10,048 matches
-
Crinul, introdus În toate comparațiile, are deja o tradiție În poezia română. Bolintineanu Îi alătură totdeauna iedera dulcelui („Un corp dulce ca un crin”, „dulce crin din Ietnen”) sau pe aceea, mai abstractă a frumosului: corpul ei „un crin frumos”... Crinul devine, la rîndul lui, un determinant de preț pentru obiectul erotic: gîtul, corpul, sînul (Îndeosebi sînul) primesc atributele aristocratice ale crinului: „adu-mi sînul tău ca crinul Unde dulci dorințe cresc” oftează poetul și, tot el, În delirul adorației, vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca un crin”, „dulce crin din Ietnen”) sau pe aceea, mai abstractă a frumosului: corpul ei „un crin frumos”... Crinul devine, la rîndul lui, un determinant de preț pentru obiectul erotic: gîtul, corpul, sînul (Îndeosebi sînul) primesc atributele aristocratice ale crinului: „adu-mi sînul tău ca crinul Unde dulci dorințe cresc” oftează poetul și, tot el, În delirul adorației, vorbește de o vale umbroasă unde se oficiază ritualuri sacre: „Peste sînul tău de crin E o vale ce pătrunde Sau o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ietnen”) sau pe aceea, mai abstractă a frumosului: corpul ei „un crin frumos”... Crinul devine, la rîndul lui, un determinant de preț pentru obiectul erotic: gîtul, corpul, sînul (Îndeosebi sînul) primesc atributele aristocratice ale crinului: „adu-mi sînul tău ca crinul Unde dulci dorințe cresc” oftează poetul și, tot el, În delirul adorației, vorbește de o vale umbroasă unde se oficiază ritualuri sacre: „Peste sînul tău de crin E o vale ce pătrunde Sau o umbră ce-o ascunde, De mistere
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sînul (Îndeosebi sînul) primesc atributele aristocratice ale crinului: „adu-mi sînul tău ca crinul Unde dulci dorințe cresc” oftează poetul și, tot el, În delirul adorației, vorbește de o vale umbroasă unde se oficiază ritualuri sacre: „Peste sînul tău de crin E o vale ce pătrunde Sau o umbră ce-o ascunde, De mistere loc divin!”... Roza, amarantul, crinul ne introduc În altă sferă a naturii, aceea imaterială a parfumurilor: natura „odorantă”, „aerul Îmbălsămit”, lumea volatilă a „prefumurilor” („profumurilor”) care acompaniază
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
oftează poetul și, tot el, În delirul adorației, vorbește de o vale umbroasă unde se oficiază ritualuri sacre: „Peste sînul tău de crin E o vale ce pătrunde Sau o umbră ce-o ascunde, De mistere loc divin!”... Roza, amarantul, crinul ne introduc În altă sferă a naturii, aceea imaterială a parfumurilor: natura „odorantă”, „aerul Îmbălsămit”, lumea volatilă a „prefumurilor” („profumurilor”) care acompaniază actele lirice esențiale. Parfumul este unul dintre elementele nutritive ale beției, un drog fin care provoacă imaginația. Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acompaniază actele lirice esențiale. Parfumul este unul dintre elementele nutritive ale beției, un drog fin care provoacă imaginația. Acolo unde este iubire, plăcere, mister este În preajmă totdeauna un dulce prefum: „Să se verse dulci prefumuri În cămara de misteri! Crinul, roza să-ncunune Patul dulcilor plăceri!”... Spațiul virginal, acela În care Înfloresc pasiunile tinere, este un paradis al parfumurilor. Cerul, floarea, Cythereea revarsă din fragede cupe vapori de parfumuri („prefumul voluptății În aer revărsase”), portocalul parfumează „linul vînt”, În fine, sinul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este Îmbrățișarea. Sărutul este figura de vîrf a desfătării. Arătarea pulpei, deschiderea sinului, citate de G. Călinescu ca dovezi de vulgaritate, sînt nevinovate gesturi, Înecate dealtfel Într-un val de lumină și acoperite de mai multe straturi de roze și crini. Trivială cu adevărat este imaginea prea convențională a iubirii, stupidă este lipsa de imaginație a versului. Dacă lăsăm chestiunea valorii estetice deoparte și Încercăm să deducem, din abundența determinărilor, care sînt opțiunile poetului, constatăm că Bolintineanu cere femeii să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ce trebuie să se grăbească: „—... să iubim, Omul un minut trăiește Timpul nu Îl mai găsim!” Alt păstor, care face aceeași facilă teorie, aspiră să intre cît repede sub jugul Ciliei, păstorița necredulă: „Sub ast jug de rozioare Și de crini, eu voi a sta”. Coborît, aici, la cele mai de jos clișee, erosul se reabilitează În Fata din turn unde legea morală, netulburată, ocrotește din nou un mare sentiment. Copila română preferă să putrezească În Închisoare decît să cedeze concupiscentului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trage un profit estetic și profitul ia forme euforizante. Iarna decorează somptuos natura, plopii se transformă În candelabre enorme, gerul pune la streșinile casei „o ghirlandă de cristaluri”, lunca e pudruită „cu mărunt mărgăritar”, arborii ning „steluțe”, la ferestre apar „crini și roze de zăpadă” etc. SÎnt imagini ale strălucirii și ale adorației. Teroarea de elementele borealice a stimulat o veritabilă reverie cristalizantă: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scînteios Ca Înaltele coloane unui templu maiestos, Și pe ele se așază
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Lăcrimioare. Adevărul e că Alecsandri este În erotică un liric fără imaginație. Mai viu, esteticește, decît poeziile lui de dragoste este Jurnalul citat, În care transpar exaltarea și teama obscură de moarte. Poeziile sînt pline de Îngeri și fețe de crin dalbe și gingașe. Nici vorbă de senzualitate. Erotica lui Alecsandri este enervant Îngerească. Am putea reconstitui un portret feminin care nu diferă, În esență de portretul romantic cunoscut. Lipsește lui Alecsandri doar acea ardoare dezechilibrantă a pasiunii pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fecioară. Oricine-l vede-n soare cu pelița lui albă, Purtînd la brîu un paloș și pe grumazi o salbă, Se-ntreabă: ce să fie, fecior de zmeu, ori fată?... Iar cînd pe sub altița cămeșii Înfirată Zărește la lumină doi crini ieșiți În undă, Doi pui În neastîmpăr de lebădă rotundă, Răpit de dor, el cade pe gînduri cîte-un an!”... Întorcîndu-ne la lirica obișnuită, observăm că punctul maxim al eresului alecsandrian este beția drăgăstoasă: „În beția drăgăstoasă Ochișorii-ți strălucesc, Obrajeii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ce zboară, cu pasărea ușoară și dorul ce omoară (Maghiara) este a plasa subiectul Într-un sistem de simboluri generale În care orice conotație a ideii dispare. Calul aprig ca un leu, calul negru ca păcatul, sînul dulce ca un crin, inima mîndră ce saltă de emoție ca o fiară, ochii mîndri, rupți din rai, dulci ca soarele din mai sînt imagini scoase dintr-un ritual. Obiectul liric trece prin acest ritual poetic, plin de formule gata făcute, și iese eliberat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
romantic misterios. Simboliștii cultivă tuberozele și, În genere, florile de parc: decorative, cu mirosuri grele. Dar primii noștri poeți? Conachi părea a avea preferință pentru trandafir: „Un trandafir ți-am ales Din florile ce am cules...” Însă lîngă trandafir există crinul, viorica, toporașul și „floricica numă-uita”. Floarea, În genere, este cultivată pentru valoarea ei de seducție. Pus la piept, Între rîvniții sîni, trandafirul devine un simbol ornamental și un simbol, evident, erotic. Mirosul bagă foc În sîmțîri, participă cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inima-i se lipise ca văscul de copaci chiar.” Al șaselea cîntec este un salut d’amour: „Trandafirii, cum te zăresc, Să schimbă pe ioc, nu mai roșesc, Foile li să veștejesc Și fără de nici o față să scutură la pămînt. Crinii cei albi Îngălbinesc, Ard, se pîrlesc și să zbîrcesc. Mucejesc, de tot să sfîrșesc, Și cuprinși de o negreață, Îi vezi parcă nici nu sînt. Și pomul cel verde frunzos, CÎnd e plin de dulce miros, Primăvara-n timpul frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Prieteșugul” și figura renunțării cordiale. Figurile energiei și figurile dezolării. VIII. Dimitrie Bolintineanu. Deplasarea poeziei spre sud. „Simțualismul”. Spațiul bosforian. Violența dulcelui și dalbului. O strategie a răsfățului. Figura „verguralului”. Sunul și prefumul. Gustul pentru pietrele prețioase. Amarantul, roza și crinul. O poetică a mării. Imagini ale privirii. Scenariul toponimic și onomastic. Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse”. Figura seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926. E. Lovinescu, Critice, vol. III-IV, ediția a II-a, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, 1920. E. Lovinescu, De peste prag, dramă în trei acte, Editura Stabilimentul de arte grafice "Progresul", Ploiești, 1906. E. Lovinescu, Crinul, Librăria nouă, București, 1912. E. Lovinescu, Scenete și fantezii, Editura Revistei "Flacăra", București, 1911. E. Lovinescu, Comedia dragostei, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, f. a. E. Lovinescu, Viață dublă, ediție îngrijită de Ion Nuță, Editura Omnia, Iași, 1991. E. Lovinescu, Bizu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
picior (0,28m) cu pămînt care era bătătorit; restul găurii era acoperit cu crengi și mărăcini pentru a ascunde capcana. S-au făcut opt astfel de rînduri; la o distanță de trei picioare (0,9m) unul de altul. Erau numite "crini" din cauza asemănării lor cu această floare. În fața acetor găuri erau îngropați cu totul în pămînt țăruși lungi de un picior, în care era înfipt un cîrlig din fier; se puneau astfel de țăruși peste tot și la intervale mici: li
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu înseamnă nicidecum că aceste organe și cu atît mai puțin făpturile cărora le aparțin, pot fi puse pe picior de egalitate. Căci elefantul nu-i decît un fox-terrier în comparație cu balena, iar trompa lui nu-i decît un lujer de crin în comparație cu coada leviatanului. Chiar și cea mai strașnică izbitură a trompei unui elefant ar fi ca o lovitură de evantai, în comparație cu forța zdrobitoare a masivelor aripi ale cozii cașalotului, care în repetate rînduri au proiectat în văzduh ambarcațiuni întregi, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
567/ jud-Brașov 93 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Teren Vila "Albina" din Predeal, str. Clo��ca nr.8, jud.Brașov 704,00 -"- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Vila "Porumbelul" cu terenul aferent din Predeal, str. Cloșca 635,00 H.G. nr. 9 Jud.Brașov nr.639/ 95 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Vila "Crinul" cu terenul aferent din Predeal, str. B.P.Hașdeu 462,00 -"- nr. 19, jud.Brașov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Hotelul și restaurantul "Robinson" cu terenul aferent din 6.922,00 -"- Predeal, str. Muncii nr. 10, jud.Brașov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12. Grup gospodăresc "Pietrosul", str.Postăvarului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
A+B cu terenul aferent din Neptun-Olimp, jud. 5.413,74 -"- Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 54. Vila "Violeta" cu terenul aferent din Neptun-Olimp, jud. 3.946,65 -"- Constanța******) ────────────────────────────────────────────────────────────────��─────────────────────────── 55. Vila "Bujorul" cu terenul aferent din Neptun-Olimp, jud. 7.313,04 -"- Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 56. Vilele "Crinul" și cu terenul aferent din Neptun-Olimp, 1.970,37 -"- jud. Constanța******) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 57. Vila "Bradul" A+B cu terenul aferent din Neptun-Olimp, jud. 4.981,39 -"- Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 58. Teren de tenis și teren minigolf din Neptun-Olimp (Hotel Arad), 14.414,35
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
și de piese de schimb Gestului din lemn Oradea nr. 104, str. 6 Martie nr. 18 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secția Alesd, str. Confecții Întreprinderea mecanică - confecții Tudor Vladi metalice, si de piese de schimb metalice mirescu bunuri de Oradea nr. 30, str. consum, Crinului întreținere, nr. 1 colaborări ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secția Beiuș, str. Confecții meta- Întreprinderea mecanică Bunuri de prelucrări Panduri lice, bunuri de și de piese de schimb consum metal nr. 8 și consum, intreti- Oradea Vascau nere, colaborări ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Fabrică Marghita, Confecții meta- Întreprinderea mecanică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Mihail consum, Kogălniceanu piese și nr. 4, str. accesorii Dacilor turnate nr.4, Sinicolau Mare,comuna Ciacova ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secția Timișoara, Articole Întreprinderea - mase str. tehnice "Electrometal" plastice, Cermena din mase Timișoara sculărie nr. 1 plastice mecano- energetic - Secția Timișoara, Porțelan Întreprinderea - "Crinul" str. electrotehnic "Electrometal" Aurel Timișoara Vlaicu nr.1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secții de Lugoj, Bunuri de Întreprinderea - produse și str. consum, "Electrometal" confecții Țesătorilor greutăți Timișoara metalice, nr. 17, nichelate, piese str. 1 scule, turnate, Măi dispozitive sculărie nr. 33 și verificatoare, si
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
filler, Tîrgu Jiu și piatră calcar Ciineni ────────────���─────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Vrancea - Întreprinderea județeană de industrie locală Vrancea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Panciu, Butoaie, Întreprinderea forestiera - de lucru str. ambalaje de exploatare și transport Libertății din lemn, Focșani nr. 24, uși-ferestre Odobesti, str. Crinului nr. 2 și comuna Naruja ──────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────── - secție Adjud, Articole de Întreprinderea forestiera - prelucrare str. lemn, de exploatare și transport lemn Republicii împletituri Focșani nr. 2 rachița ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���── - Formație comună Împletituri Întreprinderea forestiera - de lucru Suraia rachița de exploatare și transport Focșani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Punct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
8 turnate ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Buzău - Consiliile populare ale comunelor Lopătari, Nehoiu, Cislău și Boldu ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Tricotaje Fabrică de tricotaje - de lucru Lopătari "Măgura Buzăului" pentru tricotaje ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Confecții din Întreprinderea de tricotaje - de lucru Nehoiu tricotaje "Crinul" București pentru confecții tricot ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Confecții din Întreprinderea de - de lucru Cislău tricotaje tricotaje "Crinul" confecții București tricot ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Confecții Întreprinderea de - de lucru Boldu confecții confecții Rîmnicu Sărat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Cluj - Grupul întreprinderilor de industrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
Formație comună Tricotaje Fabrică de tricotaje - de lucru Lopătari "Măgura Buzăului" pentru tricotaje ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Confecții din Întreprinderea de tricotaje - de lucru Nehoiu tricotaje "Crinul" București pentru confecții tricot ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Confecții din Întreprinderea de - de lucru Cislău tricotaje tricotaje "Crinul" confecții București tricot ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Confecții Întreprinderea de - de lucru Boldu confecții confecții Rîmnicu Sărat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Cluj - Grupul întreprinderilor de industrie locală Cluj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Vata de Întreprinderea de Vata de de lucru Ciucea croitorie preindustrializare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]