10,293 matches
-
învierii Domului, „cu cei trei Crai de la răsărit", iar la rubrica „Cronică", același ziar, sub semnătura „Glumici', chiar făcea glume pe seama noii apărute „Steaua" de la Bârlad: „Stea frumoasă, luminoasă/ De la Dumnezeu trimeasă..." Că treaba cu Steaua nu era deloc o glumă pentru liberalii din Bârlad, Paloda din 4 aprilie îi destina un întreg articol de fond „Starea noastră administrativă în ziarul Steaua", semnat Herodot, care nu încăpea în pagina întâi și care încerca să-i pună la colț pe conservatorii din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Apoi se oprește și rupe o floare. Mi‐ i dragă, mai dragă ca toate Și ruptă din soare îmi pare. Ea râde și floarea cu drag În păr, ștrengărește, o pune. Se‐ ntoarce, mă întreabă de‐o plac Și veselă glume îmi spune. În grabă, de lucru să‐și facă, Cu brațul acum ridicat Ea floarea - ca gându‐i de fată - Desprinsă din părul în aur scăldat O prinde pe pieptu‐ mi cu drag, În cale să‐mi poarte noroc. Mi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mine mă dor astăzi șalele...” Aflăm însă, că suferindul de dureri de șale nu era deloc independent, ci conservator‐ democrat, domnia sa - D.I.Z. - candidând pe locul nouă la deputăție în Colegiul al II‐lea de Tutova... Cu „politică”, „parlamentare”, „informațiuni”, „glume”, „Ultima telegramă”, apeluri către frații meseriași dar și cu publicitate, toate semnate de același D.I. Zamfirescu, Ucserifmaz, ori simplu D.I.ZID iar la partea li terară - versuri și proză, singurul A.F. Lucian - Vechea Tutovă a ființat puțină vreme. S
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de opere și gânduri elevi și dascăli, vizând literatura, știința dar și amintiri din viața de la catedră (prof. Neculai Ghețău), tradiționalism (prof. Tache Mocanu), diplome pentru activitatea școlară, cuvinte adresate eroilor neamului. redozează informațiile pe grupe de interes: “Știați că...”, “Glume”, “Umor”, “Cugetări”, un fel de note de drum “Colindând prin București” , răspunsuri la întrebări de genul: “Există, oare viață acolo, departe? Etc. În concluzie, o revistă care cheamă la muncă. Baaadul literar Revista Axa este interesantă și publică diferite rubrici
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lor.” Calendarul mai cuprinde: diferite date statist ice; bilanțul secolului al XIX‐ lea; Lista monetară și a efectelor care au curs în țară; rețete practice; articole - „Raporturile dintre contribuabili și personalul însărcinat cu perceperea contribuțiunilor” ; „Din viața perceptorilor” etc. ‐; snoave, glume, anecdote; lucrări literare, precum : „Răzbunarea” - proză și „Nestatornice” - versuri - ambele de Ioan M. Bejan - Galați. Dar iată și fotografiile câtorva funcționari financiari ai anului 1916: Mai întâi Emil Costinescu, născut la Iași în 1844, ministru de finanțe în 1916, autor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
animale” - de A. M. Grigoraș, D. Urzică, A. Cosma, B. Urieșteanu, C onst. Milici; „O seamă de cuvinte” - Teofan Macovei, C. Atanasiu; „Vorbe adânci” - Gh. Bârsan, I.N. Portase, Emil Antonovici, Eco nom A. Cosma; „Ghicitori” - I. Paraschivescu, C. Gr. Chirica, I. Martin; „Glume, jătii și taclale” - N. I. Dumitrescu, D. Urzică, I. Paraschivescu; „Cântece” - B. Urieșteanu, Ion N. Popescu, Virgil Prichindel, Alecu M. Mocanu; „Cronica” d e G. Savin. În revistă au semnat colaboratori din toate județele țării iar de la Tutova sunt prezenți ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
texte în revista care apărea pe o hârtie deosebit de bună, uneori, și cu un cuprins pe măsură. Dar, iată doar câteva rubrici: „O scrisoare”, „Despre Ion Creangă”, „Povești”, „Cântece bătrânești”, „Povestiri și legende”, „Ghicitori”, „Datine și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția la T. Pamfile Bârlad, strada Corbului, dar și la Chișinău, strada
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
formele de îndeplinire a ceea ce vrea să fie. Creația elevilor este demnă de așteptare, dar trebuie mult îndrumată, ajutată. Dacă revista ar fi a școlii, iar în ea ar scrie și cadrele didactice și personalul administrativ, perspectivele ar fi și “Glume”, fie și “Perle ale elevilor”, “Școala noastră” nu aduce a... școală Apărută în 34 de pagini, format 21x31 cm., cu ilustrații bine alese, coperți de ținută, revista își poate aștepta scriitorii. De la mic la mare. Cine a contribuit la realizarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
grupurilor, indivizilor; acte care redau viața și pericolele care o amenință, exercitând o funcție de avertizare; violuri, tâlhării, omucideri; violența ca pedeapsă sau recompensă; acte de violență atractivă (eroi salvatori etc.); limbaje: obscen, pornografic, jargon, argou, obraznic, insolent (de la înjurături la glume de mahala). Semnificativ este faptul că în programele difuzate de televiziunile din România, primul loc este deținut de violența verbală. ● Studiul permite, de asemenea, clasificarea emisiunilor după gradul susceptibil de a produce efecte asupra minorilor și a tinerilor: imitația și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este mult mai periculoasă. Dacă se discută despre soarta kurzilor în Turcia, cineva care îl detestă pe Putin va riposta, deoarece cecenii care suferă mult mai mult sunt lăsați la o parte. O variantă a deturnării este pirueta: este o glumă prin care se evită să se dea un răspuns la o întrebare. Exilarea urmărește să îl închidă pe oponent în trecut, insinuând că a rămas în urmă: el nu înțelege actualitatea. Lumea progresează, iar el nu are simțul istoriei. Astfel
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ale unui genial actor, acest spirit de intenții ironice și de capricii rafinate, capabil de elementare asalturi crude, de entusiasmuri oarbe, de neînduplecată vocație provocatore, azi într-un fel, mâine în altul, cu totul opus, dar totdeauna, ca poezie, ca glumă corosivă, mai presus de măsura obișnuită a ființei omenești.“
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
modalitatea cea mai frecventă prin care, în mod neintenționat, organizațiile își demotivează oamenii. Stingerea are loc atunci când un tip de comportament nu este întărit. Cu alte cuvinte, stingerea înseamnă reținerea sau neaplicarea întăririi unui comportamentul întărit anterior. Cineva spune o glumă pe care o consideră amuzantă. După ce a spus gluma, începe să râdă în hohote. Apoi realizează că nimeni altcineva nu mai râde. Imediat, persoana în cauză încetează și ea să mai râdă. Dacă va mai spune de două ori gluma
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
organizațiile își demotivează oamenii. Stingerea are loc atunci când un tip de comportament nu este întărit. Cu alte cuvinte, stingerea înseamnă reținerea sau neaplicarea întăririi unui comportamentul întărit anterior. Cineva spune o glumă pe care o consideră amuzantă. După ce a spus gluma, începe să râdă în hohote. Apoi realizează că nimeni altcineva nu mai râde. Imediat, persoana în cauză încetează și ea să mai râdă. Dacă va mai spune de două ori gluma și va avea același rezultat, cu siguranță că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
glumă pe care o consideră amuzantă. După ce a spus gluma, începe să râdă în hohote. Apoi realizează că nimeni altcineva nu mai râde. Imediat, persoana în cauză încetează și ea să mai râdă. Dacă va mai spune de două ori gluma și va avea același rezultat, cu siguranță că nu o va mai face niciodată. În același fel, un nou angajat crede că i se cere să lucreze cât mai bine și este nerăbdător să-i mulțumească pe toți. După câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
dificilă la început. O evaluare a frecvenței manifestărilor comportamentelor este uneori confundată cu rezultate organizaționale importante. Numărarea manifestărilor comportamentelor (de exemplu, de câte ori unul dintre membrii personalului dumneavoastră aduce rapoartele la timp, de câte ori un coleg întrerupe o ședință a conducerii făcând glume, numărul de zile în care un angajat ajunge la timp la serviciu) reprezintă o evaluare importantă a comportamentului dacă scopul descurajarea sau încurajarea acelui comportament, dar nu este și un rezultat. Unele organizații cer angajaților să participe la un număr
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mai departe un angajat mediocru. Unele organizații au încercat să facă aprecierea performanței mai eficientă prin evaluarea mai frecventă a performanței. Acum organizează evaluări bianuale sau trimestriale. Aceste companii țin oamenii permanent în tensiune. Le-am spus managerilor cumva în glumă cum să dubleze eficiența sistemelor lor de apreciere a performanței: „Faceți-o de două ori mai mari. Dacă sistemul e viciat, a repeta procedura mai des nu e mai bine, ci mai rău! Unii experți în relații umane au sugerat
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
decât sportul! Și atunci de ce eliminăm amuzamentul de la locul de muncă? Cum să faceți munca atractivă Mulți manageri cred că distracția „nu-și are locul” la serviciu. Aceasta pentru că s-au obișnuit să vadă oamenii distrându-se numai când fac glume de prost gust, farse supărătoare, adunându-se bisericuțe în pauză, organizând petreceri de zilele de naștere și tot așa. Deseori, aceste evenimene sunt văzute ca oportunități de a evita munca sau de a lua o pauză de la munca monotonă. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
dacă angajații știu că folosesc întărirea, aceasta nu va funcționa. Greșit. Dacă ceea ce faceți este motivare, ea va funcționa indiferent dacă oamenii știu ce faceți sau nu. Dacă cineva îmi mulțumește pentru că am făcut o treabă bună sau râde la glumele pe care le fac, s-ar putea să cred că încearcă să-mi influențeze comportamentul viitor. În măsura în care folosește eficient stimulentele, voi răspunde ca toți ceilalți. Îmi voi face din nou treaba bine, voi spune mai multe glume. Integritatea. Managementul performanței
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
sau râde la glumele pe care le fac, s-ar putea să cred că încearcă să-mi influențeze comportamentul viitor. În măsura în care folosește eficient stimulentele, voi răspunde ca toți ceilalți. Îmi voi face din nou treaba bine, voi spune mai multe glume. Integritatea. Managementul performanței ne învață că un manager ar trebui să urmărească cu atenție pentru a se asigura că consecințele sunt pe măsura antecedentelor. Acesta este elementul de bază al încrederii. Urmărirea are rolul de a fi sigur că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
elementele și pentru descrierea ei. În măsura în care aceste denumiri și această descriere sînt folosite în comunicare pentru a explica și pentru a favoriza înțelegerea corectă, această funcție poate fi privită ca fiind corectivă. Prin urmare, elemente lexicale precum cuvînt, vorbă, zicătoare, glumă etc., din vorbirea obișnuită, fac parte din metalimbaj (sau metalimbă), în vreme ce realitățile pe care le denumesc fac parte din limba-obiect. Pe de altă parte, vorbirea directă se introduce prin formule de tipul: el a spus, ea a întrebat, iar cea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
adânci, el ar fi fost potrivit pentru un veșmânt de călugăr; fața lui purta în mod obișnuit o expresie de seriozitate concentrată și pesimism; dar într-o companie veselă conversația lui era adesea trivială într-un mod extrem, împănată cu glume de calitate îndoielnică, întovărășite de un zâmbet glacială Ca și cum aceste glume și trivialități ar fi fost singura lui supapă de siguranță în fața tensiunii cauzate de o dedicare ideilor abstracte care îl consuma pe deplin.“ Fania Pascal, profesoara lui de rusă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fața lui purta în mod obișnuit o expresie de seriozitate concentrată și pesimism; dar într-o companie veselă conversația lui era adesea trivială într-un mod extrem, împănată cu glume de calitate îndoielnică, întovărășite de un zâmbet glacială Ca și cum aceste glume și trivialități ar fi fost singura lui supapă de siguranță în fața tensiunii cauzate de o dedicare ideilor abstracte care îl consuma pe deplin.“ Fania Pascal, profesoara lui de rusă câțiva ani mai târziu, își amintește: „În expresia lui era ceva
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceva care respingea, îndreptată nu numai împotriva altora, ci și împotriva lui însușiă «Trufie satanică» am numit eu acel ceva, exagerând ca de obicei. El părea distant, în afara cazului când se relaxa, era absorbit în studiu sau spunea zâmbind o glumă copilărească. Odată ce începea să vorbească putea subjuga; nu cred însă că era conștient de acest dar.“64 Wittgenstein nu a acceptat nici un moment să lucreze ca un profesor obișnuit de filozofie. Convingerea lui constantă a fost că nu ești îndreptățit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în mod normal (și cum altfel trebuie oare să-l folosim?), atunci ceilalți știu foarte des când am dureri. - Da, dar nu cu siguranța cu care o știu eu însumi! - Despre mine nu se poate spune deloc (decât poate în glumă) că știu că am dureri. Ce poate oare să însemne asta - în afară, poate, de faptul că am dureri? Nu se poate spune că alții învață ce senzații am eu doar din comportarea mea - căci despre mine nu se poate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Păscu. Revista se adresează celor mici, cu texte adecvate. Se reproduc câteva povești ale lui I. Creangă (Punguța cu doi bani ș.a.) sau se scriu texte speciale pentru copii, semnate de Al. Lascarov-Moldovanu, Vl. Focșa, C. Moruzan (poezii), precum și istorioare, glume, povești moralizatoare, basme semnate de C. Nonea, Vasile V. Lovinescu, Victor Munteanu, Costel Popovici, N. Mihăescu-Nigrim ș.a. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288212_a_289541]