10,287 matches
-
în România) și se întinde pe o suprafață de 382 hectare. Aria protejată reprezintă zona nisipoasă (și stâncăriile submarine din Marea Neagră) încadrată în bioregiune pontică, aflată în imediata vecinătate a portului Mangalia; ce adăpostește o gamă variată de vegetație și faună marină. Situl a fost desemnat în scopul conservării unor habitate de interes comunitar de tip: "Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, Recifi" și "Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
de mare, Recifi" și "Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la reflux" și protejării unui specii de iarbă de mare ("Zostera noltii") și a unei comunități de alge din specia "Cystoseira barbata". Alte specii de floră și faună marină semnalate în arealul sitului: Floră cu specii de: iarbă de mare ("Zostera noltii", specia aflată pe lista roșie a IUCN) și alge (verzi, roșii) cu specii de: "Cladophora vagabunda, Ceramium rubrum" și "Cystoseira sp.". Fauna este constituită din pești
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
specii de floră și faună marină semnalate în arealul sitului: Floră cu specii de: iarbă de mare ("Zostera noltii", specia aflată pe lista roșie a IUCN) și alge (verzi, roșii) cu specii de: "Cladophora vagabunda, Ceramium rubrum" și "Cystoseira sp.". Fauna este constituită din pești cu specii de: guvid ("Gobius cobitis"), guvidul de nisip ("Pomatoschistus minutus"); crabi cu specii de "Diogenes pugilator, Eriphia verrucosa", moluște cu specii de "Solen marginatus" sau scoici din specia "Paphia aurea". În vecinătatea sitului se află
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
Lacul Bâlbâitoarea este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al comunei Bătrâni. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
mlaștini, turbării, luciu de apă, păduri de foioase și păduri în tranziție), aflată în Subcarpații de Curbură (o subdiviziune a Carpaților Orientali); ce adăpostește o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică zonelor umede. Situl a fost desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar de tip "Turbării active" și "Pajiști cu Molinia pe
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
adăpostește o gamă floristică diversă și asigură condiții de hrană și viețuire pentru o mare varietate de faună caracteristică zonelor umede. Situl a fost desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar de tip "Turbării active" și "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află amfibieni și reptile cu specii de
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
fost folosită pentru proprietățile sale aromatice și medicinale în Grecia antică. Are o mare valoare ecologică fiind o specie pionieră și rezistentă care fixează și îmbogățește solul facilitând colonizări pentru alte culturi. Este de mare valoare pentru păsări și alte faune de mici mamífere care se hrănesc din fructele lor și dispensează semințele lor. Este un indicator ecologic al zonelor bine conservate, puțin degradate ori în recuperare. Unde o populație de terebint prosperă este indicele unei zone cu puține intruziuni umane
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sudul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Sibiu (aproape de limita cu județul Brașov), pe
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
de pășuni și mlaștini oligotrofe (încadrată în bioregiune continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei) aflată în partea nordică a Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali) în Țara Făgărașului. Aceasta adăpostește o gamă variată de vegetație și faună specifice turbăriilor. Situl conservă un habitat natural de interes comunitar de tip: "Comuntății depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase" și protejează un amfibian (aflat pe lista roșie a IUCN) din specia "Triturus cristatus" (triton cu creastă). Flora este una caracteristică
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
uliginosum"), pipirig de munte ("Juncus alpinoarticulatus"), bumbăcăriță (cu specii de "Eriophorum gracile", "Eriophorum vaginatum" și "Eriophorum angustifolium"), rogozuri (cu specii de "Carex nigra, Carex echinata, Carex lepidocarpa" și "Carex diandra"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), bucățel ("Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); reptile și amfibieni: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriile administrative al județelor Buzău și Brăila. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Buzău și cea vestică
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
România) și se întinde pe o suprafață de 6.947 hectare. Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală și stepică) de luncă (stepe, râuri, lacuri, mlaștini, pajiști naturale, terenuri cultivate, păduri aluviale, tufărișuri și zăvoaie) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și Isoëto-Nanojuncetea, Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
nemorosa"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), luminiță ("Oenothera biennis"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), untișor ("Ranunculus ficaria"), dragavei ("Rumex sanguineus"), spinul cerbului ("Rhamnus cathartica"), turița mare ("Agrimonia eupatoria"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), coada vacii ("Verbascum blattaria") sau trestie de câmp ("Calamagrostis pseudophragmites"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), salamandră
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
a Munților Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali) cu pajiști naturale, stepe, râuri, păduri de foioase și păduri în amestec; ce adăpostește floră (măcrișul iepurelui - "Oxalis acetosella", mur - "Rubus hirtus") și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Fânețe montane, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)". Printre raritățile faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/ CE
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
de tip Luzulo-Fagetum" și "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)". Printre raritățile faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) se află specii (protejate și incluse pe lista roșie a IUCN) de mamifere: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"); amfibieni, reptile cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
ca apoi sa faca o cotitură spre Oceanul Indian. Curentul transporta anual că. 65-70 milioane de metri cubi de sedimente, formând uneori insulițe. La Capul Bunei Speranțe se întâlnește cu curentul rece Benguela, împreuna cei doi curenți marini influențează climă și fauna marină din sudul Africii, apele marine din aceste zone fiind deosebit de bogate în peste.
Curentul Agulha () [Corola-website/Science/330432_a_331761]
-
pe o suprafață de 6 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (ce adăpostește specii vegetale de origine mediteraneană) din Podișul Dobrogean, în perimetrul căreia se află un afloriment (abrupt descoperit) constituit din conglomerate calcaroase, cu un conținut important de faună fosiliferă marină, atribuită cretacicului.
Locul fosilifer Credința () [Corola-website/Science/329062_a_330391]
-
perioadă glaciară, actualele insule erau doar niște dealuri deoarece nivelul Mediteranei era cu 180 m mai jos; la topire, acum 12.000 de ani, nivelul mării s-a urcat din nou și le-a înconjurat cu ape. Geologia, flora și fauna insulelor, precum și a mării dimprejur, sunt foarte variate și specifice, astfel că în 1963 a fost întemeiată, întâi doar pe insula Port-Cros, Rezervația naturală integrală (Parc Național) care astăzi cuprinde deasemenea insulele Bagaud și Porquerolles unde funcționează și Conservatorul Botanic
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
Însă curând pământul avea să se cutremere, iar Dumnezeu îl va trimite pe Îngerul Păun să readucă ordinea și liniștea. El va pogorî în locul cunoscut astăzi sub numele de Lăliš pe care l-a transformat într-un loc bogat în faună și floră. O altă credință specific yazidită este aceea că oamenii de această credință se trag din sămânța lui Adam. Credința apartenenței la sângele lui Adam provine de la o legendă din cărțile sfinte ale yazidiților. Înainte de a li se fi
Yazidiți () [Corola-website/Science/329063_a_330392]
-
creșterea păstrăvului. Literatura sa salmonicolă reprezintă bibliografie în domeniu, pentru facultăți silvice. O serie de informații puse la dispoziție de către P. Decei despre răspândirea speciilor de pești de apă dulce au fost folosite de academicianul Petru Bănărescu în scrierea monografiei "Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964."
Paul Decei () [Corola-website/Science/329112_a_330441]
-
tracică, identificată de unii cercetători cu orașul antic "Maetorium", cetățuia getică "La trei cruci" și așezarea medievală "Farfuria turcului", datînd din secolul X și multe alte monumente arheologice, o pșteră, cascade, izvoare, braniști. Rar unde în Basarabia relieful, flora și fauna sînt atît de armonios îmbinate cu trecutul istoric al populației, ca aici. Braniștea Rudi reprezintă o comoară forestieră unică, care n-a fost stropită nici odată cu chimicale. În 1996 la nord-vest de satul Rudi, pe malul drept al unei rîpe
Rezervația peisagistică Rudi-Arionești () [Corola-website/Science/329207_a_330536]
-
Jurasicului), formațiuni geologice (fenomene carstice) rare ("Podul lui Dumnezeu", pod natural), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri") , vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri ("Pădurea Lapiezuri") și pajiști ce adăpostesc o mare varietate de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Rezervatia naturală se suprapune sitului Natură 2000 - "Platoul Mehedinți". Rezervatia naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în Podișul Mehedințiului
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
adăpostesc o mare varietate de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Rezervatia naturală se suprapune sitului Natură 2000 - "Platoul Mehedinți". Rezervatia naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în Podișul Mehedințiului. Floră este constituită din arbori și arbuști, în cea mai mare parte cu specii de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
elemente floristice cu specii de: drob ("Chamaectysus albuș" și "Chamaectysus ratisboensis"), crăpușnic ("Cirisum furiens"), luminoasă ("Clamatis recta"), salvie ("Salvia amplexicaulis"), milițea roșie ("Silene armeria"), o orhidee din specia "Spiranthes spiralis", untul-vacii ("Orchis mario"), pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna este reprezentată de mamifere cu specii de: lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes cricigera"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"); păsări: ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"); reptile și
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
de fermă, în timp ce alții îi omoară, deoarece se tem că le vor mânca copiii lor sau pe alte persoane. Specia este considerată vulnerabilă. Pitonul reticulat este clasificat în anexele II ale CITES (Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Periclitate de Faună și Floră Sălbatică). Potrivit Reptarium Reptile Database există trei subspecii:
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]