10,234 matches
-
p. 179. 254 imaginație vie, putere de argumentare a unui principiu care, deși nu era moral, devenea foarte omenesc, uzând de un întreg arsenal de tehnici persuasive, din care nu puteau lipsi nici lacrimile. Respinsă în încercarea ei de virtuosul cavaler, nora regelui se dovedește violentă și plină de ură, răzbunătoare înfocată (îl acuză în fața tuturor de viol), dorind moartea aceluia ce nu-i ascultase ruga pătimașă. Gualtieri va fi condamnat pe nedrept și va fi expatriat, retrăgându-se, împreună cu cei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
jur siguranța de care avea nevoie. O întâlnim în această ipostază, în debutul poemului, când cere ajutorul lui Hector, după plecarea tatălui ei trădător în tabăra adversă. L-a pierdut pe Calcas și urmărește sprijinul unuia dintre cei mai importanți cavaleri ai Troiei. Cade la picioarele lui Hector, aproape înnebunită de teamă și de durere. Își face așadar o apariție dramatică în spațiul ficțional. Atunci când speră protecție și sprijin din partea unchiului Pandar, a lui Troil și în cele din urmă a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
90. (trad. n.) 1034 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 531. (trad. n.) 1035 Alexandru Balaci, op. cit., p. 124. 277 Povestirea nevestei din Bath poate fi subintitulată un fel de „căutare a iubirii”1036, fiindcă cererea bătrânei, care i-a oferit sprijin cavalerului, dezvăluie nu dorința de a deține autoritatea în cadrul menajului asupra soțului, ci de a avea alături un bărbat capabil să o respecte și să o iubească. Târgoveața ar putea fi privită într-o lumină cu totul nouă, favorabilă, pozitivă: cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca model, a imaginii așadar. Tot astfel cum această adunare la un loc a unor purtători ai aceluiași nume iată: Artur Gorovei, Artur Stavri, punându-se sub semnul lui Arthur Rimbaud împinge aceste întâmplări cu logica mitului în zona unor „cavaleri ai mesei rotunde” ce au trăit în jurământul de a face binele fără a-l trâmbița. Din aceste așchii de adevăr s-a conturat imaginea lui Eminescu din ultimii ani de viață, un Eminescu magnetizând epifenomene sociale, politice, ideologice pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sau în pasăre (Legenda ciocârliei, Legenda Florii-Soarelui, Legenda cicoarei).80 În majoritatea legendelor, Soarele apare ca un bărbat frumos, persoană sacră (Sfântul Soare), cu simț justițiar, încălzind și luminând Pământul peste tot, la fel. În mentalitatea arhaică, Soarele era un cavaler ceresc care a zidit Mănăstirea Albă din "prundul mării", pentru Iana Sânziana.81 În mitologia protodacică, alături de cultul focului, s-a dezvoltat un adevărat cult al soarelui, exprimat prin alegorii și simboluri: carul solar, roata solară, discul, cercul, spirala solară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995. MACOVEI, Nicolae, Cavalerii Cosânzenei, mss. MOROȘAN, Gavril, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-litera-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003. MUNTEAN, George Muntean, Folclor din Suceava, cules de George Muntean de la Varvara Muntean, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Suceava, 1959
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
160. 205 Ibidem, p. 163. 206 Ibidem, p. 167. 207 Ibidem, p. 176. 208 Ibidem, p. 177. 209 Ibidem, p. 230. 210 Ibidem, p. 243. 211 Ibidem, p. 246. 212 Ibidem, p. 247. 213 Ibidem, p. 259. 214 Nicolae Macovei. Cavalerii Cosânzenei, mss. 215 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 270. 216 Ibidem, pp. 270-272
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 43. 255 Ibidem, p. 212. 256 Ibidem, p. 214. 257 Ibidem, p. 130. 258 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., p. 131. 259 Ibidem, p. 335. 260 Ibidem, p. 501. 261 Ibidem, p. 536. 262 Nicolae Macovei, Cavalerii Cosânzenei, mss. 263 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Op. cit., p. 371. 264 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 24. 265 Ibidem, p. 28. 266 Ibidem, p. 29. 267 Ibidem, p. 32. 268 Ibidem, p. 38. 269 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ibidem, p. 259. 295 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., p. 31. 296 Ibidem, p. 320. 297 Ibidem, p. 453. 298 Ibidem, p. 454. 299 Nicolae Cojocaru, Op. cit, p. 284. 300 Ibidem, p. 273. 301 Nicolae Macovei, Cavalerii Cosânzenei, mss. 302 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 96. 303 Ibidem, p. 33. 304 Ibidem, p. 92. 305 Ibidem, p. 18. 306 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 24. 307 Ibidem, p. 27. 308 Ibidem, p. 50. 309
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 314. 334 Nicolae Macovei, mss. 335 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., p. 376. 336 Ibidem, pp. 376-377. 337 Ibidem, p. 384. 338 Ibidem, p. 386. 339 Ibidem, p. 523. 340 Ibidem, pp. 191-193. 341 Nicolae Macovei, Cavalerii Cosânzenei, mss. 342 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 63. 343 Nicolae Macovei, mss. 344 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 555. 345 Ibidem, p. 556. 346 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 64. 347 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care interzicea duelurile, s-a confruntat public cu un adversar și astfel, datorită acestui gest nesăbuit, și-a atras asupra sa mânia lui Ludovic, pierzându și poziția de favorit. Au mai urmat aventuri de scurtă durată cu o serie de cavaleri de la curte, dar lipsite de importanță. Cea mai semnificativă dintre acesta a fost chiar ultima, cu marchizul de Cinq Mars. Introdus la curte la vârsta de nouăsprezece ani„,frumos asemenea unui erou grec, vesel, năvalnic, spontan, dornic de a trăi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
consiliul Franței și în slujba lui Ludovic al XIII-lea. După câteva misiuni îndeplinite cu succes, Mazarin a fost acceptat la curtea regelui. Pe lângă succesul înregistrat în plan diplomatic, trebuie să menționăm că Mazarin era un jucător de cărți împătimit. Cavalerul de Méré, un apropiat al cardinalului, nota în Suite du commerce du Monde:„jocurile de noroc au un efect bun atunci când persoana este pricepută și când o face cu grație; este mijlocul prin care se poate obține intrarea în orice
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
spada, doamna de Lasalle ne-a pus muscheta pe umăr; după aceea o salutam, fără se ne scoatem totuși pălăriile, pentru că nu primise ordin să facem acest lucru. Ne săruta pe frunte, unul după altul, apoi ne binecuvânta după obiceiul cavalerilor. Era într-adevăr o femeie bună, căreia nu-i lipsea inteligența, dar care se cobora la nivelul vârstei tinere a Regelui și care o făcea pe copilul cu copiii. Apoi ne punea să facem exerciții și am remarcat că regele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sexualitate ambiguă la un adulter confirmat sau la nașterea unor bastarzi, aristocrații aveau nevoie de un complice și de un companion, care era prezent douăzeci și patru de ore, șapte zile din săptămână. Asemeni secretarilor miniștrilor, sufleurilor de la teatru, ordonanțelor ofițerilor, scutierilor cavalerilor, valetul regelui devine o persoană indispensabilă.„ El era cel care transmitea toate ordinele și mesajele secrete, intermedia audiențele neluate în seamă și pe care le introducea regelui, scrisorile ascunse ale regelui și de rege “. Memorialistul Saint Simon recunoaște că o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
animale. în tradițiile precolumbiene, ceremonialul care marca trecerea într-un nou secol dura 12 zile. Aceeași idee este completată de către David Icke, în lucrarea The Biggest Secret:„O temă comună în tradiția tuturor școlilor ezoterice este imaginea celor 12 discipoli, cavaleri sau însoțitori ai uui conducător inițiat. Numărul 12 este un cod, printre altele, pentru cele 12 luni ale anului și pentru casele zodiacului prin care trece, în mod simbolic SOARELE, sau zeitatea supremă, simbolizat de cifra 13. Astfel avem 12
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
SOARELE, sau zeitatea supremă, simbolizat de cifra 13. Astfel avem 12 triburi ale lui Israel, 12 prinți ai lui Ismail, 12 discipoli sau însoțitori ai lui Isus, Buddha, Osiris și Quetyalcoatl. De asemene,a există regele Artur și cei 12 cavaleri ai mesei rotunde (cercul zodiacal) și femeia (Isis, Semiramis) cu o coroană de 12 stele din Cartea Revelațiilor. în Scandinavia și în întreaga regiune nordică veți găsi misterele lui Odin. În această tradiție veți întâlni doisprezece«Drottari» care prezidează peste
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
tuturor aceste informații, aparent disparate, vom rememora drumul parcurs: în toate religiile lumii regăsim cifra 12 și imaginea unui conducător simbol. Pe scurt amintim de cei 12 apostoli și Isus, de cei 12 Drottari și Odin sau de cei 12 cavaleri ai mesei rotunde și regele Artur. Am rememorat mitul lui Apollo, cu care regele Ludovic al XIV-lea s-a identificat,de la același simbol - Soarele - până la un nume identic, Delfinul. Ultimul templu dedicat zeului Apolo Helios a fost ridicat după
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în panteonul artelor, deoarece la curtea sa ia naștere opera franceză și, mai cu seama, orchestra. Lully, pe numele său adevărat Giovanni Battista di Lulli provine dintr-o familie modestă florentină. Adus la Paris în 1646 de către Roger de Lorraine, cavaler de Guise, a intrat în serviciile Marii Domnișoare. La curtea din Tuileries și-a desăvârșit arta muzicală. În 1653 este numit la curtea regelui cu funcția de compositeur de la musique instrumentale. Comportamentul său lingușitor, atitudinea machiavelică și abilitatea pentru mașinațiuni
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la Liceul Internat și le continuă la Liceul Militar din Iași, apoi urmează Școala de Ofițeri la București, absolvind în 1904. Participă la campania din Balcani (1913) și la primul război mondial, fiind decorat cu Steaua României în grad de cavaler și Coroana României. Licențiat în drept la Universitatea din Iași (1920), se înscrie în barou, profesând avocatura. Mutat la București cu gradul de general și cu misiunea de a reorganiza justiția militară (1928-1938), funcționează în paralel ca profesor (1932-1936) la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
a Camerei Deputaților, iar în 1996 vicepreședinte al Uniunii Europene Creștin-Democrate. Din 1993 e membru de onoare al Academiei Române. Doctor honoris causa al mai multor universități (Oradea, Arad, Pitești), a fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2000) și cu Legiunea de Onoare în grad de Ofițer, acordată de Republica Franceză (2001). Membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal (1937), va deveni, peste ani, și membru al Uniunii Scriitorilor. Debutează în literatură cu epigrame semnate cu pseudonimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Giulio Andreotti, Statele Unite ale Americii văzute de aproape, București, 1991 (în colaborare cu Alexandru Balaci); Antonio Spinosa, Tiberiu, împăratul care nu iubea Roma, București, 1992; Renato Pestriniero, Cuibul de dincolo de umbră, București, 1993 (în colaborare cu Alexandru Balaci); Anna Rinonapoli, Cavalerii lui Tau, București, 1993 (în colaborare cu Alexandru Balaci). Repere bibliografice: Constantin Țoiu, Cetăți și himere, RL, 1975, 23; Constantin Crișan, Un voiaj liric, ST, 1976, 4; Virgil Mazilescu, Anca Balaci, „Povestiri de pe Mediterana”, RL, 1977, 30; Vladimir Simon, Anca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
ani de domnie, o transmite fiului său Henric al III-lea cel Negru). Conrad al II-lea (1024-1039), ales în adunarea "marilor regatului", a încercat să frâneze ascensiunea la putere a marilor proprietari laici și ecleziastici, atașându-i pe ministeriales (cavaleri) regalității și favorizând dezvoltarea orașelor. Supranumit și "Salicul", Conrad a rezolvat problema succesiunii prin celebra Constitutio de beneficiis (1027)70. Promovând o politică expansionistă justificată prin aceleași idei de reînviere Imperiului roman, Conrad al II-lea a lăsat un stat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ei militare, a introdus o clasificare complexă, cu diferite denumiri ale stărilor. Ierarhia feudală cuprindea după suveran, într-o anumită ordine numită în izvoare germane "ordine a scuturilor" (Heerschildordung)83: seniorii principii laici și ecleziastici (princeps, Fürst, barones, sir, Herren), cavalerii (Dienstmanen, ministeriales, ritter)84 etc. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în special în domeniul fiscal, au condus la impunerea unei instituții care va avea de acum o lungă istorie în Europa creștină: consilium et auxilium 85. Pentru începuturile
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mai vechi deliberări ale germanilor sunt o amintire comună Imperiului german și Franței. După destrămarea Imperiului carolingian și fondarea dinastiei saxone (919), în aceste Adunări în care se auzea numai zăngănitul armelor (fremitus armorum)90 se produc schimbări remarcabile: Câmpul cavalerilor este înlocuit de Dietă, în care vor prinde contur atribuții precis determinate, chiar dacă la început prerogativele judecătorești, hotărârile politice și militare, adoptarea legilor vor reprezenta încă o perioadă de timp "o masă informă și confuză"91. Principiul electivității în desemnarea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
începutul celui de-al XIV-lea, perioadă ce coincide cu anarhia feudală a interregnului (1254-1273) și cu limitarea incipientă a puterii imperiale, se constituie stările, care vor dobândi, în virtutea privilegiilor, caracter corporativ: principii laici și ecleziastici (Fürsten), seniorii (Herren) și cavalerii (Ritter). Acestor trei stări privilegiate li se vor adăuga orașele, care, unite în Ligi puternice, vor revendica dreptul de reprezentare în Reichstag. Doar cavalerii, deși constituiți într-o "stare" distinctă, nu au avut privilegiul de fi reprezentați în Dietele imperiale
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]