frânt , Deodată piere, spulberată-n vânt. Dar când mă-cred în bucurii depline Și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
poezie populară a "hoinărelii" (de altfel textul este spus "din mers"), cu un discurs direct structurat după modelul păpușilor rusești: T8 Într-o zi Jeanie porni în căutarea iubitului ei. Se uita la florile de apă și la tulpinile lor aplecate; și toate florile se înclinau spre ea. Și Jeanie spunea mergînd: "Pe mare e un vapor pe vapor e o cameră în cameră e o colivie în colivie e o pasăre în pasăre e o inimă în inimă e o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
păpușică, iar drumul până la viitoarea ei casă a fost străbătut cu o căruță: Hârrrr-hârrrr! Hârrrr-hârrrr! Mai bine mergeam pe jos, gândi Mura. Cu mama și cu bunica mergeam întotdeauna pe jos. Mersul pe jos este așa de frumos! Ici-colo te apleci să rupi un fir de iarbă, să-i simți mirosul crud, vezi un mușuroi de furnici, mai alergi după un puf de păpădie și, uite așa, drumul ți se pare că este mai scurt. Astăzi este cel mai lung drum
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
chiar în partea de jos a suportului. Am avut o situație asemănătoare într-un magazin universal, când un bărbat supraponderal care încerca să-și găsească lenjerie intimă pe măsura lui într-un raft de dimensiuni mari și l-am văzut aplecându-se periculos de jos ca să ajungă la articolele cu pricina, aflate aproape de podea. În ambele cazuri, logic ar fi fost ca suporturile pe care se află produsele să fie făcute pe măsura celor care le folosesc, nu pe cea a
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
toate, treceau vânzătorii. Cu ajutorul casetelor filmate am putut împărți fiecare tranzacție în părțile componente, pentru a le putea analiza. Vă voi spune ce am observat. De exemplu, un client cu un diplomat în mână se apropie de chioșc și se apleacă să ia, un ziar. Apoi se ridică și arată ziarul, pentru ca vânzătorul să vadă ce a ales. În acel moment ori lasă servieta jos, ori pune ziarul sub brațul cu care ține servieta și, cu mâna liberă, scoate banii. Dacă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
realitate, singura suprafață orizontală era aproximativ la înălțimea genunchiului, și punea foarte bine în valoare ziarele, dar transforma fiecare tranzacție într-un fel de balet stângaci, având ca protagonist clientul cu o singură mână disponibilă, forțat de împrejurări să se aplece. Rezultatul era că o cumpărare obișnuită implica mai mulți pași decât era necesar, deci dura mai mult, ceea ce determina în cele din urmă limitarea numărului tranzacțiilor posibile în timpul orelor de vârf. Consecința era aglomerarea spațiului din fața chioșcului, care-i descuraja
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
pare să merite a fi cumpărată, începe să își dorească să fi luat un coș ca să-i fie mai ușor. Și dacă exact în acel moment ar apărea unul - la vedere și ușor de luat fără să trebuiască să se aplece - atunci ar probabil l-ar lua. Și apoi poate ar continua să caute și ar alege și a treia, poate si a patra carte. Sau chiar un semn de carte. Lecția este clară: coșurile ar trebui împrăștiate prin magazin, oriunde
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
uită câte puțin la fiecare. Suportul pe care sunt coșurile n-ar trebui să fie mai înalt de aproximativ un metru și jumătate, pentru ca toată lumea să le poată vedea, dar și ca să ne asigurăm că nimeni nu trebuie să se aplece ca să ia unul, deoarece clienților nu le place deloc să se aplece, mai ales când au mâinile ocupate. Chiar și coșurile trebuiesc regândite. Acest magazin folosește coșuri puțin adânci, de plastic, cu mânere mobile din metal, așa cum avem la dispoziție
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
trebui să fie mai înalt de aproximativ un metru și jumătate, pentru ca toată lumea să le poată vedea, dar și ca să ne asigurăm că nimeni nu trebuie să se aplece ca să ia unul, deoarece clienților nu le place deloc să se aplece, mai ales când au mâinile ocupate. Chiar și coșurile trebuiesc regândite. Acest magazin folosește coșuri puțin adânci, de plastic, cu mânere mobile din metal, așa cum avem la dispoziție și la supermagazin. Sunt perfecte dacă trebuie să cumperi sticle, borcane sau
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
băuturi. La un moment dat am văzut doi tipi care hoinăreau printre paharele de bere și la un moment dat unul dintre ei a luat unul într-o mână și cu cealaltă a apucat o cană imaginară cu bere, în timp ce apleca paharul ca să-l umple. Și m-am gândit, păi sigur că da - când vin musafiri la cină și femeia gătește în bucătărie, ce face bărbatul? Pregătește băuturile. Acesta este rolul lui social în context. Deci este interesat de toate accesoriile
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
solicitant decât un nasture rupt. Un ultim argument? Cupoanele de reduceri de la alimentare. S-au dus! Astăzi mai puțin de 3% din aceste cupoane sunt folosite la cumpărături. Viața femeilor s-a schimbat, și gândul că ar mai putea sta aplecate peste masa de bucătărie decupând din Daily Buggle a părut la un moment dat la fel de costisitor ca și a bate untul acasă. Mai există totuși câteva persoane care țin artificial în viață cupoanele cu discounturi - pensionarii, care au grijă de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
lovite din greșeală de la spate. În plus, femeile detestă să examineze mărfuri care sunt plasate mai jos de talie, însă din păcate acesta este un spațiu de expunere destul de important în magazine. Nu-i poți cere unei femei să se aplece și să te aștepți să se simtă confortabil dacă este forțată să stea în această poziție mai mult de două secunde. (Acest aspect nu este caracteristic doar femeilor; nimănui nu-i place să se aplece în supermagazin. De fapt, femeile
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cere unei femei să se aplece și să te aștepți să se simtă confortabil dacă este forțată să stea în această poziție mai mult de două secunde. (Acest aspect nu este caracteristic doar femeilor; nimănui nu-i place să se aplece în supermagazin. De fapt, femeile mai în vârstă sunt mai flexibile decât bărbații de aceeași vârstă.) Nu poți aglomera un spațiu în care se află o femeie și să te aștepți să stea prea mult acolo. Uitați-vă puțin la
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
primul capitol, în magazinele de cosmetice, uneori produsele mai puțin atrăgătoare, cum ar fi cremele-fard, sunt expuse în partea de jos a rafturilor, ceea ce înseamnă că femeile mai în vârstă, categoria de cumpărătoare care nu sunt deloc dispuse să se aplece, sunt obligate să facă acest lucru care le displace foarte mult. Rezultatul acestei lipse de respect? Se vinde mai puțin fard decât dacă produsele ar fi așezate mai sus. Nevoia de spațiu a femeilor este ușor de observat oriunde în
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
magazine rafturile de jos sunt cam la treizeci și cinci de centimetri înălțime, iar cele de sus ajung până la aproape doi metri. Sunt două aspecte legate de această problemă: felicitările sunt mult prea jos pentru a putea fi văzute fără a te apleca; apoi, la ele ajung copilașii mici, care apucă tot ce prind. Dacă rafturile ar fi mai sus cu încă vreo treizeci de centimetri, problemele ar fi rezolvate. Chiar dacă suporturile de sus ar fi la doi metri și câțiva centimetri, orice
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
vedea diferența. Vom avea nevoie de polițiști care să coordoneze traficul pe trotuar. Dar mediul de comerț cu amănuntul nu va trebui să se schimbe doar pentru cei în cărucioare. Chiar bătrânii care merg pe picioarele lor nu se pot apleca sau întinde cum făceau când erau tineri. Și nici nu prea vor asta. Aplecatul și întinsul îi face să-și amintească de vârsta lor, acesta fiind ultimul lucru pe care și-l doresc. La RadioShack, bateriile care se vindeau cel
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
pe cumpărătorii cei mai grași și mai în vârstă să se chinuie, în timp ce pentru cei tineri este foarte ușor. (Eu personal aș vrea să conduc o revoltă a cumpărătorilor înalți, aceia dintre noi care suntem forțați de împrejurări să ne aplecăm la fiecare telefon public și țâșnitoare cu apă. Generațiile sunt din ce în ce mai înalte și vor fi din ce în ce mai în vârstă, ceea ce înseamnă că va fi o mare problemă în douăzeci-treizeci de ani.) La supermagazin produsele expuse prea sus sau prea jos sunt
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de măslin pe fruntea tatălui și admiratorii îl poartă pe umeri. Triumful întregii vieți se simte și o voce din mulțime strigă: „Este timpul să mori! Căci după gloria de pe stadion poți deveni zeu!” Diagoras, purtat de cei doi fii, apleacă fruntea cu două coroane și, fără să urce în Olimp, rămâne nemuritor. Asemănătoare cu siluetele gloriei de altădată statuile învie imaginea gloriei primite de familia atletului și transformă clipa victoriei de atunci în eternitate de bronz. Pelerinii de acum aduc
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
și asociațiile altora, refuzul competițiilor în față cu emulația susținătorilor igienei și adepții sportului pasiune, a gimnasticii suedeze și a sportului englez. Un lucru e important aici: sportul, inițial perceput ca elitist, devine foarte repede popular. Pe leagănul său se apleacă strategii care nu sunt convergente: pregătirea după Sedan a revanșei patriotice; exorcismul Comunei; controlul „claselor periculoase” și formarea tinerelor elite; elementele sportului paternalist și patronal, precum și acela al primelor cluburi sportive muncitorești, disciplina corpului și deja, dorința de a fi
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ansamblu de amintiri: chiar în același timp în care privim în gînd partitura, vedem și un întreg mediu social, pe muzicieni, convențiile lor și obligația care ni se impune, pentru a intra în raport cu ei, să le respectăm. Să ne mai aplecăm o dată asupra muzicienilor care cîntă într-o orchestră. Au toți ochii ațintiți spre partituri, iar gîndurile și gesturile lor se acordă fiindcă sînt tot atîtea cópii ale aceluiași model. Să presupunem că toți ar avea o memorie care le-ar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
spirit care dominau un timp întreaga societate, intră repede în declin, făcînd loc altora care țin, o perioadă, sceptrul moralei și care formează opinia publică după noile modele. Am putea crede că lumea asupra căreia, odată cu bunicii noștri, ne-am aplecat din nou a dispărut deodată. Ca și cum, din timpul intermediar între aceasta, cu mult anterioară nașterii noastre, și epoca în care interesele naționale contemporane ne captează atenția, nu ne rămîne nici o amintire care depășește cercul familial, totul se desfășoară de parcă s-
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
rămîne stabil pe acel pămînt, și imaginea pămîntului se menține material în exterior, iar el are oricînd acces la ea. E drept că la țară toate negocierile și angajamentele se referă la pămînt. La oraș, gîndirea juridică a grupului se apleacă spre mai multe cadre materiale, se distribuie asupra altor obiecte vizibile. Dar chiar și aici un notar sau un evaluator ajung, în cazul unor persoane de ale căror interese se ocupă sau în numele cărora efectuează transmiteri de drepturi, să se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
din nou, prin raționamente, la demonstrarea teoremelor și la soluțiile problemelor, iar spațiul, de altfel, nu se conservă, căci există în întregime în prezent, încît de fiecare dată cînd abordăm acest gen de studiu un spirit cu totul nou se apleacă asupra unui spațiu complet reînnoit? Totuși, dacă spiritul și spațiul ar fi la fel de vide, ar fi de-a dreptul imposibil ca din întîlnirea lor să se nască toată varietatea noțiunilor și figurilor geometrice. Însă acest spirit și acest spațiu au
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]