10,917 matches
-
de jogging nu poate fi decât utilă, oferind repere pentru atingerea mai facilă a ceea ce ei doresc - obținerea sau menținerea stării de bine (a așa numitului fitness), creșterea capacităților organismului și a calității vieții, în ansamblu (prin creșterea optimismului, prin facilitarea integrării optime în societate, prin creșterea capacităților de rezolvare a sarcinilor cotidiene). Relația pH -ului cu transportul de oxigen și tensiunile musculare este una de interdependență, iar această relație poate influența și calitatea practicării joggingului. În anumite momente ale practicării
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de performanță fizică (în opinia, Zenhausern, R. și Frey, W. O., 1997, joggingul acvatic poate fi considerat o metodă alternativă de antrenament cu impact redus asupra structurilor anatomice solicitate în unele ramuri sportive); creșterea calității vieții la persoanele obeze, prin facilitarea obținerii unei condiții fizice optime și prin creșterea stimei de sine (Wouters, E. J. M., & al., 2010); implicarea activă a persoanelor cu dizabilități în programe de activități sportive destinate menținerii sau creșterii calității vieții; Fig. nr. 93 și 94 - Alergare
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
menținerii sau creșterii calității vieții; Fig. nr. 93 și 94 - Alergare prin apă adâncă (jooging acvatic) Jogging de la A la Z II 119 posibilitatea de a utiliza imitarea alergării în mediu acvatic pentru programele de activități sportive destinate femeilor gravide (facilitarea suportării sarcinii, tonifierea musculaturii membrelor inferioare și a spatelui fără a pune presiune pe articulații etc.); creșterea calitativă a activității sistemelor cardio pulmonar și muscular (Wang,T.J., & al., 2007, Lamarque, J., M., 2011); combinarea solicitărilor aerobe, specifice alergării tip jogging
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
segmentele corporale, facilitând echilibrul în apă și creșterea performanței biomecanice. De asemenea, aceste costume ar menține o temperatură optimă, o postură adecvată în mișcare și ar crește sentimentul de siguranță în apă, mai ales la începători. Cu toate că are rol în facilitarea tehnicii de execuție a mișcărilor specifice alergării, prin asigurarea flotabilității necesare în mediul acvatic, centura acvatică poate lipsi, dacă practicații devin Jogging de la A la Z II 135 buni înotători, dacă ating un nivel ridicat al capacității de efort și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
să învețe și să se dezvolte este esențială pentru a-i stimula să-și descopere singuri propriul potențial de leadership. Metodele obișnuite de predare, de prezentare de cursuri și de training au efecte limitate în privința formării oamenilor, în schimb o facilitare corectă poate duce la rezultate impresionante. Oferindu-le elevilor feed-back pozitiv, le menții și moralul ridicat. O astfel de abordare pozitivă în a-i sprijini pe copii să învețe și să se dezvolte este esențială pentru a-i stimula să
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3092]
-
dezvoltare comunitară PAGEREF Toc160586459 \h 29 HYPERLINK \l " Toc160586460" Anexa 1. Grant sau credit? PAGEREF Toc160586460 \h 32 HYPERLINK \l " Toc160586461" Anexa 2. Un profil al comunităților FRDS PAGEREF Toc160586461 \h 36 HYPERLINK \l " Toc160586462" Capitolul 2 HYPERLINK \l " Toc160586463" FACILITAREA COMUNITARĂ (Vasile Șoflău) PAGEREF Toc160586463 \h 44 HYPERLINK \l " Toc160586464" Problematica facilitării... PAGEREF Toc160586464 \h 44 HYPERLINK \l " Toc160586465" ’Arhitectura’ procesului de facilitare: dileme și paradoxuri PAGEREF Toc160586465 \h 47 HYPERLINK \l " Toc160586466" Facilitarea comunitară în contextul FRDS PAGEREF Toc160586466
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau credit? PAGEREF Toc160586460 \h 32 HYPERLINK \l " Toc160586461" Anexa 2. Un profil al comunităților FRDS PAGEREF Toc160586461 \h 36 HYPERLINK \l " Toc160586462" Capitolul 2 HYPERLINK \l " Toc160586463" FACILITAREA COMUNITARĂ (Vasile Șoflău) PAGEREF Toc160586463 \h 44 HYPERLINK \l " Toc160586464" Problematica facilitării... PAGEREF Toc160586464 \h 44 HYPERLINK \l " Toc160586465" ’Arhitectura’ procesului de facilitare: dileme și paradoxuri PAGEREF Toc160586465 \h 47 HYPERLINK \l " Toc160586466" Facilitarea comunitară în contextul FRDS PAGEREF Toc160586466 \h 61 HYPERLINK \l " Toc160586467" Anexa 1 - Atribuții ale facilitatorului PAGEREF Toc160586467
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Un profil al comunităților FRDS PAGEREF Toc160586461 \h 36 HYPERLINK \l " Toc160586462" Capitolul 2 HYPERLINK \l " Toc160586463" FACILITAREA COMUNITARĂ (Vasile Șoflău) PAGEREF Toc160586463 \h 44 HYPERLINK \l " Toc160586464" Problematica facilitării... PAGEREF Toc160586464 \h 44 HYPERLINK \l " Toc160586465" ’Arhitectura’ procesului de facilitare: dileme și paradoxuri PAGEREF Toc160586465 \h 47 HYPERLINK \l " Toc160586466" Facilitarea comunitară în contextul FRDS PAGEREF Toc160586466 \h 61 HYPERLINK \l " Toc160586467" Anexa 1 - Atribuții ale facilitatorului PAGEREF Toc160586467 \h 73 HYPERLINK \l " Toc160586468" Anexa 2 - Rețele între comunități PAGEREF
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Toc160586462" Capitolul 2 HYPERLINK \l " Toc160586463" FACILITAREA COMUNITARĂ (Vasile Șoflău) PAGEREF Toc160586463 \h 44 HYPERLINK \l " Toc160586464" Problematica facilitării... PAGEREF Toc160586464 \h 44 HYPERLINK \l " Toc160586465" ’Arhitectura’ procesului de facilitare: dileme și paradoxuri PAGEREF Toc160586465 \h 47 HYPERLINK \l " Toc160586466" Facilitarea comunitară în contextul FRDS PAGEREF Toc160586466 \h 61 HYPERLINK \l " Toc160586467" Anexa 1 - Atribuții ale facilitatorului PAGEREF Toc160586467 \h 73 HYPERLINK \l " Toc160586468" Anexa 2 - Rețele între comunități PAGEREF Toc160586468 \h 74 HYPERLINK \l " Toc160586469" Capitolul 3 HYPERLINK \l " Toc160586470
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Mihaela Peter) PAGEREF Toc160586487 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586488" Începuturile unui fond social PAGEREF Toc160586488 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586489" Etapa conștiinței de sine PAGEREF Toc160586489 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586490" Facilitare instituțională pentru fonduri structurale PAGEREF Toc160586490 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586491" Capitolul 6 HYPERLINK \l " Toc160586492" PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586492 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
l " Toc160586491" Capitolul 6 HYPERLINK \l " Toc160586492" PRACTICA REFLEXIVĂ ÎN DEZVOLTAREA COMUNITARĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586492 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim? PAGEREF Toc160586493 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586494" Reflexivitatea în facilitare PAGEREF Toc160586494 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586495" Reflexivitatea în evaluare PAGEREF Toc160586495 \h Error! Bookmark not defined. PREFAȚĂ Profesionalizare Practica dezvoltării comunitare este un volum de bune practici sau un manual de dezvoltare comunitară? Și, dacă ar
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care a dus la înființarea FRDS - m-a prins în jocul desenului sociologic ce avea să ducă la imagini-ghid, precum hărțile sărăciei la nivel de județ, de comună sau sat. Ulterior, până în 2002, să văd cum este cu sărăcia comunitară, facilitarea, capitalul social, birocrația, prejudecățile, experții, antreprenorii sociali promotori ai dezvoltării comunitare și granturi în împământenirea unei instituții de circulație mondială, în contextul de aici, ca membru în Consiliul Director al Fondului. A fost destul de greu să mai joc acum rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
programul FRDS este mai aproape de „dezvoltarea comunitară tradițională”, cu accent pe solidaritatea comunităților mici, de combinare a „resurselor de muncă locale cu resursele guvernamentale” (Midgley, Livermore, 2005, p. 158), acestea din urmă fiind asigurate prin granturi și prin tehnologiile de facilitare, supervizare, organizare etc. Componentele, de organizare socială, conexiunile, cu politici sociale macrosociale sau cu mecanismele, de piață precum în abordările „developmentaliste” au fost mai puțin prezente în structurarea demersului FRDS, cel puțin în prima sa variantă de aplicare, între 1999
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de proiecte, studii de specialitate și experții cu care lucrează fie în sistem de angajare permanentă fie în sistem rețea, extern. Structură Volumul este structurat pentru a prezenta și discuta secvențele esențiale ale practicii de dezvoltare comunitară din activitatea FRDS - facilitarea, evaluarea proiectelor care intră în competiție și supervizarea celor care ajung să fie implementate. Introducerea se face prin plasarea Fondului în context - în raport cu alte programe, precum SAPARD sau Programul de Dezvoltare Rurală, în raport cu beneficiarii sau cu finanțatorii. Penultimul capitol prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
au obținut bani, e mult mai ușor. La început a fost și neștiința autorităților locale, nu aveau suficiente informații, nu cunoșteau legislația, a fost nevoie de timp ca să le arăt că nu fac nimic ilegal. Nu cred că procesul de facilitare trebuie să fie foarte intensiv. Nu cred că aș realiza mai multe, dacă m-aș duce și aș sta o săptămână în sat, decât dacă m-aș duce de șapte ori în șapte săptămâni. Mult mai multe se realizează așa
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de inițiativă. Am mers cu ei că m-au rugat ei. Primarul n-a vrut să înregistreze grupul, pentru că nu știa procedura. Abia după muncă de lămurire a înregistrat grupul.” 3. „Unor comunități nu le sunt suficiente 15 zile de facilitare și nu cred că este indicată distanța între vizite. Nu au nevoie de o perioadă de gestație a informației, ci de un ritm susținut de lucru și asistență. Aproape de fiecare dată când vizita pe care o efectuam era la distanță
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
că proiectul care se va realiza se va afla în competiție cu alte proiecte, nu sunt obișnuiți cu competițiile și, mai ales, nu cred în competiții, deoarece situația ultimilor ani le-a demonstrat că totul se aranjează [...]. Am observat în timpul facilitării că oamenii care sunt recunoscuți de către sat ca fiind cinstiți și gospodari se retrag, atunci când conștientizează responsabilitatea pe care urmează să o aibă și majoritatea nu o fac din lașitate, ci datorită faptului că nu au experiență în gestionarea resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nu sunt însă încorporate în strategia unui proiect în desfășurare sau nu sunt transferate către planuri sau proceduri viitoare. Totuși, intenția noastră este una modestă: o evaluare a proceselor derulate în cadrul ciclului unui proiect de dezvoltare comunitară, cu accent asupra facilitării comunitare, a evaluării cererilor de finanțare și a supervizării proiectelor. Vom încerca să înțelegem cum au interpretat membrii unei comunități strategia unui program sau altul de dezvoltare comunitară, ce avantaje au perceput, cu ce dificultăți s-au confruntat în alcătuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Unele proiecte AGV (precum cele de prelucrare a laptelui sau cărnii) nu au rezistat cerințelor impuse de normele UE, iar altele s-au închis, din cauza lipsei de acces la credite și/sau a competiției existente la nivel local. Capitolul 2 FACILITAREA COMUNITARĂ Vasile Șoflău Problematica facilitării... Într-un sat foarte sărac și izolat, alcătuit din aproximativ 130 de gopodării, un facilitator FRDS încerca, la sfârșitul anilor ’90, să explice membrilor comunității pașii pe care ar trebui să-i urmeze pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de prelucrare a laptelui sau cărnii) nu au rezistat cerințelor impuse de normele UE, iar altele s-au închis, din cauza lipsei de acces la credite și/sau a competiției existente la nivel local. Capitolul 2 FACILITAREA COMUNITARĂ Vasile Șoflău Problematica facilitării... Într-un sat foarte sărac și izolat, alcătuit din aproximativ 130 de gopodării, un facilitator FRDS încerca, la sfârșitul anilor ’90, să explice membrilor comunității pașii pe care ar trebui să-i urmeze pentru a obține un credit nerambursabil de la
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lipsite de solidaritate” (Hann, 1993) și având o relativă experiență de participare focalizată și difuză -, se părea că drumul până la întocmirea unei cereri de finanțare către FRDS va fi simplu. Însă comunitatea a reacționat mai degrabă imprevizibil la procesul de facilitare. Revenind în sat în mai puțin de o săptămână, facilitatorul a regăsit o comunitate „agitată”, ai cărei membri nu au înfăptuit nimic din ceea ce își asumaseră (întocmirea și semnarea procesului verbal de la întâlnirea anterioară, respectiv verificarea criteriilor de sărăcie). Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în vederea definirii și ierarhizării problemelor locale, a alegerii unui Comitet de Conducere a Proiectului (CCP), a planificării contribuției comunitare etc. Aparent, comunitatea se înscrisese pe o traiectorie așteptată. Însă, când trecuse mai mult de o lună de la începerea procesului de facilitare, un zvon a început iarăși să circule cu intensitate în sânul comunității: „o să ne ia Banca vitele din ogradă” și „ne vom pierde casele pentru că nu vom putea achita dobânda”. Previzibil, acțiunile legate de proiect au stagnat și chiar au
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
poveste”, deși neterminată și simplificată, ne introduce în problematica mecanismelor de suport „inventate”, „experimentate”, „împrumutate” sau pur și simplu „clonate” de diferiți actori instituționali pentru a stimula dezvoltarea comunitară în spațiul rural și urban românesc. Între acestea se înscrie și facilitarea comunitară, o expresie care nu a intrat în „vocabularul social” și care este destul de recentă și din punct de vedere juridic. Utilizată inițial în contextul strategiei FRDS pentru a desemna o modalitate de creștere a accesibilității comunităților „fracturate” la proiectele
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
o expresie care nu a intrat în „vocabularul social” și care este destul de recentă și din punct de vedere juridic. Utilizată inițial în contextul strategiei FRDS pentru a desemna o modalitate de creștere a accesibilității comunităților „fracturate” la proiectele FRDS, facilitarea comunitară a fost preluată și re-semnificată de către alte organizații, multiplicându-și astfel sensurile și întrebuințările: „înlesnirea dezvoltării locale prin întărirea capacității instituționale și profesionale a administrației publice locale” (de exemplu, Civitas, CAR), sprijin acordat comunităților în vederea elaborării, planificării și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
locale” (de exemplu, Civitas, CAR), sprijin acordat comunităților în vederea elaborării, planificării și/sau implementării de strategii de dezvoltare locală pe termen mediu/lung (de exemplu, CAR, CREST, Asociația pentru Dezvoltare Locală „Parteneriat”) etc. Cum răspund comunitățile locale la procesul de facilitare? Care sunt similitudinile și diferențele între „facilitarea orientată spre proiect” și facilitarea ce vizează mai degrabă „stimularea și planificarea pe termen lung a dezvoltării locale”? Care sunt percepțiile și reacțiile comunităților la conceptele propuse de diferiți finanțatori sau instituții, precum
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]