10,865 matches
-
dintre crizele orientale ce angajau de mult timp destinul românesc, s-a rostit clar ideea unei întâlniri panromânești la cripta marelui ctitor. Gândul acesta n-a putut căpăta ființă decât la 1871, în plină efervescență a modernizării. Curând după Unirea Principatelor, spiritele responsabile căutau să afle soluții de împlinire a neamului românesc, așa cum acesta se înfiripase în inima poporului și cum de la un timp se prezentau în programele mai îndrăznețe. Kogălniceanu și Xenopol, Alecsandri și Eminescu, Slavici și Sbiera s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cine n-o vede"? Această Românie, eliberată de orice servitute, deschisă spre toate zările lumii și căutând a reconcilia înlăuntrul ei toate interesele, s-a realizat în mai multe etape, trei fiind esențiale din perspectiva dreptului internațional: 1859 semnifică unirea principatelor extracarpatice, ca un nucleu vital al viitorului organism național; 1878 marchează cucerirea independenței și prin aceasta a unui nou statut juridic, capabil să-i asigure libera dezvoltare; 1918 a adus întregirea statală, pe temeiul naționalității, care începuse demult a structura
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
se poată împlini. "În litere și spirit suntem uniți", declara Iosif Hodoș la 1867, pe când G. Barițiu sublinia necesitatea unei "Românii unite și libere", întemeiate pe "justiție și moralitate", iar A. Papiu Ilarian observa că "românii din Transilvania numai la Principate privesc". Principatele erau speranța lor, însă Unirea nu se va împlini decât după o sângeroasă conflagrație mondială, care a impus un nou echilibru geopolitic pe continent. Faptele se cunosc, ele denotă raporturi complexe de care fruntașii politici ai țării au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
împlini. "În litere și spirit suntem uniți", declara Iosif Hodoș la 1867, pe când G. Barițiu sublinia necesitatea unei "Românii unite și libere", întemeiate pe "justiție și moralitate", iar A. Papiu Ilarian observa că "românii din Transilvania numai la Principate privesc". Principatele erau speranța lor, însă Unirea nu se va împlini decât după o sângeroasă conflagrație mondială, care a impus un nou echilibru geopolitic pe continent. Faptele se cunosc, ele denotă raporturi complexe de care fruntașii politici ai țării au știut să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
exista atunci. Fapt este că latinii carpato-dunăreni și-au pus toate speranțele într-un occident romanic, față de care îți defineau propria identitate, vocația culturală, programul de modernizare. De acolo au împrumutat și modelul social-politic, pus la lucru încă înainte de Unirea Principatelor și criticat insistent de junimiști. Misiunea de bastion al Europei liberale în Est s-a definit tot în raport cu modelul apusean. Kogălniceanu și Anagnosti subliniau importanța istoriei noastre pentru Europa (1837), iar I. Ghica caută să pună în lumină "ponderea Moldovalahiei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
aceștia respingând cu tenacitate identificarea figurii istorice cu vampirul Dracula. Se pare că Țepeș și Draculea nu sunt singurele porecle ale prințului Vlad, sau, cel puțin, nu au o singură interpretare. În mărturiile de călătorie ale lui Antonio Verancsics în principatele române în vre-mea domniei lui Vlad (De Situ Transylvannae, Moldaviae et Transalpine), porecla și numele "Dracula" sunt interpretate diferit. Verancsics face o distincție între moldoveni, cunoscuți sub numele de "dani", și valahi, care se presupunea că purtau numele de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
vampirilor. Transilvania era, pentru călătorul englez din secolul al XIX-lea, un pământ primitiv, dominat de superstiții și necivilizat, fiind prezentat astfel în romanul lui Stoker, dar și în articolele din revistele englezești. Teritorii complet străine pentru occidentali, Transilvania și Principatele Române au devenit cu-noscute după izbucnirea Războiului Crimeei, în 1850, când erau considerate mărul discordiei dintre turci, ruși și austro-ungari. Astfel s-a născut interesul pentru acest tărâm îndepărtat și primitiv, vizitat de jurnaliștii vestici din curiozitate și din dorința
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nivel superficial această întrebare a pus probleme cu decenii înainte ca Elțîn să devină președinte. Rusia a fost întotdeauna un stat greu de definit din punct de vedere spațial. Problema are rădăcini in istorie, Rusia a rezultat prin unificarea unor principate slave care au întemeiat capitala la Moscova în secolul al X-lea.197 Societatea rusă din perioada președintelui Elțîn, capătă o diferențiere pe bază câștigurilor economice. Majoritatea maselor, acceptând reformele spre o societate modernă civilizată.198 De la venirea la putere
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
cei de aici și de pretutindeni care știu a scrie Profesor cu literă mare. TRIUMFUL CAUZEI ROMÂNE Elev: MUNTEANU OANA, clasa a X-a C Prof. coord. HOBJILĂ DANIELA După înfrângerea revoluției de la 1848, principalul obiectiv național a devenit unirea Principatelor Române. După 1848 revoluționarii români au fost nevoiți să rămână în exil și să acționeze în țările europene pentru a atrage atenția opiniei publice externe asupra problemei Principatelor. În perioada imediat următoare revoluției împrejurările interne nu erau favorabile unirii Moldovei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
DANIELA După înfrângerea revoluției de la 1848, principalul obiectiv național a devenit unirea Principatelor Române. După 1848 revoluționarii români au fost nevoiți să rămână în exil și să acționeze în țările europene pentru a atrage atenția opiniei publice externe asupra problemei Principatelor. În perioada imediat următoare revoluției împrejurările interne nu erau favorabile unirii Moldovei și Țării Românești. În schimb, împrejurările externe au fost mai favorabile unirii. Între anii 1853-1856 s-a desfășurat Războiul Crimeii; în acest război, Rusia a luptat împotriva Turciei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
desfășurat Războiul Crimeii; în acest război, Rusia a luptat împotriva Turciei, Franței, Angliei, Sardiniei. Rusia a fost învinsă. S-a organizat Congresul de la Paris unde s-a încheiat tratatul de pace (30 martie 1856) care cuprindea și prevederi referitoare la Principatele Române: suzeranitatea otomană a fost menținută, dar protectoratul rusesc a fost înlocuit cu garanția colectivă a marilor puteri semnatare ale tratatului de pace, Rusia ceda Moldovei sudul Basarabiei, organizarea unor Adunări ad- hoc pentru a exprima părerea populației române în legătură cu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
suzeranitatea otomană a fost menținută, dar protectoratul rusesc a fost înlocuit cu garanția colectivă a marilor puteri semnatare ale tratatului de pace, Rusia ceda Moldovei sudul Basarabiei, organizarea unor Adunări ad- hoc pentru a exprima părerea populației române în legătură cu viitorul Principatelor Române. Cu acest prilej, problema românească a devenit o problemă europeană. Ministrul de externe al Franței, contele Waleweski, a propus pentru prima dată unirea Principatelor în ședința din 8 martie 1856, prezentând-o ca o necesitate care trebuia admisă și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
sudul Basarabiei, organizarea unor Adunări ad- hoc pentru a exprima părerea populației române în legătură cu viitorul Principatelor Române. Cu acest prilej, problema românească a devenit o problemă europeană. Ministrul de externe al Franței, contele Waleweski, a propus pentru prima dată unirea Principatelor în ședința din 8 martie 1856, prezentând-o ca o necesitate care trebuia admisă și proclamată de congres. Marile puteri aveau poziții diferite în ceea ce privea unirea Principatelor: Franța, Rusia, Prusia, Sardinia și, inițial Anglia, erau favorabile unirii. În schimb
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de externe al Franței, contele Waleweski, a propus pentru prima dată unirea Principatelor în ședința din 8 martie 1856, prezentând-o ca o necesitate care trebuia admisă și proclamată de congres. Marile puteri aveau poziții diferite în ceea ce privea unirea Principatelor: Franța, Rusia, Prusia, Sardinia și, inițial Anglia, erau favorabile unirii. În schimb, Austria și Imperiul Otoman erau împotrivă. Ali Pașa, reprezentantul Imperiului Otoman, a respins unirea sub pretext că separarea Principatelor era veche, că unirea era dorită doar de unii
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Marile puteri aveau poziții diferite în ceea ce privea unirea Principatelor: Franța, Rusia, Prusia, Sardinia și, inițial Anglia, erau favorabile unirii. În schimb, Austria și Imperiul Otoman erau împotrivă. Ali Pașa, reprezentantul Imperiului Otoman, a respins unirea sub pretext că separarea Principatelor era veche, că unirea era dorită doar de unii care urmăreau interese personale, că populația nu ar agrea ideea unirii. Buol, reprezentantul Austriei, a afirmat că nimic nu justifică unirea celor două principate care puneau un mare preț pe autonomia
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a respins unirea sub pretext că separarea Principatelor era veche, că unirea era dorită doar de unii care urmăreau interese personale, că populația nu ar agrea ideea unirii. Buol, reprezentantul Austriei, a afirmat că nimic nu justifică unirea celor două principate care puneau un mare preț pe autonomia lor. Cu acest prilej, Buol a mai adăugat că românii nu au fost consultați în ceea ce privește unirea, la care Orlov (reprezentantul Rusiei) a replicat: „Atunci să le consultăm!” În legătură cu locul problemei românești în viața
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
subiect. În acest sens sunt importante documentele care evidențiează poziția unor state ca Grecia și Belgia sau atitudinea unor diplomați care aparțineau Suediei, Olandei, Danemarcei, Spaniei, S.U.A. și se aflau în capitala Imperiului Otoman. Puterile europene care au sprijinit Unirea Principatelor Române nu au făcut-o dezinteresat; bineînțeles, au urmărit anumite interese, economice, politicodiplomatice sau strategice. Franța, care a sprijinit cel mai mult unirea, dorea să-și recapete prestigiul și poziția internațională pierdute odată cu decăderea primului imperiu în anul 1815. Franța
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
din cuprinsul Imperiului, va reprezenta un nou și puternic element de disoluție a monarhiei habsburgice și un primejdios precedent. Tratatul de pace de la Paris (1856) prevedea organizarea unor Adunări adhoc cu rol reprezentativ și consultativ. Până la alegerea noilor domni, conducerea Principatelor a fost încredințată unor caimacami (= locțiitor de domn) care trebuiau să organizeze alegerile pentru formarea Adunărilor ad-hoc. În Țara Românească, Poarta l-a desemnat caimacam pe Alexandru Ghica iar în Moldova pe T. Balș și, după moartea acestuia, pe Nicolae
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
l-a desemnat caimacam pe Alexandru Ghica iar în Moldova pe T. Balș și, după moartea acestuia, pe Nicolae Vogoride. În cursul anilor 1856-1857, revoluționarii exilați s-au putut întoarce acasă, putând participa direct la lupta pentru unire. În ambele Principate, conducătorii mișcării unioniste s-au organizat într-o formație politică denumită „Partida Națională” care, deși eterogenă sub raportul compoziției sociale, a reprezentat o puternică forță pentru unire. Pentru a împiedica unirea, Austria și Imperiul Otoman s-au concentrat asupra Moldovei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a fost aplanat în urma unui compromis între Franța și Anglia. În august 1857, a avut loc întâlnirea dintre împăratul Napoleon III și regina Victoria a Angliei la Osborne (insula Wight, din Canalul Mânecii). Franța renunța la ideea unei uniri complete a Principatelor în favoarea unei uniri administrative, care să fie realizată prin crearea unor instituții similare în fiecare principat. Anglia a fost de acord să-l sfătuiască pe sultan să anuleze alegerile din Moldova și să organizeze altele noi. Acest compromis era necesar
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
întâlnirea dintre împăratul Napoleon III și regina Victoria a Angliei la Osborne (insula Wight, din Canalul Mânecii). Franța renunța la ideea unei uniri complete a Principatelor în favoarea unei uniri administrative, care să fie realizată prin crearea unor instituții similare în fiecare principat. Anglia a fost de acord să-l sfătuiască pe sultan să anuleze alegerile din Moldova și să organizeze altele noi. Acest compromis era necesar pentru ieșirea din impas. Imperiul Otoman a fost nevoit să organizeze noi alegeri. Adunările Ad-Hoc și-
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
necesar pentru ieșirea din impas. Imperiul Otoman a fost nevoit să organizeze noi alegeri. Adunările Ad-Hoc și-au desfășurat lucrările în perioada septembrie-decembrie 1857. Rezultatul discuțiilor Adunărilor ad-hoc a fost o rezoluție în 5 puncte în care se cerea: unirea Principatelor într-un stat cu numele România, respectarea autonomiei Principatelor, conducerea statului să revină unui principe străin dintr-o mare dinastie a Europei ai cărei fii să fie crescuți în religie ortodoxă, integritatea și inviolabilitatea și neutralitatea pământului Principatelor, formarea unei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
nevoit să organizeze noi alegeri. Adunările Ad-Hoc și-au desfășurat lucrările în perioada septembrie-decembrie 1857. Rezultatul discuțiilor Adunărilor ad-hoc a fost o rezoluție în 5 puncte în care se cerea: unirea Principatelor într-un stat cu numele România, respectarea autonomiei Principatelor, conducerea statului să revină unui principe străin dintr-o mare dinastie a Europei ai cărei fii să fie crescuți în religie ortodoxă, integritatea și inviolabilitatea și neutralitatea pământului Principatelor, formarea unei Adunări în care să fie reprezentate toate categoriile sociale
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cerea: unirea Principatelor într-un stat cu numele România, respectarea autonomiei Principatelor, conducerea statului să revină unui principe străin dintr-o mare dinastie a Europei ai cărei fii să fie crescuți în religie ortodoxă, integritatea și inviolabilitatea și neutralitatea pământului Principatelor, formarea unei Adunări în care să fie reprezentate toate categoriile sociale. Adunările Ad-Hoc reprezintă o etapă importantă în lupta românilor pentru realizarea unirii Moldovei cu Țara Românească deoarece au fost tribunele de la înălțimea cărora românii au putut exprima în fața Europei
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
fost tribunele de la înălțimea cărora românii au putut exprima în fața Europei dorințele lor legitime și să ceară îndeplinirea lor. Prin organizarea și desfășurarea acestor Adunări, mișcarea unionistă își dovedise forța. Adunările Ad-Hoc au oferit ocazia manifestării unității românilor în ceea ce privește unirea Principatelor Române. Chiar și un adversar al unirii, cum era comisarul britanic Bulwer, scria în acele zile lui Clarendon că „adevărul pe care trebuie să-l mărturisim nouă înșine este că aproape toți în acest principat sunt, sau spun că sunt
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]