11,589 matches
-
niciodată de nimeni, îngâmfat poate de talentul său, ajunsese a se crede geniul necomparabil al României"132. Odobescu, publicându-l pe Cârlova la trei decenii după dispariție în Revista română, ține să folosească cuvinte mari și să vorbească despre "razele geniului"133. După cum se vede chiar și în această enumerare dezordonată, unele calificări sunt consensuale, ca un fel de acord tacit al oamenilor din epocă în privința "geniilor". Etichetarea face carieră și rezistă douăzeci-treizeci de ani în spațiul public, sau chiar până
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dispariție în Revista română, ține să folosească cuvinte mari și să vorbească despre "razele geniului"133. După cum se vede chiar și în această enumerare dezordonată, unele calificări sunt consensuale, ca un fel de acord tacit al oamenilor din epocă în privința "geniilor". Etichetarea face carieră și rezistă douăzeci-treizeci de ani în spațiul public, sau chiar până spre capătul secolului al XIX-lea. Acesta e cazul lui Cârlova, Mureșanu, Bolintineanu sau Alecsandri 134. Altele sunt propuneri experimentale de noi "genii" prin extrapolarea unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din epocă în privința "geniilor". Etichetarea face carieră și rezistă douăzeci-treizeci de ani în spațiul public, sau chiar până spre capătul secolului al XIX-lea. Acesta e cazul lui Cârlova, Mureșanu, Bolintineanu sau Alecsandri 134. Altele sunt propuneri experimentale de noi "genii" prin extrapolarea unei figuri deja încercate. Să observăm însă o particularitate ce ține de stilistica acestei abundențe de genii. Oricare ar fi rețeta de calificare, tabloul genialității apare întotdeauna plural. Biografii nu numai că nu au ezitări să folosească aprecierea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
capătul secolului al XIX-lea. Acesta e cazul lui Cârlova, Mureșanu, Bolintineanu sau Alecsandri 134. Altele sunt propuneri experimentale de noi "genii" prin extrapolarea unei figuri deja încercate. Să observăm însă o particularitate ce ține de stilistica acestei abundențe de genii. Oricare ar fi rețeta de calificare, tabloul genialității apare întotdeauna plural. Biografii nu numai că nu au ezitări să folosească aprecierea supremă în mai multe situații, par chiar determinați să înmulțească exemplele. Pentru Vulcan și Pantazi Ghica sunt trei genii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
genii. Oricare ar fi rețeta de calificare, tabloul genialității apare întotdeauna plural. Biografii nu numai că nu au ezitări să folosească aprecierea supremă în mai multe situații, par chiar determinați să înmulțească exemplele. Pentru Vulcan și Pantazi Ghica sunt trei genii, pentru Pumnul există vreo șase. Fiecare lucrează cu genialitatea ca și cum aceasta ar fi distribuită în mod necesar într-o configurație rizomică. Mi se pare că, dacă rămânem la acest punct de interogație, putem căpăta o perspectivă mai justă asupra regimurilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai mult încă, refuzând să îl acorde oricărui alt scriitor din prezent sau din viitor? În aproape toate abordările mitologiei eminesciene răspunsurile la această întrebare sunt nesatisfăcătoare. Mihai Zamfir, cel căruia îi datorăm un studiu important despre morfologia toposului "tânărului geniu" în literatura română, își explica singularitatea cazului eminescian prin caracterul excepțional al creației poetului: "Prin urmare, varianta byroniană, prezentă în intenție la noi de mai multe ori înaintea apariției lui Eminescu, nu a căpătat substanță viabilă. La marginea dintre anecdotă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poeți naționali). Nici nu știu dacă asemenea argumente sunt date dinăuntrul sau dinafara mitologiei eminesciene... Un lucru se reține totuși de aici: faptul că singularitatea nu se poate explica prin simpla analiză a mitului genialității și a componentelor sale. Portretul geniului care i s-a aplicat lui Eminescu a fost încercat înainte, asupra altor autori, fără să implice insolitarea lui. Bolintineanu și-a trăit ultimii ani în mizerie 137, Andrei Mureșanu era coleric și avea frunte boltită: "Geniul lui Andrei Mureșanu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
componentelor sale. Portretul geniului care i s-a aplicat lui Eminescu a fost încercat înainte, asupra altor autori, fără să implice insolitarea lui. Bolintineanu și-a trăit ultimii ani în mizerie 137, Andrei Mureșanu era coleric și avea frunte boltită: "Geniul lui Andrei Mureșanu se arată de timpuriu în fruntea lui cea naltă și temperamentul lui sangvinic coleric" notează Iacob Mureșanu în necrologul din 1863138. Iar asupra figurii lui Cârlova, poetul mort înainte de vreme, chiar Mihai Zamfir avea să revină la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cea naltă și temperamentul lui sangvinic coleric" notează Iacob Mureșanu în necrologul din 1863138. Iar asupra figurii lui Cârlova, poetul mort înainte de vreme, chiar Mihai Zamfir avea să revină la mai bine de douăzeci de ani de la studiul despre "tânărul geniu" pentru a recunoaște trăsăturile mitului care l-a consacrat pe Eminescu: "Legendara figură a lui Vasile Cârlova aparține în egală măsură mitului și realității literare. Mort accidental la 22 de ani, în plină ecloziune a romantismului și a propriului său
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a pliat perfect mitului das junge Genie"139. E o constatare simplă că toate aceste figuri romantice ale poetului care moare tânăr, care își sfârșește viața bolnav și sărac, care are fruntea înaltă au funcționat la fel de bine în seriile de genii multiple, înainte de a funcționa în caracterizarea singulară a unicului geniu național. De fapt, ce se schimbă prin impunerea figurii eminesciene în spațul public nu ține de constituția mitului, ci de relația pe care universul poetic o stabilește cu realitatea socială
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
constatare simplă că toate aceste figuri romantice ale poetului care moare tânăr, care își sfârșește viața bolnav și sărac, care are fruntea înaltă au funcționat la fel de bine în seriile de genii multiple, înainte de a funcționa în caracterizarea singulară a unicului geniu național. De fapt, ce se schimbă prin impunerea figurii eminesciene în spațul public nu ține de constituția mitului, ci de relația pe care universul poetic o stabilește cu realitatea socială. În analiza procesului de constituire a imaginii lui Eminescu, Iulian
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În analiza procesului de constituire a imaginii lui Eminescu, Iulian Costache a scos în evidență un fapt interesant și în același timp fără precedent: că societatea a avut tendința să transfere în realitatea exterioară elemente interne ale operei poetului. Mitologizarea geniului eminescian a implicat un proces de "realizare" a temelor creației eminesciene, în sensul materializării în existența comună a unor reprezentări prin natura lor imateriale. Florile de tei care l-au însoțit la înmormântare, diversele ritualizări publice ale unor elemente de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cugetări răpitoare și nalte [...] poeții nu scriu ceia ce simt, ei scriu mai totdeauna ceia ce-și închipuiesc, - imaginațiunea la dânșii este mai tare decât inima, mai fertilă decât senzațiunele 142. Pantazi Ghica distinge trei autori prin calificarea lor ca genii: V. Cârlova, Grigore Alexandrescu și Vasile Alecsandri. Însă în mod semnificativ, ezită să îi acorde același titlu lui Bolintineanu. Pentru autorul Boemului român, care îl privește pe Bolintineanu din perspectiva capacității creatoare de lumi, acesta nu e decât "poet". Mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Era genial pentru Iosif Vulcan, pentru că redactorul Familiei îl privea din perspectiva atașamentului său față de universul național (ca ministru, ca politician, ca voce în spațiul public, ca jurnalist etc.) - deci nu în calitate de "creator" de lumi fictive. Bolintineanu era poet sau geniu în funcție de dimensiunea care era luată în considerare. Ceea ce s-a schimbat odată cu Eminescu a fost posibilitatea de a asimila în sfera genialității și creația unui univers liric - adică de a acorda titlul de geniu unui "poet". Eminescu era poet și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lumi fictive. Bolintineanu era poet sau geniu în funcție de dimensiunea care era luată în considerare. Ceea ce s-a schimbat odată cu Eminescu a fost posibilitatea de a asimila în sfera genialității și creația unui univers liric - adică de a acorda titlul de geniu unui "poet". Eminescu era poet și geniu. Putem aborda acum diferența dintre aceste regimuri concurente de utilizare a genialității. Așa cum am arătat, toți autorii care funcționează rizomic în sfera genialității sunt definiți prin raportul specific cu "apelul" național. Ei sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în funcție de dimensiunea care era luată în considerare. Ceea ce s-a schimbat odată cu Eminescu a fost posibilitatea de a asimila în sfera genialității și creația unui univers liric - adică de a acorda titlul de geniu unui "poet". Eminescu era poet și geniu. Putem aborda acum diferența dintre aceste regimuri concurente de utilizare a genialității. Așa cum am arătat, toți autorii care funcționează rizomic în sfera genialității sunt definiți prin raportul specific cu "apelul" național. Ei sunt cei care răspund chemării naționale până la identificarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ascunse dar obiective a destinului național. Există o idee fixă a națiunii, o lege de dezvoltare, un viitor ferm înscris în ordinea cosmosului, iar autorii "geniali" sunt cei care reflectă această condiție imuabilă a chemării etnice. În funcție de acest dispozitiv conceptual, geniile vor fi întotdeauna multiple pentru că realitatea obiectivă a națiunii e una singură pentru toți. Există în mod natural un număr mare de autori care au acces la ea: ca lege dată în ordinea cosmosului, ea poate fi gândită de mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
genialității. Diferența - pentru că etichetarea excepționalității intervine totuși ca un element de distincție - stă în efectul de de-subiectivizare. Dacă dorința națională se poate presupune în cazul fiecărui scriitor, numai cei geniali vor reflecta existența ei obiectivă. În operele personalităților de geniu apelul național se scrie impersonal, ca o formulă sacră: "Programa națională, testamentul sânt al apostolilor noștri și evanghelia credinței națiunale s-a înscris cu litere de aur în Răsunetul cântat de națiunea întreagă"144, spune Vulcan despre Andrei Mureșanu. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau producțiile cu o auctorialitate slab determinată. Așa se explică, de pildă, calificarea genialității în cazul lui Alecsandri, pe baza contribuției sale la recuperarea stilului impersonal popular, sau în cazul lui Alexandrescu, datorită fabulelor în care Pantazi Ghica descoperă expresia "geniului liberal": "[Fabulele] sunt dovezi necontestate și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
explică, de pildă, calificarea genialității în cazul lui Alecsandri, pe baza contribuției sale la recuperarea stilului impersonal popular, sau în cazul lui Alexandrescu, datorită fabulelor în care Pantazi Ghica descoperă expresia "geniului liberal": "[Fabulele] sunt dovezi necontestate și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios ca La Fontaine"), fie dintre raționaliștii secolului al XVIII
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ghica descoperă expresia "geniului liberal": "[Fabulele] sunt dovezi necontestate și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios ca La Fontaine"), fie dintre raționaliștii secolului al XVIII-lea ("un geniu mare ca Voltaire"). În forma ei ideală, literatura "genială" are un caracter colectiv - ca text "impersonal", ușor de autonomizat în raport cu autorul ei și, în același
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios ca La Fontaine"), fie dintre raționaliștii secolului al XVIII-lea ("un geniu mare ca Voltaire"). În forma ei ideală, literatura "genială" are un caracter colectiv - ca text "impersonal", ușor de autonomizat în raport cu autorul ei și, în același timp, ca text definit de circulația sa largă. Ceea ce distinge "geniile" între toți autorii care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al XVIII-lea ("un geniu mare ca Voltaire"). În forma ei ideală, literatura "genială" are un caracter colectiv - ca text "impersonal", ușor de autonomizat în raport cu autorul ei și, în același timp, ca text definit de circulația sa largă. Ceea ce distinge "geniile" între toți autorii care au intuiții mai mult sau mai puțin complete ale realității naționale e uzajul la scară mare a producției lor literare, "folclorizarea" ei. Biografii marchează de fiecare dată când sunt în prezența unui fenomen neobișnuit de popularitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
147. Aici, pe linia de clivaj dintre ficțiunea demiurgică a unui autor și universul de reprezentări împărtășite ale unei națiuni, se realizează diferența dintre cele două politici ale genialității. Conceptul naționalist se baza pe existența unui singur univers, perceput de genii multiple. Conceptul care s-a aplicat ulterior lui Eminescu se baza pe posibilitatea unui număr infinit de universuri stând, fiecare, în puterea de creație a unui singur geniu. Vechea economie a geniului implica în același timp o noțiune puternică a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
genialității. Conceptul naționalist se baza pe existența unui singur univers, perceput de genii multiple. Conceptul care s-a aplicat ulterior lui Eminescu se baza pe posibilitatea unui număr infinit de universuri stând, fiecare, în puterea de creație a unui singur geniu. Vechea economie a geniului implica în același timp o noțiune puternică a unui "adevăr" comun și o figură a creației obiective; de aceea, geniul era incompatibil cu "poetul" - pentru că, în vreme ce unul era purtătorul de-personalizat al unei realități din afara lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]