10,170 matches
-
(n. Ioana Gheorghe-Mărăcine, la 4 iunie 1871, București — d. 20 septembrie 1953, București) a fost o jurnalistă care a publicat articole în domeniul educației, moralei și a condiției femeii în societate. Ioana (Jeanna) Sava, născută Gheorghe-Mărăcine, s-a născut pe 4 iunie 1871 în București ca una din cele patru fiice a lui Ion Gheorghe-Mărăcine (n. 1826), de profesie comerciant, și a d-nei Florea Gheorghe
Ioana Sava () [Corola-website/Science/314578_a_315907]
-
administrate și conduse redacțional de soțul său Vasile Sava) s-a ocupat aproape exclusiv ca jurnalistă de așa numita "parte neprofesională" a revistelor. În acest cadru, între 1907 și 1916 a publicat în fiecare număr numeroase articole referitoare la educație, morală, igienă, sfaturi medicale, pagini vesele. S-a ocupat de asemenea de situația femeii într-o societate care, la timpul respectiv, încă nu acorda dreptul de vot femeilor. În cadrul acestor teme a căutat și tradus multe articole sau fragmente din texte
Ioana Sava () [Corola-website/Science/314578_a_315907]
-
înregistrează, în mod aleator, o serie de variații; supraviețuiesc numai indivizii care sunt mai bine adaptați. Acest caracter aleator al variațiilor, dar și aparenta risipire de mijloace de care natura dispune în mod inexorabil, toate acestea se opun unei presupuse morale divine. Opozanții acestei teorii erau atrași de lamarckism, o teorie evoluționistă pre-darwinistă, care punea accentul pe trăsăturile moștenite de indivizi. Originea speciilor a fost publicată la 24 noiembrie 1859. Lucrarea a marcat o revoluție în știință asemeni Filozofiei naturale (1867
Reacții la teoriile lui Darwin () [Corola-website/Science/314631_a_315960]
-
întors la puterea pe care Iisus i-a dat-o lui Petru, puterea spiritului. În iulie 1869, episcopii au adoptat principiul infailibilității și al primatului, după cum îl numea Biserică. Acum papă nu mai era capabil să greșească în probleme de morală și credința, toată lumea trebuia să i se supună. Primatul spunea că învățăturile și autoritatea lui nu pot fi încălcate sau înlocuite de nici un om sau grup de oameni din întreaga lume creștină. Biserică își declarase con¬ducatorul, autoritatea spirituală supremă
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
acestui moment din istorie, ca și cum ai fi călătorit cu o mașină a timpului și ai fi trăit pe viu momentul." Cameron a simțit că scufundarea "Titanicului" a fost ca un "român care chiar a fost publicat", asemănător unei povești cu morală; filmul i-ar da audienței experiență de a trăi istoria. Vânătorul de comori Brock Lovett îi reprezenta pe cei care nu au simțit niciodată elementul uman al tragediei, iar povestea de dragoste dintre Jack și Roșe, credea Cameron, ar fi
Titanic (film din 1997) () [Corola-website/Science/313501_a_314830]
-
Quinet și Jules Michelet la "Collège de France" se număra și tânăra moldoveancă Hermiona Asachi, fiica poetului Gheorghe Asachi. Împreună cu alți doi profesori celebri de la "Collège de France" din acea perioadă și anume Jules Michelet (titularul catedrei de "Istorie și morală") și Adam Mickiewicz (poetul polonez exilat, titularul catedrei de "Literaturi slave"), Edgar Quinet a întregit o ilustră triadă, supranumită de contemporani „cele trei catedre de democrație”, care a avut o influență semnificativă asupra efervescenței revoluționare premergătoare Revoluției de la 1848. În
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
din România, o tratare monografica a ideii de cauzalitate emergentă, așa cum această se manifestă în istorie. Nicolae Iuga este autor al volumelor: Întoarcerea Casandrei (eseuri), Ed. Proema, Baia Mare, 1999; Profesorul și sirenă (eseuri), Ed. Proema, Baia Mare, 2001;, Filosofia contemporană despre morală creștină, Ed. Paralelă 45, București, 2002; La porțile Occidentului , Ed. Proema, Baia Mare, 2003; Cercul și Copacul. Repere pentru o monografie a esotericului , Ed. MLNR, București, 2005; Bisericile creștine tradiționale spre o etică globală, Ed. Grinta, Cluj, 2006; Le Cercle et
Nicolae Iuga () [Corola-website/Science/313713_a_315042]
-
Arta” și „Florile Dalbe” ("Orizont ecologic", "Patrimoniu", "Căderea pe gânduri", "De ce?" ș.a.) La rubrica " De ce?" din pagina de titlu a revistei „Florile Dalbe” semnează remarcabile „altfel de editoriale”, care dau răspunsuri la întrebările expediate de cititori, abordând teme de etică, morală, estetică ș.a. Promovează instruirea filozofică a copiilor și adolescenților în pagina tematică lunară "Căderea pe gânduri" din „F.D.” și colorează „petele albe” din istoria românilor în pagina lunară „Patrimoniu”. Primește numeroase premii ale Uniunii Jurnaliștilor din Moldova pentru cea mai
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
condițiile pentru o învățătură "ex cathedra" sunt: 1. "Pontificul Roman" 2. "vorbește "ex cathedra"" ("cînd este în ipostaza de Păstor și Învățător pentru toți Creștinii și în virtutea autorității sale apostolice....") 3. "și definește" 4. "că o doctrină despre credință sau morală" 5. "trebuie primite de întreaga Biserică" (Pastor Aeternus, cap. 4) Pentru ca învățăturile unui papă sau conciliu ecumenic să fie recunoscute infailibile, aceasta va exprima clar că Biserica o consideră finală și definitivă. Nu există vre-o formulare specifică, dar este
Conciliul Vatican I () [Corola-website/Science/314306_a_315635]
-
este o dogmă a Bisericii Catolice despre faptul că Papa de la Roma este nesupus greșelii când solemn declară sau promulgă învățăturile dogmatice ale Bisericii în domeniul credinței sau a moralei. Această dogmă explică infailibilitatea prin lucrarea Sfântului Duh, care asigură că învățăturile proclamate vor fi desăvârșite și primite de toți catolicii. Doctrina a fost definită în 1870 ca dogmă de către Conciliul Vatican I convocat de către Papa Pius al IX-lea
Infailibilitatea papală () [Corola-website/Science/314333_a_315662]
-
credință Pentru ca o învățătură a papei sau a conciliului ecumenic să fie acceptată ca infailibilă, acea învățătură trebuie să fie: - o decizie a înaltei autorități doctrinare a Bisericii (papa sau Colegiul episcopilor); - o dogmă în materie de credință sau de morală; - cu putere obligatorie în toată Biserica; - propusă ca ceva care va dăinui neschimbat. Această doctrină își are temeiul în Sfânta Scriptură [versetele folosite sunt din "La Bible du Sumeur", 1992]: Biserica Catolică stabilește că nu tot ceea ce învață papa este
Infailibilitatea papală () [Corola-website/Science/314333_a_315662]
-
raidurile piraților japonezi, la mijlocul secolului XVI. Doctrina Qi Jiguang a fost bazată pe ideile neo-confucianiste de atașare a loialității trupelor față de superiorii lor imediați și față de regiunile în care au fost formate. Acest lucru a dat inițial trupelor o bună morală de grup. Armata lui Qi Jiguang a fost o soluție ad-hoc la problemă specifică de combatere a piraților, așa cum a fost intenția inițială a lui Zeng Guofan pentru Armată Xiang, care a fost ridicată pentru eradicarea rebelilor Taiping. Cu toate
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
(n. 1867 - d. 27 martie 1945) a fost un scriitor turc. Este considerat fondator al prozei moderne turcești. Scrierile sale progresiste, ce au ca model naturalismul francez, critică modul de viață și morală feudala. Împreună cu tatăl său, care era negustor, s-a mutat la Izmir în 1879, unde a frecventat o școală creștină. Primele sale lucrări literare au fost traduse în limba franceză. Ușaklıgil a fondat ziarul "Hikmet" în 1886. După 1896 operele
Halit Ziya Uşaklıgil () [Corola-website/Science/313350_a_314679]
-
vechii sale pasiuni, dramaturgia ( va scrie din acest moment și până la moartea sa care survine în anul 1956, 11 romane și 12 piese de teatru). Ca și romanele, povestirile lui Reșat Nuri Güntekin abordează cu predilecție teme precum dragostea, familia, morala socială, problemele specifice lumii presei, lumii literare ori cercurilor puterii etc. Dintre volumele pe care le-a publicat amintim "Eski Ahbap" ( "Prieten vechi"), "Sönmüș Yıldızlar" ( "Stele stinse") sau "Leyla ile Mecnun" ("Leyla și Mecnun"). Reșat Nuri Güntekin a jucat un
Reşat Nuri Güntekin () [Corola-website/Science/313371_a_314700]
-
că foarte multe filme ale lui Burton au o voce povestitoare. Cineva introduce mereu publicul în cadrul magic al poveștii redate. Cadrul de poveste nu este singurul element fabulos în filmele sale. Fantasticul este prezent și de obicei filmul conține o morală sau chiar explică unele fenomene, cum este cazul filmului “Edward Mâin-de-foarfece”. Burton explică apariția zăpezii în orașul unde ia naștere opera unui inventator bătrân. Băiatul creat de nebunul bătrân rămâne nefinalizat, iar în locul mâinilor acesta are două foarfece. Odată ajuns
Tim Burton () [Corola-website/Science/314824_a_316153]
-
familiei și a relațiilor de familie. Elementul de bază în crimele de onoare îl constituie faptul că acestea sunt strâns legate de comunitatea, grupul familiei. Prin urmare, una dintre acțiunile negative ale familiei poate duce la tensiuni și la crime. Morala, etica în astfel de crime este una severă și necruțătoare. Morala, etica, care este un concept al sociologiei care își are locul în norma societății. Puritatea femeii în societățile patriarhale se consideră a fi onoarea, orgoliul bărbatului. Astfel că purității
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
de onoare îl constituie faptul că acestea sunt strâns legate de comunitatea, grupul familiei. Prin urmare, una dintre acțiunile negative ale familiei poate duce la tensiuni și la crime. Morala, etica în astfel de crime este una severă și necruțătoare. Morala, etica, care este un concept al sociologiei care își are locul în norma societății. Puritatea femeii în societățile patriarhale se consideră a fi onoarea, orgoliul bărbatului. Astfel că purității, care îi este atribuită femeii, i se acordă foarte multă importanță
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
femeii în societățile patriarhale se consideră a fi onoarea, orgoliul bărbatului. Astfel că purității, care îi este atribuită femeii, i se acordă foarte multă importanță. Câteva motive pentru care femeile sunt sacrificate pe principiul moralității: Toate acestea sunt elemente contrare moralei, eticii. De notat că ceste crime nu sunt specifice numai Islamului, nefiind acceptate de această religie care invocă justiție, pietate, dreptate. Aceste practici se întâlnesc și în Regatul Unit al Marii Britanii, unde anul trecut s-au înregistrat 12 crime de
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
a-i ajuta. Cartea lui Marcel Mauss ""The Gift"" conține un pasaj: "Notă cu privire la milostenie". Notă descrie evoluția noțiunii de milostenie (și, prin extensie de altruism) de la noțiunea de sacrificiu. În ea, el scrie: Milosteniile sunt fructele unei noțiuni de morală a darului și a norocului pe de o parte, și unei noțiuni de sacrificiu, pe de altă parte. Generozitatea este o obligație, pentru că Nemesis răzbuna săraci și zeii pentru preaplinul de fericire și bogăție al anumitor persoane, care ar trebui
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
Omagiile erau adresate reginei Elisabeta I a Angliei (în epopeea fiind regina ilelelor, Gloriana) care a dat nume epocii Renașterii engleze, epoca elisabetană. Epopeea este o alegorie fantastică a Angliei, a reginei și a Casei Tudor, și o celebrare a moralei creștine, a nașionalismului protestant, unde papiștii și necredincioșii sunt personajele negative, regele Artur eroul și puritatea căsniciei cel mai înaltă virtute. Epopeea combină alegoria Evului Mediu cu eposul romantic italian. Cu toate că Edmund Spenser este considerat ca fiind unul dintre cei
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
instituțiile cultural-educative pentru populația adultă. Instituțiile cultural-educative din sistemul suprastructurii totalitariste sovietice au avut ca scop propagarea comunismului, conținutul spiritual fiind înlocuit de cel politic, bazat pe atitudinea de clasă în aprecierea fenomenelor și evenimentelor, prioritatea politicii partidului comunist, concepția moralei comuniste. Domnul Lațcu (aproximativ 1365-1373), fiul primului domnitor al Moldovei, era recunoscut de către Sfântul Scaun ca „Duce al Moldovei” printr-o scrisoare în care se adăuga că Moldova este parte a națiunii vlahe (române): "dux Moldavie partium seu nationis Wlachie
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
al III-lea" la o Anglie fascistă a anilor 1930 în filmul din 1995 al lui Ian McKellen nu a fost bine văzută de istorici. Adams a declarat că aranjamentul shakespearian al morții lui Richard la Bosworth învață pe spectatori morala de a-și întâmpina soarta, indiferent cât de nedreaptă e ea, „cu noblețe și demnitate”. Prin sufocarea moralei dramatice în efecte speciale, filmul lui McKellen reduce bătălia la un spectacol pirotehnic despre moartea unui personaj negativ unidimensional. Coursen este de
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
nu a fost bine văzută de istorici. Adams a declarat că aranjamentul shakespearian al morții lui Richard la Bosworth învață pe spectatori morala de a-și întâmpina soarta, indiferent cât de nedreaptă e ea, „cu noblețe și demnitate”. Prin sufocarea moralei dramatice în efecte speciale, filmul lui McKellen reduce bătălia la un spectacol pirotehnic despre moartea unui personaj negativ unidimensional. Coursen este de acord că în această versiune bătălia și sfârșitul lui Richard' sunt banale și trivializate. Consiliul comitatului Leicestershire a
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
acuză normele sociale, ca fiind împotriva firii. Scopul vieții este fericirea, iar ea nu poate fi atinsă decât prin virtute, realizată prin ascetism. Cirenaismul, școală filosofică fondată de Aristippe din Cirene (435 - 356 î.Chr.), are ca doctrină hedonismul, o morală a plăcerii (ηδονη / hēdonē = plăcere). Filosofia cirenaică este apropiată de epicureism, cu deosebirea că cirenaicii experimentau plăcerea în mișcare, având un caracter dinamic, ceea ce îi diferențiază de plăcerea resimțită în asceza epicuriană. Alți reprezentanți ai școlii cirenaice au fost Antipatros
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
legile naturii, pentru a atinge astfel înțelepciunea și fericirea. Filosofia stoică este un întreg coerent, o filosofie sistematică a totalității, care, pornind de la logică și trecând prin legile fizicei, are ca scop final - ca și alte doctrine filosofice elenistice - normativele morale, etica. În conformitate cu logica stoică, orice cunoaștere își are originea în impresiile reale ale lucrurilor date de simțuri, care sunt înregistrate de spirit sub forma percepțiilor. Aceste percepții, confirmate prin experiențe repetate, se dezvoltă silogistic și devin concepte logice. Demonstrarea adevărului
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]