10,713 matches
-
sticlă șlefuită. 3.2.2. Baie de răcire, termostatată între 5 și 10șC. 3.2.3. Baie de apă, termostatată la 20șC. 3.2.4. Plăci pentru cromatografie în strat subțire, 20 20 cm, acoperite cu gel de silice G (grosime 0,25 sau 0,3 mm). 3.2.5. Cuvă de cromatografie. 3.2.6. Micropipetă pentru un volum de 0,2 ml. 3.2.7. Spectrofotometru care poate realiza determinarea absorbției la 500 nm echipat cu cuve cu un
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
purpurii Valorile lui x FIGURA 6 Diagrama cromatică pentru vinurile cu roșu maron (roșu cărămiziu) și pentru vinurile purpurii 2. MUST CONCENTRAT RECTIFICAT 2.1. Principiul metodei Absorbția mustului concentrat rectificat este măsurată la 425 nm printr-un strat de grosime de 1 cm, după diluarea pentru aducerea concentrației de zahăr la 25% (m/m) (25ș Brix). 2.2. Aparatura 2.2.1. Spectrofotometru care permite efectuarea de măsurători între 300 și 700 nm. 2.2.2. Cuve de sticlă cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
Bis(trimetilsilil)trifluoroacetamidă - BSTFA - (C8H18F3NOSi2). 2.3. Trimetilclorosilan (C3H9ClSi). 2.4. Piridină p.A (C5H5N). 2.5. Mezoinozitol (C6H12O6). 3. APARATURA 3.1. Gaz-cromatograf, echipat cu: 3.2. Coloană capilară (cum ar fi din silice topită, învelit cu OV 1, grosimea filmului de 0,15 µm, lungimea 25 m și diametrul intern de 0,3 mm). Condiții de lucru: - gaz purtător: hidrogen sau heliu, - debitul gazului purtător: în jur de 2 ml/minut, - temperatura injectorului și detectorului: 300șC, - programarea temperaturii: 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
deosebit de frumoase traseele turistice amenajate din zona Burg Vischering și Burg Lüdinghausen. Tot în Seppenrade a fost descoperit în 1895 într-o carieră de piatră cel mai mare Ammonit din lume (la vremea aceea - 700 kg, diametru 1,95 cm, grosime 0,4 m). Originalul plus un alt ammonit de dimensiuni mai mici se află expuși la Muzeul de Stiinte ale Naturii din Münster. Această specie de ammoniți și-a primit numele după locul în care a fost descoperită : "Pachydiscus seppenradendis
Lüdinghausen () [Corola-website/Science/304368_a_305697]
-
Membrana celulară (de asemenea numită și "membrană plasmatică" sau "plasmalemă") este o structură celulară ce delimitează și compartimentează conținutul celular. Constituie o barieră selectivă pentru pasajul moleculelor și ionilor. Este o structură bidimensională continuă cu grosimea de 6-9 nm și cu proprietăți caracteristice de permeabilitate selectivă, ce conferă individualitate celulei. Membrana celulară a fost pentru prima dată observată de Robert Hooke, însă acesta a considerat-o parte integrală a unei celule unitare. Abia în 1855 Karl
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
O celulă solară este alcatuita din două sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai întâlnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsă între 0,001 și 0,2 mm și sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma joncțiuni „p” și „n”. Această structură e similară cu a unei diode. Când stratul de siliciu este expus la lumină se va
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
suficient de mari pentru a putea fi utilizați în practică. Pentru aceasta, celulele sunt încapsulate în panouri care le oferă rezistență mecanică și la intemperii. Celulele solare pot fi clasificate după mai multe criterii. Cel mai folosit criteriu este după grosimea stratului materialului. Aici deosebim celule cu strat gros și celule cu strat subțire. Un alt criteriu este felul materialului: se întrebuințează, de exemplu, ca materiale semiconductoare combinațiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai des folosit este siliciul. După structură
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
o culoare gri-argintie. La celulele solare moderne se obține din nitrat de siliciu prin procedeul PE-CVD(pe o suprafață încălzită se depun în urma unei reacții chimice componente extrase dintr-o fază gazoasă) un stratul antireflectorizant de cca 70 nm grosime (sfert de lungime de undă la un coeficient de refracție de 2,0). Se mai utilizează straturi reflectorizante din SiO2 și TiO2 ce se depun prin procedeul AP-CVD. Grosimea stratului influențează culoarea celulei (culoarea de interferență). Grosimea stratului trebuie să
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
dintr-o fază gazoasă) un stratul antireflectorizant de cca 70 nm grosime (sfert de lungime de undă la un coeficient de refracție de 2,0). Se mai utilizează straturi reflectorizante din SiO2 și TiO2 ce se depun prin procedeul AP-CVD. Grosimea stratului influențează culoarea celulei (culoarea de interferență). Grosimea stratului trebuie să fie cât se pote de uniformă, deoarece abateri de câțiva nanometri măresc gradul de reflexie. Celulele își datorează culoarea albastră realizării unei grosimi ce corespunde lungimii de undă a
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
cca 70 nm grosime (sfert de lungime de undă la un coeficient de refracție de 2,0). Se mai utilizează straturi reflectorizante din SiO2 și TiO2 ce se depun prin procedeul AP-CVD. Grosimea stratului influențează culoarea celulei (culoarea de interferență). Grosimea stratului trebuie să fie cât se pote de uniformă, deoarece abateri de câțiva nanometri măresc gradul de reflexie. Celulele își datorează culoarea albastră realizării unei grosimi ce corespunde lungimii de undă a culorii roșii, culorea cea mai bine absorbită de
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
ce se depun prin procedeul AP-CVD. Grosimea stratului influențează culoarea celulei (culoarea de interferență). Grosimea stratului trebuie să fie cât se pote de uniformă, deoarece abateri de câțiva nanometri măresc gradul de reflexie. Celulele își datorează culoarea albastră realizării unei grosimi ce corespunde lungimii de undă a culorii roșii, culorea cea mai bine absorbită de siliciu. În principiu însă în acest mod se pot realiza celule roșii, galbene, sau verzi la cerințe arhitectonice deosebite, dar vor avea un randament mai slab
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
în semiconductor de tip “n” sau “p”. Prin simpla oxidare se pot crea straturi izolatoare subțiri. Totuși lărgimea zonei interzise fac siliciul mai puțin potrivit pentru exploatarea directă a efectului fotoelectric. Celule solare pe bază pe siliciu cristalin necesită o grosime de strat de cel puțin 100 µm sau mai mult pentru a pute absorbi lumina solară eficient. La celulele cu strat subțire de tip semiconductor direct ca de exemplu GaAs sau chiar siliciu cu structura cristalină puternic perturbată (vezi mai
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
Growth. Prin acest procedeu dintr-o cadă de grafit încălzită electric se trag în sus tuburi octogonale de cca 6 până la 7 m cu o viteză de cca 1 mm/s. Lățimea unei fețe este de 10-12.5 cm, iar grosimea peretelui atinge cca 280 µm. Apoi tuburile vor fi tăiate de-a lungul canturilor cu un laser NdYAG, după care fiecare fațetă pe baza unei grile de-a latul. Astfel se pot realiza celule cu diferite dimensiuni (de exemplu 12
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
puține deșeuri (șpan ce trebuie înlăturat) ca la procedeele uzuale. La acest procedeu direct pe un substrat (corp subțire solid, deobicei cu o orientare cristalină predefinită) se crește un monocristal de siliciu sub forma unui strat de cca 20 µm grosime. Ca material purtător se pot utiliza substraturi ceramice, sau siliciu supus unui tratatament superficial. Placa(wafer) formată ca fi deprinsă de stratul purtător care în continuare va putea fi reutilizată. Avantajele procedeului constau în consumul de siliciu semnificativ redus datorită
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
Ca material purtător se pot utiliza substraturi ceramice, sau siliciu supus unui tratatament superficial. Placa(wafer) formată ca fi deprinsă de stratul purtător care în continuare va putea fi reutilizată. Avantajele procedeului constau în consumul de siliciu semnificativ redus datorită grosimii mici, și lipsa deșeurilor din debitare (pas ce nu mai mai apre în acest procedeu). Randamentul atins este mare și se situează în domeniul celulelor monocristaline. Procesul de topire și impurificare zonală se poate aplica și în cazul suprafețelor plate
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
substrat și materialul condensat având o varietate a proprietăților fizice și a randamentului pe măsură. Celulele solare cu strat subțire se deosebesc de celulele tradiționale (celule solare cristaline bazate pe plăci de siliciu) înainte de toate în tehnologia de fabricație și grosimea stratului materialului întrebuințat. Proprietățile fizice ale siliciului amorf, care se deosebesc de cele ale siliciului cristalin determină proprietățile celulelor solare. Anumite proprietăți nu sunt încă pe deplin clarificate din punct de vedere teoretic. Chiar și la celulele solare cristaline lumina
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
unul sau mai multe capuri de citire/scriere. În principiu, platanele sunt fabricate dintr-un material magnetic, de obicei din aliaj de aluminiu sau sticlă și sunt acoperite cu un strat subțire de material magnetic, de obicei 10-20 nm (nanometri) grosime și cu un strat exterior de carbon pentru protecție. Platanele sunt învârtite la viteze foarte mari. Informația se scrie pe platan în timpul rotirii acestuia de către dispozitive de citire-scriere așezate foarte aproape de suprafață magnetică (la hdd-urile noi distanță e de zeci
Disc dur () [Corola-website/Science/298004_a_299333]
-
ani de la lupta de la Valea Albă. Această biserică este clădită pe osemintele ostașilor căzuți în luptă. Sub lespezile de piatră ale edificiului, din naos până în altar, pe o lungime de 10 m, o lățime de 3,5 m și o grosime de 30 de cm se află acele oseminte. Biserica "Sf. Voievozi" din Războieni a funcționat ca biserică parohială până în anul 1734, când a fost înființată Mănăstirea Războieni, cu obște de călugări. În anul 1803, mitropolitul Veniamin Costachi a schimbat statutul
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
repede o soluție. Aceștia au decis echiparea trenurilor cu roți bibloc compuse din 2 bucăți metalice, o roată cu un diametru mai mic, și o ramă rotundă care înconjoară această roată, despărțite de o fâșie de cauciuc de 20 mm grosime. Această construcție era menită să absoarbă o parte din vibrații. Pentru aprobare, sistemul a fost testat numai la viteze medii, niciodată la viteze mari. Nu au existat centre de testare eficientă a roților, iar o testare completă și în toate
Accidentul feroviar de la Eschede () [Corola-website/Science/312556_a_313885]
-
au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
sare în Ardeal , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau
Salina Ocna Mureș () [Corola-website/Science/312619_a_313948]
-
forma de "bulb de ceapă" a turlelor, precum și de acoperișul fără streașină. În prezent, biserica are următoarele dimensiuni: lungimea - 27 m, lățimea în zona pronaosului - 8 m, lățimea în zona absidelor laterale - 11 m, înălțimea până la cornișă - 9 m și grosimea zidurilor de 70-180 cm. Spre deosebire de alte biserici ortodoxe românești, Socola nu a avut pictură murală, și a fost decorată cu câteva icoane și obișnuitul iconostas (ambele pictate de același pictor anonim în 1827). La începutul secolului al XX-lea s-
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
Victory ș.a. Gravurile sau plăcuțele aplicate au detalii din ce în ce mai finisate, astfel încât mulți preferă achiziționarea uneia chinezești, pentru un preț de aproximativ 10-20 de ori mai mic, dar aproape la fel de frumoasă ca și un Zippo original. Diferența vizibilă este reprezentată de grosimea carcasei, cele chinezești fiind destul de groase, fapt care afectează atât masa brichetei, cât și clicul pentru care a devenit faimoasă bricheta Zippo - sunetul este mai înfundat și mai scurt, nu atât de cristalin ca și cel original. De asemenea, în
Zippo () [Corola-website/Science/312052_a_313381]