12,372 matches
-
demarcației pozițiilor critice, nu numai pentru că era și critic și romancier dar și pentru că era nonficționist, ale cărui memorii trec des granițele spre jurnalismul literar narativ. Nonficțiunea sa este direct îndreptată înspre portretizarea universului social și cultural, asemeni jurnalismului literar narativ, care și el este direcționat în interiorul lui în a se scrie singur. Pentru că la el se poate stabili o "conexiune biografică" între lucrările sale nonficționale și cele de critic atunci când examinăm "importanța emergenței formei documentare", ca să împrumutăm o sintagmă care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
individualități, selectate la întâmplare (Point of View - Punct de vedere, 122). Această afirmație este revelatoare din nouă motive. Primul este "delimitatea sferei ficțiunii ca artă", fapt care sugerează cât de fină este granița dintre proza ficțională tradițională și jurnalismul literar narativ. Al doilea este "imperfecțiunea vieții" care se implementează "la întâmplare", poziție care o reia pe cea a lui Garland cu privire la lumea indeterminată. Ambele comentarii, a lui Garland și cel din Scribner's sunt în mod special remarcabile și prin aceea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o reia pe cea a lui Garland cu privire la lumea indeterminată. Ambele comentarii, a lui Garland și cel din Scribner's sunt în mod special remarcabile și prin aceea că anticipează pozițiile postmodernismului cu privire la narațiune în general și asupra jurnalismului literar narativ în particular, și asta înainte de ascensiunea literaturii moderniste și a esteticii ei esențializante. Dar apariția aceasta nu trebuie considerată o surpriză dacă luăm în considerație fermentul critic din ultima jumătate a secolului al XIX-lea. Din punctul de vedere al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aceste fenomene (179). El caracterizează acest proces cognitiv, reflectat evident în limbaj sau redat în forma lui de către limbaj, ca "volatilizare" (181). Evident, natura abstractizantă a jurnalismului factual sau obiectiv are ca rezultat o asemenea volatilizare cognitivă. Dar jurnalismul literar narativ se angajează într-un fel de revers al acestei volatilizări, sau poate ar fi mai potrivit să spunem într-o precipitare 55 în concret, pentru că se concentrează asupra concretului particular - construcție pe scene, dialog, spre exemplu - și aplicându-se asupra
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
limitare critică și volatilizare totalitară și prin aceasta continuă să existe ca o contradicție la o asemenea volatilizare. Pentru că, asemenea narațiunii, pot aspira la finalizare, să spunem o finalizare structurală, cu punct culminant și deznodământ în acord cu constrângerile construcției narative din Vest, fenomenele distinctive trebuie să continue să existe în contrast cu aceste finalizări pentru că sunt de felul lor de natură "anti-volatilă". Asemenea poziții critice la Nietzsche, Garland și la autorul articolului din Scribner's dovedesc o evidență critică: că o structură
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din Vest, fenomenele distinctive trebuie să continue să existe în contrast cu aceste finalizări pentru că sunt de felul lor de natură "anti-volatilă". Asemenea poziții critice la Nietzsche, Garland și la autorul articolului din Scribner's dovedesc o evidență critică: că o structură narativă desemnată să reflecte fenomene distincte servește unui scop total diferit în stilul factual sau obiectiv al știrilor. Ori tocmai această trăsătură "anti-volatilă" a jurnalismului literar narativ este cea care anticipează pe Mihail Bakhtin, care oferă o interpretare a romanului care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și la autorul articolului din Scribner's dovedesc o evidență critică: că o structură narativă desemnată să reflecte fenomene distincte servește unui scop total diferit în stilul factual sau obiectiv al știrilor. Ori tocmai această trăsătură "anti-volatilă" a jurnalismului literar narativ este cea care anticipează pe Mihail Bakhtin, care oferă o interpretare a romanului care plasează jurnalismul literar narativ într-un context mai larg, ca parte a evoluției narațiunii. Această evoluție ar putea fi denumită romanul "bakhtian", ca opus tradiției canonice
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fenomene distincte servește unui scop total diferit în stilul factual sau obiectiv al știrilor. Ori tocmai această trăsătură "anti-volatilă" a jurnalismului literar narativ este cea care anticipează pe Mihail Bakhtin, care oferă o interpretare a romanului care plasează jurnalismul literar narativ într-un context mai larg, ca parte a evoluției narațiunii. Această evoluție ar putea fi denumită romanul "bakhtian", ca opus tradiției canonice a prozei romanești. Așa cum notează Bakhtin: Romanul ia o formă tocmai... când obiectul reprezentării artistice începe să se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înțelege Nietzsche. Deci este remarcabil faptul că articolul din Scribner's anticipează poziția lui Bakhtin. Una din formele prozei bakhtiene care s-a dezvoltat, și care se află în opoziție cu structura romanului tradițional, este "nuvela" sau "narațiunea" jurnalismului literar narativ, sau, ca să cităm alte câteva terminologii care au fost folosite la asemenea texte, nonficțiunea literară, sau reportajul documentar, sau noul jurnalism, ad infinitum, indeterminat și fluid, ca și forme schimbătoare care încearcă să reflecte realitatea. Caracterizarea jurnalismului literar narativ ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar narativ, sau, ca să cităm alte câteva terminologii care au fost folosite la asemenea texte, nonficțiunea literară, sau reportajul documentar, sau noul jurnalism, ad infinitum, indeterminat și fluid, ca și forme schimbătoare care încearcă să reflecte realitatea. Caracterizarea jurnalismului literar narativ ca o parte a formei "romanești" este riscantă întrucât crește riscul de a o plasa și înțelege ca pe o altă formă de ficțiune 56. Dar orice mijlocire textuală poate fi plasată ca ficțiune datorită naturii spectrale a limbajului. Ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de demonstrat, așa cum presupune Pauly, este faptul că nu toate ficțiunile sunt egale, și că nu toate au același grad de ficționalitate. Odată demonstrat acest lucru, analiza lui Bakhtin descrie romanul mai mult ca pe un text al jurnalismului literar narativ decât ca pe o lucrare înghețată în afara timpului în cerul esențializat al literaturii, sau ca pe o imagine îndepărtată a trecutului perfect, așa cum îl caracterizează el. Mai mult, această interpretare nu este lipsită de o legitimare istorică, o legitimare care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
parte trecută cu vederea în politica de marginalizare dusă de academiile literare și în originile sensului cuvântului roman: "Cuvântul nostru, care se trage din italienescul novella 57 și care poate fi direct tradus ca noutăți, sugerează noul statut al anecdotei narative care dorește să fie și recentă și adevărată. De aceea dezvoltarea romanului atinge lumea eroismului legendar la o extremă și jurnalismul extrem de modern la cealaltă extremă (Levin 283). Bakhtin poate ridica obiecții îndreptățite în ceea ce privește "lumea eroismului legendar", pentru că, ajungând aici
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
față de literatura esențializată, negându-i-se intenția epistemologică primară mult mai robustă și liberă în manifestarea forțelor voliționale. Bakhtin se apropie de adevăr în afirmația despre fluidul romanului și natura indeterminată. Pentru că Bakhtin nu menționează în mod special jurnalismul literar narativ, alți critici o fac, luând poziții critice identice sau asemănătoare cu cele ale lui Bakhtin, mai înainte ca opera sa să găsească o largă audiență în Vest. Mas'ud Zavarzadeh, în analiza sa asupra "nuvelei nonficționale", sugerează că variațiile sale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fac, luând poziții critice identice sau asemănătoare cu cele ale lui Bakhtin, mai înainte ca opera sa să găsească o largă audiență în Vest. Mas'ud Zavarzadeh, în analiza sa asupra "nuvelei nonficționale", sugerează că variațiile sale asupra jurnalismului literar narativ, așa cum ar fi In Cold Blood al lui Truman Capote, derivă dintr-o presiune asupra societății care este într-o măsură din ce în ce mai mare "technotronicizată" , ceea ce conduce la un prezent discontinuu care este în mod fundamental absurd (9). În mod similar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al lui Truman Capote, derivă dintr-o presiune asupra societății care este într-o măsură din ce în ce mai mare "technotronicizată" , ceea ce conduce la un prezent discontinuu care este în mod fundamental absurd (9). În mod similar, James Boylan observă că jurnalismul literar narativ în anii 1930, sau ceea ce el numește documentar este ceva destinat să de-a un brânci status quo-ului (169). Și la Zavarzadeh ca și la Boylan realitatea, sau irealitatea realității, desfide status quo-ul dictat de un sistem critic închis, sau
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
quo-ului (169). Și la Zavarzadeh ca și la Boylan realitatea, sau irealitatea realității, desfide status quo-ul dictat de un sistem critic închis, sau ceea ce Bakhtin caracterizează ca fiind "imaginea îndepărtată a trecutului absolut". În eforturile sale de documentare, jurnalismul literar narativ are curajul să afirme lumea fenomenologică care este în chip fundamental indeterminată și, făcând asta, nu o mai reînscrie într-o credință criptoteologică. Asemenea ambiții narative pot speria, ba chiar îngrozi, ceea ce face istorica inițiativă în jurnalismul literar narativ să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ca fiind "imaginea îndepărtată a trecutului absolut". În eforturile sale de documentare, jurnalismul literar narativ are curajul să afirme lumea fenomenologică care este în chip fundamental indeterminată și, făcând asta, nu o mai reînscrie într-o credință criptoteologică. Asemenea ambiții narative pot speria, ba chiar îngrozi, ceea ce face istorica inițiativă în jurnalismul literar narativ să devină un act de curaj față în față cu critica criptoteologică esențializată. Pentru jurnalismul literar narativ, cu tendința lui de a reprezenta lumea fenomenologică particularizată, atât
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar narativ are curajul să afirme lumea fenomenologică care este în chip fundamental indeterminată și, făcând asta, nu o mai reînscrie într-o credință criptoteologică. Asemenea ambiții narative pot speria, ba chiar îngrozi, ceea ce face istorica inițiativă în jurnalismul literar narativ să devină un act de curaj față în față cu critica criptoteologică esențializată. Pentru jurnalismul literar narativ, cu tendința lui de a reprezenta lumea fenomenologică particularizată, atât în caracteristicile ei, în spațialitatea ei inanimată și într-un anumit moment al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu o mai reînscrie într-o credință criptoteologică. Asemenea ambiții narative pot speria, ba chiar îngrozi, ceea ce face istorica inițiativă în jurnalismul literar narativ să devină un act de curaj față în față cu critica criptoteologică esențializată. Pentru jurnalismul literar narativ, cu tendința lui de a reprezenta lumea fenomenologică particularizată, atât în caracteristicile ei, în spațialitatea ei inanimată și într-un anumit moment al timpului, "obiectul artistic al reprezentării a fost degradat la nivelul realității contemporane care este inconcluziv și fluid
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
trebuie să aibă ca scop și sens adevărul. Dezvoltarea stitlului factual și obiectiv al jurnalismului a dus la o criză epistemologică a subiectivității, fie că era vorba de cea a jurnalistului, a cititorului sau cea a obiectului reportajului. Jurnalismul literar narativ a fost răspunsul la această criză în încercarea lui de a restabili ceea ce John Berger numea cu abilitate "relația dintre povestitor, ascultător (spectator) și protagonist" (Stories 286). Acesta e un alt motiv pentru dezvoltarea jurnalismului literar narativ la 1890. Nici o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
reportajului. Jurnalismul literar narativ a fost răspunsul la această criză în încercarea lui de a restabili ceea ce John Berger numea cu abilitate "relația dintre povestitor, ascultător (spectator) și protagonist" (Stories 286). Acesta e un alt motiv pentru dezvoltarea jurnalismului literar narativ la 1890. Nici o cauză nu trebuie să fie privilegiată față de alta. De fapt eu văd cele două cauze aflându-se într-o relație de permanent transfer, un transfer care în final are loc în spațiul în care operează jurnalismul literar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la 1890. Nici o cauză nu trebuie să fie privilegiată față de alta. De fapt eu văd cele două cauze aflându-se într-o relație de permanent transfer, un transfer care în final are loc în spațiul în care operează jurnalismul literar narativ în mod deschis subiectiv, ceea ce duce în extrem la riscul de a aluneca în solipsism și o subiectivitate ascunsă direcționată în afară, aspirând să redea o narațiune despre fluiditatea experienței fenomenologice. Pentru Garlad rolul subiectivității se vede în următorul pasaj
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Și, într-adevăr, cronicarii lumii fenomenologice au putut observa de mult că așa stau lucrurile. Samuel Johnson o face în secolul al XVIII-lea când observă în Journey to the Western Islands of Scotland, o varietate timpurie de jurnalism literar narativ: "Vai de cel care nu a avut această experiență, sau care nu s-a obișnuit să ceară de la sine o riguroasă disciplină, va observa înspăimântat cât de mult timp ia să ajungi la cunoașterea certă și să o distingi de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și autorizarea imaginației "la un răspuns particular necesar". Încă o dată interpretarea lui Davidson se aseamănă în chip remarcabil cu ceea ce spune Garland: "o persoană care e confruntată cu anumite fapte și ne relatează relația lui individuală cu acestea". Jurnalismul literar narativ, deci, a încercat să aducă conceptul jurnalistic al realității verificabile reflectat de cerința adevărată "într-o zonă de contact cu realitatea" care nu poate fi structurată decât de subiectivitate. Bakhtin atinge aceasta, la fel de bine ca și evoluția continuă a versiunii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să fie omniprezent sau să elibereze obiectivitatea de limitările subiectivului. Poziția similară a lui Zavarzadeh cu privire la subiectivitate este reflectată într-o afirmație care ne ajută să distingem diferența dintre romanul declarat ficțional și construit conform canoanelor clasice și jurnalismul literar narativ ca fiind o formă romanescă, care admite în mod implicit ficționalitatea din cauza naturii speculative a limbajului. Zavarzadeh notează că evenimentele și acțiunile din jurnalismul literar narativ "sunt fenomene actuale din lume care sunt accesibile înțelegerii oamenilor obișnuiți și, care invers
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]