11,656 matches
-
că nu pot lua parte la întâlnire că mă simt tare extenuat, ca să nu zic bolnav”. Și mai spunea Iov I. Gheorghe: „Nu ar strica întru nimic să mai petrec încă odată clipe din tinerețea noastră, dar și eu și nevastă mea ne simțim prea aproape de ușa de intrare în neființă, și de-abia ne mișcăm”. După care adăuga ceea ce mai spusese: „Doi copii îi am la Craiova, Ionică și Elena, Rodica la Focșani și Iulia la Mărășești, predă la Pădureni
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
avut de unde - bietul băiat al Vioricăi, - sora tatii - Vasilică, a murit în 4 iunie, anul trecut, de un cancer urât la pancreas. Tot noi l-am îngropat căci la capul lui n-a fost nici fata - plecată pe Litoral - nici nevasta - plecată prin Italia. Am trecut prin multe... Vă dorim numai binele și mii de scuze că cine știe care vor mai fi necazurile... Făgăraș, de moș Nicolae ! 2001 Iubite conule Alecu, E mult, chiar prea mult de când o mașină v-a adus
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tine, tot mai dator! sîntem un grup de tineri, milităm pentru dispunerea simetrică față de discuție, problema muncii în mină, soluția noi, singura extensie un matur de 40-50 de ani, expert, în privința zămislirii subiectul totdeauna se întrece cu judecata, cineva are nevastă de 18 ani, iar el are 53 de ani, cîți copii ai? zece copii! bravo, se cunoaște că ai calul mare, după încălțăminte! cîți ani are băiatul nevestei, ai zece copii, dar nu sînt toți ai tăi! și ai mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ani, expert, în privința zămislirii subiectul totdeauna se întrece cu judecata, cineva are nevastă de 18 ani, iar el are 53 de ani, cîți copii ai? zece copii! bravo, se cunoaște că ai calul mare, după încălțăminte! cîți ani are băiatul nevestei, ai zece copii, dar nu sînt toți ai tăi! și ai mai făcut, cîți? sînt în grădina lui? sînt ai lui! da, un hectar, Borlești, județul Neamț, spre Girov, numai hîrtoape pe acolo, două femei deșănțat, măsoară-ți cuvintele, sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu mă cazează, uite cuponul de pensie, invaliditate de muncă din accident, dosar clasat de zece ani! oricum, nici la mănăstire nu mă țin prea mult, că fumez, m-a dat mătușa afară din casă, casa mea a rămas la nevastă, la Caransebeș, cînd ne-am despărțit! copii nu am, în apa Putnei mi-am mai răcorit picioarele, de două săptămîni nu-mi mai dădusem jos ciorapii din pantofi, simțeam că îmi iau foc picioarele! noaptea trecută am dormit în gara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
boală! am și voce, mi-a dat Dumnezeu voce! au vrut s-o deie pe mama la adventiști, n-au reușit, eu mor în credința în care m-am născut! n-au reușit pe mama, dar nici pe mine! am nevasta mea, care m-a lăsat de un an jumătate, e cu șapte ani mai mare ca mine, curvă! am băiet de 40 de ani, fata e de 36 de ani, e figura mea, la mitropolie, la Sfînta Paraschiva, pe 14
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a fost Achim la continuitate, polițiștii comunitari și polițaii au aceleași atribuții, dar un salariu de trei ori mai mic! pă toți i-o picat! pă ăla gras, micuț, cum îl cheamă, Marian, Vasîle? km 264, n-o pună pe nevastă-mea să fie roabă! cîte limbi are o femeie? cîte-i dai! ai mușcat-o! am crezut cîte limbi știe! bă, cu Nelu mai glumeam, dar tu, dacă te-ai băgat în seamă! spune-i ce-ai pățit cu violatorul! cascheta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cromatica în compactările sat Ciceu, ortodox la biserică lîngă linie, Supărat sînt, Doamne, supărat / Supărat sînt și-am să fiu! cin' te-a supărat, dom'le, spune-mi-l mie! s-a rîs, Maneluță! cerceii, fetiță, el mai mic decît nevasta, unul gros într-o singură ureche, batic de steagul Angliei pe cap, tu cu alb, ca la 18 ani de femeie cu copil mic, Miercurea Ciuc peste răchitărie și mlaștină, cu Oltul revărsat. Ora 16,05, în acceleratul Brașov Siculeni Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mare, oricum, nu a știut să mulțumească pentru banană, "Petrolul", hotelul, ți-am luat și un cadou, să știi! eu te sun mîine cînd mă trezesc, pe la douășpe-unu, numai bine la mare e și ziua lui ăsta! al treilea val, nevasta mi-a scăpat de la moarte, la Neurologie în Iași, o durea groaznic capul, Teologie, secundar franceză, la București a făcut, de la 6 luni cu lapte de capră, trei luni, după aceea cu lapte de vacă, crud! nășălu o dzîs să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
înspre Borsec două ore de mers pe jos, 10 lei kilogramul, la Toplița să scoatem buletinul și pentru mine, că era de tip vechi și mă amenda neschimbat, și pentru fată, să-l facă! un harbuz în mînă rotund, oligofrenă, nevasta nu știe românește, cum îți dai seama că e oligofrenă? și apoi doar au vorbit normal și vorbeau pe românește între ele! mergem după gălbiori, ăștia de toamnă sînt mai uscați, mai greu de cules, anul trecut hribi, gălbiorii ieftini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Salonta Ciumeghiu Holod Ștei Arieșeni Cîmpeni Abrud Alba Iulia Cluj-Napoca Suceava Iași Marți, 15 august 2006, după ora 6,20, în personalul Iași Dorohoi: cele mai multe compartimentate, dar caută la bou-vagon, între mulți oameni cu automatismul gregar a XXI-a călătorie, nevasta lui Petrică îi sora, îi greu, ăi, să faci atîta treabă și răpidi ca să termini nu să te lungești așa! judecățile tot din automatism, depou de tramvaie pe mal din cîmp, săritură de la pastoral la particular echipamentul urban, ceața de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai spui, dă-ncoa' o juma' de țigară, repede, că cobor jos, luni, auzi! examene, probleme administrative, fii atentă, miercuri zi de comunicare cu spirite! auzi, dom' șef, fumatul în tren se amendează ori nu? mă, eu mă duc lîngă nevastă-mea, eu mă duc lîngă nevastă-mea, acolo! măi omule, eu am doi, să-ți trăiască, știu că ești un băiat foarte bun, lasă! cine-i mai bătrîn îți dă o povață bună, ce sînt eu de meserie, cioban! foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de țigară, repede, că cobor jos, luni, auzi! examene, probleme administrative, fii atentă, miercuri zi de comunicare cu spirite! auzi, dom' șef, fumatul în tren se amendează ori nu? mă, eu mă duc lîngă nevastă-mea, eu mă duc lîngă nevastă-mea, acolo! măi omule, eu am doi, să-ți trăiască, știu că ești un băiat foarte bun, lasă! cine-i mai bătrîn îți dă o povață bună, ce sînt eu de meserie, cioban! foarte bine, că n-ai să ajungi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
luptă mereu de ariergardă, la Hogaș excelent, pe de altă parte nesigur, Frumușița cartnicul de izbîndă fonetico-marinărească, am încăput greu în mentalitatea limbaj, dureri la inimă, mai mare consumator de droguri nu este, dă-mi, dragă, rețeta aceea! Mircea Cărtărescu neveste-si, visam, i-a pus și poza într-un mobil, în loc de afișajul orei o are pe ea, altele am eu în sufletul meu, unde sapă el, Giurgiulești despărțit de Prut în altă țară, Galațiul pregătit pe liniile distincte, șosea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu fundal Prutul, "Complexul sportiv", urcă tot să-mi amintească de rudele de pe decinde, lotca între poale de nuferi, Brînza femeia cu cercei ca fina Stanca la tinerețe, și ea e moartă de doi ani! Pălărie Prăzulie a ieșit cu nevasta, îndoliată bălaie și tare ești firavă, cade fusta de pe tine, bata flutură! ciot de măgură de loess, straturile de sus țin cochilii paleontologice, șoseaua mușcă denivelări, atîrnă Prutul după două case, "Să aducem Europa în casele noastre. Votați candidații Partidului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
monstru! S. B.: Cu Leonard Constantin niciodată n-ați atins subiectul acesta? D. T.: O dată. S. B.: Și până unde a mers cu povestea? D. T.: N-a vrut să spună. N-are rost. I-au băgat și povestea cu nevastă-sa, c-ar fi avut o relație cu șeful de Poliție de atunci. S. B.: Care avea soția șefă la Pioneri. D. T.: Da, pe Doamna Baciu, președinta Pionierilor, Inspector Școlar General, apoi Director la Liceul Pedagogic, o femeie distinsă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
care era secretar de stat la Ministerul Educației, prieten de-al lui, mare șef la UASCR, un nume mare în folclor: "Ce faci, băi? Am o problemă aici. Îl am pe Doru Tompea aici". "Da, băiat bun." "Băi, vezi că nevasta-sa, care a fost mâna mea dreaptă" (el, de acolo) "are o problemă, vezi că au copii mici oamenii ăștia!" "Eeee, știu că Doru..." "Lasă prostiile, au copil mic, face naveta". Aaa, bun, vorbesc eu cu rectorul, cu Ionel Adrian
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
după ce devenisem amici nedespărțiți. Cunoștea franceza și încerca să priceapă puțin din ceea ce scrisesem eu prin cărți. Îmi cerea lămuriri la anemicele sale bîjbîieli în românește, dornic să înțeleagă măcar puțin despre ce este vorba. Farsa lui Sikorski și a nevestei sale nu ne-a plăcut și a trebuit să luăm, și eu și soția, calmante la final. Glumă, glumă, dar nici chiar așa... Las cititorului să aprecieze dacă omul acesta merita sau nu o lingură în capul sau de diplomat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tutunul, îl așez așa lunguieț, sucesc țigara și apoi o lipesc frumos cu limba. O fac cum mi-i pofta, mai groasă cînd o fumez pe îndelete și mai bicisnică atunci cînd oile sau cîinele mă cer la treburi". Maria, nevastă-sa, făcea două-trei drumuri pe săptămînă pînă la Dumitru și de fiecare dată ducea cîte o tăbîică, și la dus și la întors. Pe vreme de iarnă vizitele se răreau de tot, dar de la stînă, din bordei, ieșea regulat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ortul popii secerați de o pneumonie galopantă. Restul au cheltuit mai mult cu medicamentele decît au reușit să cîștige. Cred totuși că cea mai cîștigată din toată întîmplarea a fost Marița lui Bîzu. Amarnic om era Bîzu și bătea bățos nevasta cam de 2-3 ori pe săptămînă. Că își bătea consoarta, treacă-meargă, dar să fi bătut cu simț. El însă lovea cît putea și nu alegea o parte mai moale a muierii. Uneori Marița nu se putea scula din pat cîte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
băutură, așa că nu-i prea era de folos femeii. Din cînd în cînd, de cînd era bolnav, Marița îi punea la cap cîte o sorocopcă de rachiu. Dumitru lua o înghițitură și-l apuca tusea. Într-o zi îi spuse nevestei cu voce slabă: Mariță, du-mă la Darabani la un doctor... Dacă ai zile de la Dumnezeu, te faci bine, dacă nu... te duc degeaba. Ochii lui Dumitru erau în fundul capului și tocmai de acolo izbucnea o lumină rugătoare. Să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-o... L-am pîndit cînd nu era atent. Aștepta să trag aerul în piept, dar eu... hoț, aveam aer destul... Noaptea își intră în drepturi și oamenii se duc spre casele lor. Goangă zîmbea la gîndul că o să-i povestească neveste-sii ce ispravă i-a făcut fratelui ei. Deodată, un par trăsnește capul lui Goangă. Acesta cade jos secerat. Urmează și alte lovituri, date mai cu milă. După cîteva zile, Goangă povestea istoria cu parul și încheia mereu cu aceleași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Acesta cade jos secerat. Urmează și alte lovituri, date mai cu milă. După cîteva zile, Goangă povestea istoria cu parul și încheia mereu cu aceleași cuvinte: El a fost. Să chiorăsc dacă n-a fost el! Vorbești prostii, bărbate, spunea nevastă-sa. Eram la ei acasă cu Milica, nevasta-sa, și Dinu dormea dus. Și atunci cine, femeie? -Vreun român, că mai glumești cu muierile lor. Pînă la urmă Goangă nu mai știe cine l-a pocnit, dar la pișcă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
date mai cu milă. După cîteva zile, Goangă povestea istoria cu parul și încheia mereu cu aceleași cuvinte: El a fost. Să chiorăsc dacă n-a fost el! Vorbești prostii, bărbate, spunea nevastă-sa. Eram la ei acasă cu Milica, nevasta-sa, și Dinu dormea dus. Și atunci cine, femeie? -Vreun român, că mai glumești cu muierile lor. Pînă la urmă Goangă nu mai știe cine l-a pocnit, dar la pișcă nu mai suflă cu atîta foc. Costică Cotiugă urmașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era Dumitru Ciuraru ăsta! În toate poveștile lui, el era eroul pozitiv. Deștept, viteaz, om care nu știa ce-i frica. Nu mai spun ce succes avea la femei. Pe o coastă de deal cu pămînt cam gălbejit, Dumitru cu nevastă-sa și o fătucă din sat erau la prășit porumb. Pe vale, porumbul era viguros, verde și ajungea aproape de genunchi, dar pe coasta aceea, cam lutoasă, era crescut doar de-o palmă și, pe deasupra, era și tare îngălbenit. Dealul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]