10,558 matches
-
analiză tridimensională a specificității consilierii necesare adulților și instituțiilor ce oferă programe educaționale pentru aceștia. Informațiile cuprinse în această carte sunt dense, acoperind probleme diverse, care depășesc posibilitățile de parcurgere a lor de către studenți pe parcursul unui semestru. Am abordat o problematică vastă, pentru a acoperi viziuni diferite ale cadrelor didactice universitare asupra a ceea ce este necesar să cunoască viitorii specialiști educaționali care vor lucra cu adulții, dar și pentru a veni în întâmpinarea diversității nevoilor de informare ale practicienilor care interacționează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vor lucra cu adulții, dar și pentru a veni în întâmpinarea diversității nevoilor de informare ale practicienilor care interacționează cu adulții în diferite sectoare ale educației pentru adulți și la diferite paliere (formator, manager, consilier, decident educațional etc.). În plus, problematica domeniului educației pentru adulți este una foarte diversă și complexă, imposibil de cuprins într-un singur volum. Cartea este, de asemenea, utilă pentru aprofundarea ei la nivel masteral (unde aceste aspecte sunt tratate separat, în cursuri distincte, pentru care ar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
consumului. Putem enumera și alte fenomene complexe cu care se confruntă societatea actuală, fenomene care, prin amploarea, gravitatea și acuitatea lor, reclamă eforturi conjugate, susținute, pentru a le ameliora impactul. Iată câteva dintre aceste fenomene, reunite generic în ceea ce numim problematica lumii contemporane, cu impact (in)direct asupra dezvoltării educației adulților (UNESCO, Midterm Review, Bangkok, 2003): - sărăcia rămâne atât o barieră a participării la educație, cât și o consecință a lipsei acesteia. O cincime din populația lumii trăiește într-o sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Schimbarea paradigmatică ce vizează școlile se referă la mutarea accentului privind organizarea învățării: de la focalizarea pe eficiența predării, a curriculumului, a strategiilor didactice, la focalizarea pe valorificarea prerechizitelor învățării dobândite non-formal și informal, pe articularea diferitelor medii de învățare. Așadar, problematica educațională-cheie nu se mai referă la modul în care un anumit material poate fi predat cât mai eficient posibil, ci la ce medii de învățare pot stimula cel mai bine învățarea autodeterminată a individului sau, cu alte cuvinte, la cum
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a treia, în condițiile îmbătrânirii populației), iar altele au vizat problemele sociale de rezolvat (de exemplu, educația pentru cetățenie democratică) etc. Delimitări clare însă nu s-au putut face, suprapuneri și interferențe existând întotdeauna pentru simplul motiv că o anumită problematică (de exemplu, analfabetismul) generează efecte secundare (de exemplu, șomaj, excludere socială, sărăcie etc.), iar, pe de altă parte, pentru că este vorba întotdeauna despre întrepătrunderea planurilor individual și social (de exemplu, nu putem vorbi despre o societate democratică fără a abilita
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvolta o cultură politică. Acum, datorită modificărilor de accent la nivelul politicii europene pe formarea cetățeanului european, educația pentru cetățenie democratică se conturează tot mai mult ca domeniu distinct de reflecție și concentrare a eforturilor. Din păcate, analfabetismul este o problematică dificil de eradicat, cuprinde un număr mare de persoane afectate de această situație, chiar dacă la diferite grade de parțial analfabetism, iar formele sale sunt diverse: clasic, funcțional, computerialetc. De aceea, în descrierea pe care o vom realiza în continuare, vom
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
au dezvoltat o serie de teorii explicative. Cele mai multe dintre acestea au încercat să explice specificitatea învățării la vârsta adultă. Desigur că pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru problematica egalității de gen (destul de puțin dezvoltată, fiind una nouă), a organizațiilor care învață etc. Multe dintre acesteexplicitări teoretice s-au făcut pe baza transferurilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățării la vârsta adultă. Desigur că pentru fiecare arie de preocupare problematică din practică s-a încercat o teoretizare, întâlnindu-se, astfel, explicitări teoretice pentru problematica învățării la locul de muncă, pentru educația adulților ca investiție în capitalul uman, pentru problematica egalității de gen (destul de puțin dezvoltată, fiind una nouă), a organizațiilor care învață etc. Multe dintre acesteexplicitări teoretice s-au făcut pe baza transferurilor din alte științe, a adaptării teoriilor validate în alte domenii disciplinare pentru a oferi un suport
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cum funcționează mecanismele socializării prin apartenența la diferite grupuri sociale) etc. (Janne, apud Dave, 1991). În educația adulților, întâlnim, de asemenea, valorificări din diferite domenii ale sociologiei: sociologia urbană, a comunicațiilor de masă, a culturii (cu explicitări, de exemplu, asupra problematicii timpului liber), dar, mai ales, sociologia educației (de exemplu, problematica egalității de șanse privind accesul la educație) etc. Tot cu o puternică inspirație sociologică sunt și studiile privind participarea adulților la educație și structura demografică a participării (studiile privind politica
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etc. (Janne, apud Dave, 1991). În educația adulților, întâlnim, de asemenea, valorificări din diferite domenii ale sociologiei: sociologia urbană, a comunicațiilor de masă, a culturii (cu explicitări, de exemplu, asupra problematicii timpului liber), dar, mai ales, sociologia educației (de exemplu, problematica egalității de șanse privind accesul la educație) etc. Tot cu o puternică inspirație sociologică sunt și studiile privind participarea adulților la educație și structura demografică a participării (studiile privind politica socială în domeniu) ori cele privind identitatea și profilul organizațional
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
europene asupra educației adulților, în înțelegerea impactului globalizării ori în conceperea serviciilor și a mecanismelor de sprijin ale adulților în efortul lor de a se adapta la societatea informațională și informatizată, tehnologică. Chiar dacă sunt aspecte de nuanță, nu putem ignora problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică, în timp ce teoria criticii sociale va fi mai des invocată de cei care explică influențele globalismului și ale imperialismului informațional, economic etc. Cei influențați de feminism vor analiza implicațiile asupra practicii în ceea ce privește problematica egalității de gen etc. Desigur că teoriilor elaborate li se pot aduce o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri în teoriile prezentate, că sunt greu de categorizat, de multe ori, în funcție de criteriul folosit, fiind încadrate într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Român de Educație a Adulților, sau târgurile anuale de oferte educaționale Festivalul Șanselor Tale, derulate începând cu 2001, sau conferințele internaționale de educație a adulților de la Iași, din 2002, 2005, 2006, și Pitești - doar cu secțiuneade educație a adulților în problematica mai generală a educației -, în 2004 și 2006, etc.). La finele acestei perioade, încep negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană. În încercarea de a îndeplini aquis-urile comunitare, cadrul legislativ devine mai cuprinzător și mai articulat, preocupările decidenților educaționali sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care le realizează, pentru parteneriatele pe care le desfășoară etc. De asemenea, deloc de neglijat este și faptul că instituțiile de învățământ pot obține un feedback referitor la domeniile de interes, la programele-pilot etc. Oricâte critici sau suspiciuni ar ridica problematica blogurilor, cu toții trebuie să ținem cont de un aspect: puterea și valoarea blogosferei constă în numărul încreștere al blogurilor și al bloggerilor. Trei factori sunt determinanți în menținerea ratei de expansiune a blogurilor: ușurința de utilizare a lor, software de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de educație a adulților" Sorin Vlad Predescu Abordarea educației adulților din perspectivă managerială este o necesitate. Deși ideea de educație nu trimite cu gândul în mod automat la management, este clar că și această activitate este condusă, planificată și evaluată. Problematica managementului în educația adulților a apărut în 1960, într-o primă ediție a Manualului de educație a adulților (Handbook of Adult Education) scris de Knowles. Există un anumit grad de ambiguitate în privința acestui subiect, pentru că organizațiile de educație a adulților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
5 acordului puternic). 5. Persoanele-cheie pot furniza informații despre nevoile de formare ale unui anumit grup, ca urmare a poziției lor în interiorul sau exteriorul companiei (clienți, furnizori, acționari, experți etc.), dar, mai ales, datorită expertizei pe care o au în raport cu problematica evaluată. Datele sunt colectate prin intermediul interviurilor, al chestionarelor sau al focus-grupului, iar selecția lor trebuie să fie foarte atentă, pentru ca datele obținute să fie relevante (Newstrom și Lilyquist, 1990). B) Analiza la nivel ocupațional sau al postului 1. Analiza postului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu cel organizațional, fiecare dintre ele contribuind la conturarea unei imagini globale cât mai aproape de realitatea organizațională. Unele dintre metodele amintite oferă informații cu caracter general, ce trebuie completate, în funcție de scop, cu altele ce permit o analiză mai profundă a problematicii respective. Ceea ce trebuie precizat însă este faptul că nu există o „cea mai bună metodă” care să ne ofere răspunsuri la toate întrebările noastre, dar, cu siguranță, neajunsurile pot fi depășite prin restructurări și adaptări la situațiile concrete în care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de studiu sub forma unui ciclu de lecții sau de prelegeri, de seminarii aplicative de o durată mai scurtă sau mai lungă. Problema conceperii, organizării și derulării de cursuri și programe de educație pentru adulți este însă cvasisimilară. Datorită similarității problematicii manageriale pe care o comportă, de multe ori, acești termeni sunt folosiți juxtapuși. De aceea, îi vom trata împreună, semnalând, acolo unde estecazul, elementele diferențiatoare. Noile tendințe existente în educație sunt centrate pe educabil, pe adultul care devine un client
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
umane, resurse de conținut și materiale), schițarea formatului cursului/programului, finalizarea bugetului și a planului de marketing etc. Odată conturat conceptul cursului, evaluăm fezabilitatea acestuia prin analiza de nevoi, apoi procedăm la o proiectare detaliată, urmată de implementare, cu toată problematica specifică, pentru ca, în final, să-l evaluăm multidimensional (atât cu privire la calitatea cursului pe ansamblu, cât și cu privire la rezultatele obținute etc.). Să vedem, mai detaliat, în ce constau etapele distincte, anterior menționate, ale procesului managerial de concepere și implementare a programelor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de menționat că aceste delimitări/etapizări le-am făcut mai mult din punct de vedere didactic, deoarece se află, de fapt, într-o înlănțuire firească; ele se întrepătrund și se intercalează, neputându-se realiza o demarcare netă. 5.5.2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs în programele/cursurile de educație pentru adulțitc "5.5.2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs în programele/cursurile de educație pentru adulți" În instituțiile de educație a adulților sunt planificate, dezvoltate, promovate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se află, de fapt, într-o înlănțuire firească; ele se întrepătrund și se intercalează, neputându-se realiza o demarcare netă. 5.5.2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs în programele/cursurile de educație pentru adulțitc "5.5.2. Problematica dezvoltării și etapele manageriale de parcurs în programele/cursurile de educație pentru adulți" În instituțiile de educație a adulților sunt planificate, dezvoltate, promovate și implementate diverse programe/cursuri. Programele educaționale cuprind cursuri și module care se întind pe o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de acțiune, pe baza căruia se va monitoriza progresul prin raportare la așteptările conturate în exercițiul proiectării. Un astfel de plan de acțiune cuprinde explicații asupra cursului/programului, asupra raționalității desfășurării lui, dar va cuprinde și detalii operaționale și financiare. Problematica proiectării cursului depinde foarte mult de tipul de ofertă propus, de maniera în care se va derula, de finalitățile de atins, de numărul de participanți, atât din punct de vedere al concepției didactice, cât și cu privire la aspectele organizatorice pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu un certificat), ce intră în tipologia anterior menționată, însă care reprezintă totuși partea cea mai consistentă de ofertare a instituției și pentru care vom face considerații manageriale în acest subcapitol. În activitatea de proiectare, trebuie să avem în vedere problematica distinctă de proiectare didactică, respectiv cea a organizării și derulării cursului, strâns legată, desigur, de concepția didactică. Din punct de vedere al managementului proiectării cursului, cu referire la aspectele didactice (nu vom intra în detaliile de proiectare didactică, prezentate în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
necesare și acces la acestea, facilități oferite privind utilizarea lor, accesul la diferite servicii complementare (de exemplu, biblioteci, centre de resurse, alte departamente); - stabilirea locului de desfășurare, a duratei activităților, a numărului de participanțietc.; - sisteme, modalități de evaluare și monitorizare, problematica aferentă realizăriilor; - aspectele financiare (modalități și condiții de plată, costul fiecărei activități pentru cursant și pentru instituție etc.): cine stabilește bugetul de dezvoltare/derulare a cursului, cine îl controlează, ce „putere” are coordonatorul cursului de a dirija alocarea fondurilor, conceperea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concepute să se realizeze pe parcursul cursului/programului; - programarea activităților: modalitatea de predare-învățare-evaluare și comunicare. Observăm că ultimele două etape comportă multe aspecte ce țin de organizare ca funcție managerială, fapt explicabil, pe de o parte, prin maniera de abordare aprezentării problematicii managementului cursului la care am recurs (proiectare, implementare, evaluare), dar și prin suprapunerile și intercalările dintre funcții (dificil de delimitat, așa cum am mai menționat), iar, pe de altă parte, este necesar să ne asigurăm, atunci când realizăm derularea efectivă a cursului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]