12,059 matches
-
o scurtă apariție, ca elev, pe scena de la Cișmeaua Roșie, a fost trimis de domnița Ralu Caradja la școala din Paris a lui Joseph François Talma. Întors în țară, a întemeiat în 1833, împreună cu alți intelectuali legați de mișcarea revoluționară democrată, prima școală de artă dramatică. Pregătind primele cadre profesionale de actori, el a pus bazele teatrului cult în Țara Românească. A tradus din Homer (publică la București, în 1837, prima traducere în românește a Iliadei), Alfieri, etc. În 1853 întemeiază
Costache Aristia () [Corola-website/Science/308668_a_309997]
-
de tineret, Liga Yossef Trumpeldor, cunoscută prin numele ei prescurtat „Betar”. Noul partid creat de Jabotinski cerea mișcarii sioniste să recunoască drept obiectiv stabilirea unui Stat evreiesc pe ambele maluri ale Iordanului. Ideologia sa contrasta cu cea a sioniștilor social democrați , concentrându-și politica economică și socială pe idealurile clasei mijlocii europene. Idealul său pentru statul evreiesc viitor il reprezenta un stat-națiune bazat într-o anumită masură pe modelul britanic. Jabotinski și-a creat o baza de suport mai ales in
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
fost Letonia,care îșî dobândise autodeterminarea în urma războiului mondial. Cuvântările înflăcărate în limba rusă ale lui Jabotinski au făcut acolo o deosebită impresie asupra evreilor letoni,în majoritatea lor rusofoni. Jabotinski era în acelas timp un naționalist și un liberal democrat. În ciuda atașamentului său la naționalism, nu a adoptat noțiunea de supremație a autorității de stat și a impunerii ei față de libertatea individuală. El obișnuia să spună: "Fiecare persoană e rege". El a apărat noțiunea de presa liberă și a crezut
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
călătoria lui Kate, alături de Oscar continuă. Trenul merge spre nord. Producătorii jocului nu au menționat niciodată locația orașului Barrockstadt, care pare de origine germană după numele său. De asemenea, zidul protector poate fi o referire subtilă la diviziunea dintre Republica Democrată Germană și Germania de Vest.
Syberia () [Corola-website/Science/308699_a_310028]
-
Partidul Social Democrat Român a fost reprezentantul social-democrației în viața politică românească pînă la instaurarea dictaturii comuniste. Ideile socialiste au pătruns în Principatele Române prin intermediul tinerilor care își făceau studiile în străinătate, transferul de idei făcîndu-se mai ales pe filiera franceză, datorită predilecției
Partidul Social Democrat Român (istoric) () [Corola-website/Science/308753_a_310082]
-
și Programul socialist, o analiză a societății românești care susținea formarea unui partid socialist românesc și o serie de revendicări democratice de perspectivă (votul universal, libertatea presei, egalitatea femeilor cu bărbații). La 31 martie 1893 a fost fondat Partidul Social - Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR). Din conducere făceau parte Ioan Nădejde, Vasile G. Morțun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu și Ilie Moscovici. Programul adoptat, inspirat din scrierile lui Gherea și de programul
Partidul Social Democrat Român (istoric) () [Corola-website/Science/308753_a_310082]
-
1899 partidul s-a destrămat, iar cluburile muncitorești au fost desființate cu excepția clubului de la București, în cadrul căruia au continuat să activeze personalități ca I. C. Frimu, C. Z. Buzdugan și Cristian Racovski. La 31 ianuarie 1910 a fost înființat Partidul Social Democrat Român (PSDR), condus de I.C. Frimu, Mihai Gh. Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu și Constantin Vasilescu. Un rol important continuă să îl joace Dobrogeanu-Gherea, a cărui lucrare, "Neoiobăgia" a avut o influență importantă asupra orientării partidului. Legăturile cu alte partide
Partidul Social Democrat Român (istoric) () [Corola-website/Science/308753_a_310082]
-
din conducerea revistei "„România muncitoare”" și a Uniunii Socialiste din România (1907). În martie 1905, Frimu a pus bazele Sindicatului Tâmplarilor din București, fiind ales ca președinte al acestuia. La 31 ianuarie 1910 a fost înființat, la București, Partidul Social Democrat Român (PSDR), ai cărui lideri au fost aleși I. C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, dr. Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu și Constantin Vasilescu. În anul 1911 Frimu a intrat în legătură cu liderul comunist rus Vladimir Ilici Lenin. În timpul primului război mondial, a fost delegat
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
Loving You. După ce au cucerit SUA la mijlocul anilor '80, pentru Scorpions a apărut o nouă provocare: concertele de dincolo de Cortina de Fier. Cu toate că în 1986 au concertat în Ungaria, și au încercat de nenumărate ori să susțină concerte în Germania Democrată (R.D.G.) autoritățile de la Berlin nu au dat voie trupei să cânte în RDG. A venit însă o propunere din partea URSS: Scorpions să concerteze în martie 1988 de cinci ori la Leningrad (Sankt Petersburg) și de cinci ori la Moscova. Scorpions
Scorpions () [Corola-website/Science/308035_a_309364]
-
mai redus, o reducere de NOx, CO , CO, hidrocarburi nearse și o ardere mai bună a funinginii. Sistemul de rampă comună a fost dezvoltat pentru motoarele diesel la ETH Zürich (Universitatea Tehnică din Zürich) între anii 1976 - 1992. În Republică Democrată Germană, în anul 1985 s-a încercat sistemul de rampă comună, într-un motor de camion IFA ("Industrieverband Fahrzeugbau") din Chemnitz, abandonat în anul 1987. La sfârșitul anilor 1980 firmele Magneți Marelli și FIAT au dezvoltat, împreună cu firma Bosch, principiul
Rampă comună () [Corola-website/Science/308135_a_309464]
-
lui Birtalan sub tricolor, la Jocurile Olimpice din 1972, când România a câștigat bronzul, însă Birtalan a evoluat în doar o singură partidă. În 1974, Ștefan Birtalan avea să fie unul din artizanii superbei victorii de la Campionatul Mondial jucat în Republica Democrată Germană. Ștefan Birtalan avea să fie și golgheterul competiției, marcând 43 de goluri, cu două mai multe decât ocupantul locului secund, japonezul Yoji Satohi, și cu 12 mai multe decât ocupantul poziției a treia, sovieticul Vladimir Maximov, viitorul campion olimpic
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
Războiul coreean () este catalogat de unii specialiști ca făcând parte din Războiul Rece și se referă la conflictul militar dintre Republica Populară Democrată Coreea și Coreea de Sud (25 iunie 1950 - 27 iulie 1953), care a antrenat și alte state (SUA, R.P.Chineză). a debutat în ziua de 25 iunie 1950. Pe 27 iulie 1953 s-a semnat un armistițiu. Războiul Coreei a fost un
Războiul din Coreea () [Corola-website/Science/308167_a_309496]
-
alte state (SUA, R.P.Chineză). a debutat în ziua de 25 iunie 1950. Pe 27 iulie 1953 s-a semnat un armistițiu. Războiul Coreei a fost un conflict militar între Republica Coreea (cunoscută cu precădere drept Coreea de Sud) și Republica Populară Democrată Coreeană (respectiv Coreea de Nord). Coreea de Sud a avut drept aliați Națiunile Unite, iar Coreea de Nord a fost sprijinită de Republica Populară Chineză, cu ajutor militar din partea Uniunii Sovietice. Războiul a început la data de 25 iunie 1950, iar finalul războiului a coincis cu
Războiul din Coreea () [Corola-website/Science/308167_a_309496]
-
funcție încă de trei ori: în 2004, 2008 și 2012. Din anul 1999, el este președinte al nou-înființatei Asociații Naționale a Atleților Olimpici din Republica Moldova (ANAO). Din 23 noiembrie 2011 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Pe 21 iulie 2015 Juravschi a părăsit partidul și fracțiunea PLDM din parlament. El a rămas în calitate de deputat neafiliat, menționând că va colabora în continuare cu Iurie Leancă și Eugen Carpov, care la rândul lor au părăsit
Nicolae Juravschi () [Corola-website/Science/308192_a_309521]
-
și satul tradițional trebuiau să fie actorii principali ai dezvoltării. De fapt, Constantin Stere s-a inspirat din doctrina curentului narodnicismului rusesc. Din cauza unor divergențe doctrinare, Constantin Stere și Constantin Dobrogeanu Gherea s-au despărțit. Primul a format Partidul Social Democrat al Muncitorilor, care a fuzionat cu Partidul Național Liberal, în timp ce al doilea s-a apropiat de marxism. Gruparea s-a constituit în jurul revistei Viața românească, apărută la 1 martie 1906, la Iași, sub conducerea lui Constantin Stere și Paul Bujor
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
la Sorbona. În țară este numit judecător la Găești, unde va deveni primar în 1907. Participă ca ofițer în Primul război mondial, după care va practica avocatura până în 1921. În acel an este numit Prefect de Dâmbovița din partea Partidului Conservator Democrat al lui Tache Ionescu, iar după dizolvarea partidului se va înscrie în Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache. Ca membru al acestui partid devine senator de Dâmbovița între anii 1929-1931, cunoscute fiind opiniile sale pro-carliste. După preluarea puterii de către comuniști
Familia Cornescu () [Corola-website/Science/308239_a_309568]
-
cartea pentru copii "„Țara sucită și-nvârtită”", volumul de eseuri economice "„Economia de cuvinte”" și volumul de eseuri social-economice "„Jurnalul unui observator”". În decembrie 2009 a lansat împreună cu Simona Gherghe albumul de muzică populară "Trandafiri de la Moldova". Membră a Partidului Social Democrat din august 2012. A candidat pentru un loc în Senat, din partea PSD, în colegiul 1 Ilfov, la alegerile din 9 noiembrie 2012, fiind aleasă de 74,65% dintre cei care au votat. Este membră a Comisiei pentru Cultură și Media
Gabriela Firea () [Corola-website/Science/308255_a_309584]
-
Victor Ponta. La 10 februarie 2016 a fost desemnată de către Comitetul Executiv Național al PSD să coordoneze în calitate de președinte interimar filiala București a PSD, în vederea pregătirii alegerilor locale, iar pe 18 martie a fost desemnată să candideze din partea Partidului Social Democrat pentru funcția de primar general al Bucureștiului. În urma alegerilor din 5 iunie 2016, Gabriela Firea este primar general al Municipiului București. Conflictul între președintele Traian Băsescu și Gabriela Firea a apărut în aprilie 2014, când președintele a spus despre Firea
Gabriela Firea () [Corola-website/Science/308255_a_309584]
-
29 august, a făcut parte din Comisia română condusă de Barbu Știrbey care, la 12 septembrie 1944, a semnat la Moscova, Convenția de Armistițiu dintre România și Națiunile Unite. La 28 februarie 1945, în cadrul crizei guvernamentale declanșate de Frontul Național Democrat pentru a acapara puterea, Dămăceanu a fost unul dintre cei zece ofiței care s-au desolidarizat de președintele Consiliului de Miniștri, generalul Rădescu, care denunțase în mai multe discursuri demersurile FND-ului. La recomandarea premierului, regele Mihai a emis un
Dumitru Dămăceanu () [Corola-website/Science/307488_a_308817]
-
dat fiind faptul că armata germană "nu era încă angajată de către Aliați". După 1 aprilie 1944 s-a retras la Drăgănești-Olt, astfel nu a mai fost la curent nici cu armistițiu preliminar înaintat de opoziție, nici de constituirea Blocului Național Democrat, în iunie 1944, care reunea Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat și Partidul Comunist Român. La sfârșitul lunii iulie a fost chemat în București pentru a concepe planul militar de trecere de partea Aliaților. Planul presupunea ca
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
aprilie 1944 s-a retras la Drăgănești-Olt, astfel nu a mai fost la curent nici cu armistițiu preliminar înaintat de opoziție, nici de constituirea Blocului Național Democrat, în iunie 1944, care reunea Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat și Partidul Comunist Român. La sfârșitul lunii iulie a fost chemat în București pentru a concepe planul militar de trecere de partea Aliaților. Planul presupunea ca generalul Aldea să ia legătura cu sovieticii, trecând linia frontului prin zona de acțiune
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
înlăture de la conducerea trustului, magnatul Mircea Moraru își vinde trustul grupului ocult care sprijină partidul aflat pe primul loc în sondaje. Acțiunea filmului se petrece în România de după Revoluția din decembrie 1989, în preajma unor alegeri legislative și prezidențiale. Partidul Liber Democrat a făcut o alianță cu partidul de guvernământ; el se află pe primul loc în sondajele electorale și-l propune la președinție pe Gheorghe Manasia (Gheorghe Dinică), un om bogat venit din America. Horațiu (Horațiu Mălăele), conducătorul "de facto" al
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
precipită. Deoarece Mircea Moraru refuză șantajul, Nick Moneti (Răzvan Vasilescu) și Ion Velicu (Constantin Cotimanis), cei doi asociați și vechi prieteni ai magnatului, intenționează să-l înlăture pe acesta de la conducerea trustului și să încheie ei afacerea cu Partidul Liber Democrat, aflat pe primul loc în sondaje. În acest scop, ei reușesc să obțină de la Moraru o împuternicire care să le permită să-și vândă acțiunile. Magnatul dă astfel impresia că a ieșit din joc, pleacă la vila sa de la munte
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
anul 1991, titlul lucrării de diplomă fiind "Operațiuni de leasing în comerțul internațional". Valentin M. Ionescu a intrat în viața politică în anul 1990. O scurtă perioadă de timp a activat în organizația de tineret din București a Partidului Social Democrat Român (Președinte Sergiu Cunescu). În mai 1991, odată cu reînființarea Organizației de Tineret a Partidului Social Democrat Român la nivel național, Valentin M.Ionescu a devenit președintele acestei organizații. În toamna anului 1992, Valentin M. Ionescu a demisionat din PSDR și
Valentin Ionescu () [Corola-website/Science/307609_a_308938]
-
a intrat în viața politică în anul 1990. O scurtă perioadă de timp a activat în organizația de tineret din București a Partidului Social Democrat Român (Președinte Sergiu Cunescu). În mai 1991, odată cu reînființarea Organizației de Tineret a Partidului Social Democrat Român la nivel național, Valentin M.Ionescu a devenit președintele acestei organizații. În toamna anului 1992, Valentin M. Ionescu a demisionat din PSDR și s-a înscris în Organizația de Tineret a Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚ - CD
Valentin Ionescu () [Corola-website/Science/307609_a_308938]