10,028 matches
-
Anemone narcissiflora"), vinarița ("Asperula odorata"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), limba cerbului ("Phyllitis scolopendrium"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), sânziana ("Galium verum"), trânji ("Neottia nidus-avis"), șofrănel ("Carthamus tinctorius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), săbiuța ("Gladiolus imbricatus") sau crin de pădure ("Lilium martagon"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Euphydryas aurinia". La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), clopoțelul cu frunze de crin ("Adenophora liliifolia"), coșaci ("Astragalus onobrychis"), albăstriță ("Centaurea jacea"), dioc ("Centaurea phrygia"), clopoței (din speciile: "Campanula rotundifolia, Campanula patula ssp. abietina, Campanula persicifolia"), ciucure ("Campanula glomerata"), fierea-pământului ("Centaurium erythraea ssp. erythraea"), garoafe (din speciile: "Dianthus viscidus, Dianthus superbus, Dianthus carthusianorum"), degețel
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
Campanula patula ssp. abietina"), vinețele ("Centaurea melanocalathia"), garoafă sălbatică (cu specii de: "Dianthus serotinus" și "Dianthus spiculifolius"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), crin ("Lilium carniolicum ssp. jankae" și "Lilium bulbiferum"), sângele voinicului ("Nigritella nigra" și "Nigritella rubra"), trânji ("Neottia nidus-avis"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata" și "Orchis militaris"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), tâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică ("Arnica montana"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera rosea"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), orhidee
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"). Alături de cele două rarități floristice sunt întâlnite și alte specii de flori și ierburi, printre care: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), coada șoricelului ("Achillea impatiens", specie endemică pentru acest sit), rotoțele albe ("Achillea ptarmica"), joldeală ("Serratula wolffii"), ghințură
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt mesteacănul pitic și angelica sălbatică, dar și prin speciile rare de ferigă, nuferi albi, laleaua pestriță, crinul broaștei, etc. precum și animale ca broasca albastră. Tot în rezervație există și o plantație de pin bancsian, o specie rară care se adaptează pe terenuri cu condiții de vegetație foarte vitregă.
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
clară și consistentă în ceea ce privește rima și metrica, iar pe de altă parte vagă, în mișcare și evazivă în ceea ce privește atmosfera și perspectiva. În prima strofă este descrisă o scenă care are loc pe un munte pustiu la miezul nopții. Ceața, un crin, un lac și o ruină sunt personificate ca dormind sau aflate într-o mișcare foarte nerăbdătoare. În mijlocul acestei frumuseți adormite se odihnește Irene. În cea de-a doua strofă doamna este întrebată de două ori la persoana a II-a
Adormita () [Corola-website/Science/334262_a_335591]
-
fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), tei pucios ("Tilia cordata"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), sorb ("Sorbus torminalis"), clocotiș ("Staphylea pinata"), alun ("Corilus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul galben de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), narcisa ("Narcissus stellaris"), sânziana albă ("Galium rotundifolium"), sânziana de pădure ("Galium vernum"), mărarul porcului ("Peucedanum rochelianum"), cucuta de baltă ("Circaea lutețiana"), floarea „Paștilor” ("Anemone ranunculoides"), sănișoara ("Saniculea europaea"), dalac ("Paris quadrifolia"), brei ("Mercurialis
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
prin legea Nr. 314 din 26 decembrie 2008. În ierarhia ordinelor Republicii Moldova este al treilea, după Ordinul Republicii, Ordinul „Ștefan cel Mare”, și înainte de Ordinul de Onoare. Se conferă: se confecționează din argint și reprezintă o cruce în flori de crin, de aur, fiecare floare având câte un fianit broșând în zona receptaculului. Crucea este așezată pe o stea de argint, compusă din fascicole de raze multiplicate și ordonate într-un pătrat imaginar cu laturile ușor convexe. Crucea este încărcată cu
Ordinul „Bogdan Întemeietorul” () [Corola-website/Science/334401_a_335730]
-
Crinolina este o fustă rigidă sau o fustă susținută de o structură din oțel, la modă pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Inițial, crinolina descria un material rigid din păr de cal ("crin") și bumbac sau o lenjerie care era folosită pentru a face jupoane sau ca o căptușeală pentru rochie. Denumirea "crinolină" este adesea descrisă ca o combinație între cuvântul latin "crinis" ("păr") și/sau cuvântul francez "crin" ("păr de cal"); cu
Crinolină () [Corola-website/Science/334415_a_335744]
-
din păr de cal ("crin") și bumbac sau o lenjerie care era folosită pentru a face jupoane sau ca o căptușeală pentru rochie. Denumirea "crinolină" este adesea descrisă ca o combinație între cuvântul latin "crinis" ("păr") și/sau cuvântul francez "crin" ("păr de cal"); cu cuvântul latin "linum" ("ață" sau "in," care era folosit pentru a face pânză). Crinolina, a cărei popularitate a atins apogeul în secolul al XIX-lea, este unul dintre motivele pentru care femeile din acea perioadă mureau
Crinolină () [Corola-website/Science/334415_a_335744]
-
pe doamna d'Aiglemont față în față cu Charles de Vandenesse. Bineînțeles, în doamna d'Aiglemont a pus mult, aproape tot, din iubita lui "Dilecta", așa încât doamna de Berny va trăi pururi nu numai sub trăsăturile doamnei de Mortsauf din "Crinul din vale", ci și sub cele ale sărmanei doamne d'Aiglemont”. Prima traducere în limba română a fost realizată de către comisul Costachi Gane (unchiul scriitorului Nicolae Gane) și tipărită în 1852 cu alfabet chirilic de tranziție de Tipografia Româno-Francesă din
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
ducele de Bourbon - care abea ăl salvase - vezi mai sus - în scrisoarea-poem „Petiție la ducele de Bourbon” (La Requeste que Vïllon bailla à Monseigneur de Bourbon): <poem> „Petiție la ducele de Bourbon” "Stăpân al meu și prințe preatemut," "Lujer de crin, din rege zămislit," "François Villon, ce soarta l-a bătut" Cu vânătăi avane, crunt lovit," "Te roagă prin scrisoarea lui, smerit," "Să-i dai un împrumut dacă ai vrea;" "La toate Curțile e gata a jura" "Că-ți dă 'napoi
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
enoriașii o poartă la biserică și care mai apoi este împărțită tuturor, în special săracilor. La sfârșit Liturghiei se venerează relicva Sfântului Anton. Hramul se sărbătorește anual pe 13 iunie. Se celebrează o Sfânta Liturghie solemnă în cadrul căreia preoții binecuvântează crinii (florile atribuite Sf. Anton) și copiii, în mod special cei mici aduși de mamele lor sau de cei dragi, în amintirea faptului că pruncul Isus i-a apărut sfântului sub chip de prunc spre finalul vieții sale când era suferind
Biserica Sfântul Anton din Câmpina () [Corola-website/Science/335634_a_336963]
-
se intoarce de la Kiev la Kolodiazhne, sănătatea să îmbunătățit, prin mama Leșia studia franceză și germană. 29 (10 iunie), 1882 să născut sora Oksana, 22 august (septembrie-2) 1884 - frate Nicholai. Încă din 1884, Leșia a scris în mod activ poezie ( "Crin din vale", "Sapho", "Vară frumoasă a trecut" și altele.) Și le publică în revistă "Stea". Anul acesta să ivit pseudonimul de "Leșia Ucrainka". O prietenie cu inima leagă pe Larisa cu fratele ei mai mare, Michael. Pentru indisolubilitatea familiei le-
Lesia Ukrainka () [Corola-website/Science/335670_a_336999]
-
în biserica Sf. Anton se ține o trezenă (13 Marți) înainte de hramul bisericii și o novenă (9 Marți) toamna pană la începerea Adventului. Hramul se sărbătorește anual pe 13 iunie. Se celebrează o Sfânta Liturghie solemnă în cadrul căreia preoții binecuvântează crinii (florile atribuite Sf. Anton) și copiii, mai ales cei mici aduși de mamele lor sau de cei dragi, în amintirea faptului că pruncul Isus i-a apărut sfântului sub chip de prunc spre finalul vieții sale când era suferind. Liturghia
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), moșișoare ("Liparis loeselii"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), clopțelulul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), coada șoricelului ("Achillea impatiens"), arnică ("Arnica montana"), rogoz mare ("Cladium mariscus"), tămâiță ("Daphne cneorum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), trifoiul de baltă ("Menyanthes trifoliata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), gențiană mov ("Swertia perennis"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus") sau "Waldsteinia geoides" - o
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
floristice; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), angelică ("Angelica palustris") sau stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"); care vegetează alături de: orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), stânjenel de stepă ("Iris pumila"), salvie ("Salvia officinalis"), ploșnițoasă
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer, în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”. Așa cum afima Lucian Boia în volumul “Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit”: ” Și totuși, Eminescu nu e doar un mit. A existat, există încă și un Eminescu adevărat, care abia se întrevede, acoperit
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105854_a_107146]
-
Dentaria bulbifera"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), leurda brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ("Allium ursinum"), vinarița ("Asperula odorata"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), talpa-ursului ("Acanthus longifolius"), sânzienă roșie ("Galium purpureum"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), crin de pădure ("Linum uninerve"), moșmon ("Micromeria pulegium"), brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), brei ("Mercurialis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), iarbă moale ("Stellaria holostea"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), zada ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), arin de munte ("Alnus viridis"), salcie albă ("Salix eleagnos"), ienupăr ("Juniperus communis"), jneapăn ("Pinus mugo"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); Ierburii și flori: crin de pădure ("Lilium martagon"), floare de colț ("Leontopodium alpinium Cass"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), rușulița ("Hieradum aurantiacum"), omag galben ("Aconitum anthora"), taula ("Spiraea salicifolia"), ruginita ("Asplenium adulterinum"), șopârlița
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), stânjenelul de nisip ("Iris humilis ssp. arenaria"), dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"), pălămidă ("Cirsium brachycephalum"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), angelică ("Angelica palustris"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), frăsinel ("Dictamnus albus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), siminoc (din specia "Helichrysum arenarium"), o specie de clopoțel ("Jasione montana") din familia Campanulaceae, ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), buhai ("Listera ovata
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
vedere că cei care se ocupă cu asta au trecut de la Traian Băsescu la Klaus Iohannis- om care nu cred să aibă motive de supărare pe dvs)! Din simpatie însă pt dvs (de pe vremea când îl înjurați la mine pe Crin Antonescu și restul conducerii PNL că nu au vrut să vă nominalizeze la Ministerul Justiției după plecarea Monei Pivniceru) mi-am permis să vă atrag atenția că atitudinea dvs de acum îmi amintește perfect de o altă doamna din politică
Ponta ripostează CRUNT la atacul A. Gorghiu: Îl injurați la mine pe Antonescu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102778_a_104070]
-
nu făcuse nimic bun pentru România/ și pentru că Mircea Geoana câștiga oricum alegerile "Sistemul" a inventat soluția voturilor false din "Diaspora" care a rezolvat problema 4. În 2010-2012 ( cei mai grei ani pentru România) tot Sistemul a luptat contra lui Crin Antonescu- Victor Ponta și USL - de parca nu eram Opoziția ci noi conduceam țară / iar după Referendumul din 2012 oamenii "plantați" la Curtea Constituțională au făcut ei ceea ce "agenții" de dezinformare trimiși la Bruxelles și Washington nu reușiseră! De ce a fost
Ponta cutremură scena politică: Cine și de ce l-a îndepărtat pe Antonescu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102856_a_104148]
-
Antonescu- Victor Ponta și USL - de parca nu eram Opoziția ci noi conduceam țară / iar după Referendumul din 2012 oamenii "plantați" la Curtea Constituțională au făcut ei ceea ce "agenții" de dezinformare trimiși la Bruxelles și Washington nu reușiseră! De ce a fost Crin Antonescu îndepărtat de la vârful puterii 5. După Referendum însă Băsescu a devenit un "mort politic" ( americanii spun "lame duck") și "Sistemul" sau a început să caute o soluție să se salveze după finalizarea celui de al doilea mandat! Eu am
Ponta cutremură scena politică: Cine și de ce l-a îndepărtat pe Antonescu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102856_a_104148]