10,758 matches
-
pepinieră didactică, prin aceea că toate clasele de la Liceul Pedagogic de la Complexul Școlar din Dealul Morilor făceau aici practica pedagogică sub conducerea profesorilor lor, plus conducerea școlii experimentale. Procesul acesta a durat ani cu rezultate benefice pentru viitorii învățători. Erau programate și intrau în orarul școlii vizitele celor de la Liceul Pedagogic, încât de la o vreme totul mergea și mai bine, cu relații interumane mai apropiate între profesorii de la ambele școli, precum și între viitorii învățători și elevii școlii experimentale. în felul acesta
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
prompt. Sâmbătă 15 ianuarie 2011. Ne aflăm la 162 de ani de la nașterea poetului Eminescu. În cinstea acestei comemorări fac loc câtorva rânduri prilejuite de acest eveniment deosebit. Noi dezvăluiri șocante privind moartea lui Eminescu Pentru 15 ianuarie mi-am programat să urmăresc în mod special emisiuni care să vină cu fapte noi și concluzii concordante cu relatările scoase la lumină. De câtva timp, am urmărit special acele emisiuni în ce-mi vorbeau de cel ce ne-a făcut cunoscuți lumii
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
L-a lovit pe unul mașina, extraordinar, un agent imobiliar mai puțin. Niște escroci. Vând cocioabe și zic că sunt palate, te simți obligat să le mulțumești fiindcă vor sări țevile în aer, abia după ce te muți, bineînțeles, parcă sunt programate. Uite-i și pe amărâții de la circulație, se fac că muncesc, dar în sinea lor înjură de mama focului pentru că au fost scoși în stradă pe o astfel de vreme. E tacâmul complet, nici nu se putea altfel, hienele din
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dacă Își amintește cumva de o mașină care să fi adus cărțile de la aeroportul particular de lângă Paris, dar mi-am adus aminte că nu pot avea convorbiri internaționale de pe celularul meu. Era, foarte posibil, singurul serviciu pe care nu fusese programat să-l ofere și era, firește, singurul care conta acum. În acel moment, Lily m-a anunțat că terminase de făcut clătitele și cafeaua. M-am dus la bucătărie și m-am așezat la masă. Ea sorbea dintr-un pahar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
noi putea să fie, la nevoie, Emily. Adevărata Emily s-a uitat la mine și a dat din cap și așa mi-am dat seama că e cazul să intru În acțiune. Numărul de telefon de la Smith and Wollensky era programat pe telefonul de pe biroul meu și am recunoscut vocea de la capătul celălalt al firului ca fiind a fetei celei noi. — Bună, Kim, sunt Andrea, de la biroul Mirandei Priestly. Sebastian e acolo? — Bună, ăă, cum spuneai că te cheamă? Deși sunam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
bineînțeles că nu. Sigur că e mai bine să un ajutor profesionist. Mulțumesc. Pe urmă, Allison m‑a ținut Încă două ore până s‑a asigurat că, În cazul În care vreuna dintre cele paisprezece ședințe de coafură și machiaj programate În cursul săptămânii nu se concretiza, nu o să o umilesc pe șefa noastră dându‑mi cu rimel pe buze, răzându‑mi părțile laterale ale capului și ridicându‑mi restul de păr ca să arăt ca o căpetenie de trib indian. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ei m‑a readus, brutal, la realitate. — Sunt gata pentru vizionare! a țipat ea și s‑a așezat mai liniștită pe scaunul ei, acum că mâncarea pe care o văzuse la Runway fusese aruncată. Și În clipa În care terminăm, programează ședința de redacție. Fiecare cuvânt al ei Îmi provoca un nou val de adrenalină În sânge, pentru că nu eram niciodată sigură ce Îmi cere, așa că nu știam dacă voi putea rezolva problema sau nu. Dat fiind că fusese treaba lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
redacție. Fiecare cuvânt al ei Îmi provoca un nou val de adrenalină În sânge, pentru că nu eram niciodată sigură ce Îmi cere, așa că nu știam dacă voi putea rezolva problema sau nu. Dat fiind că fusese treaba lui Emily să programeze repetițiile și ședințele săptămânale, a trebuit să dau fuga la biroul ei să mă uit pe carnetul de ședințe. În spațiul rezervat orei trei, scrisese: Vizionarea hainelor pentru ședințele foto Sedona, Lucia/Helen. Am format la iuțeală interiorul Luciei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
până când Miranda m‑a strigat pe nume și mi‑a comandat de data asta să Îi chem pe cei de la accesorii pentru vizionare. M‑am uitat imediat pe carnețelul lui Emily, dar lucrurile stăteau exact așa cum mă așteptam: nu fusese programată nici o vizionare cu cei de la accesorii. M‑am rugat ca Emily să fi uitat doar să o Înscrie pe carnețel și l‑am sunat pe Stef ca să Îi spun că Miranda era gata de vizionarea pentru Sedona. Nu aveam eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de la accesorii. M‑am rugat ca Emily să fi uitat doar să o Înscrie pe carnețel și l‑am sunat pe Stef ca să Îi spun că Miranda era gata de vizionarea pentru Sedona. Nu aveam eu norocul ăsta. Nu fusese programată nici o vizionare cu cei de la accesorii decât a doua zi după amiaza târziu și cel puțin un sfert din lucrurile de care aveau nevoie nu sosiseră Încă de la firmele unde fuseseră comandate. — Imposibil. Nu pot, m‑a anunțat Stef, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Nu pot, m‑a anunțat Stef, dar sunetul vocii ei era mult mai nesigur decât ar fi sugerat cuvintele În sine. — Și ce mama dracului vrei să Îi spun? am șoptit În receptor. — Spune‑i adevărul: că vizionarea nu era programată decât pentru mâine și că o grămadă de chestii nu au ajuns Încă. Păi, zău așa! Așteptăm o poșetă de seară, trei genți cu franjuri, patru perechi de pantofi, două coliere, trei... — OK, OK, Îi spun. Dar așteaptă lângă telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
OK, Îi spun. Dar așteaptă lângă telefon și ridică receptorul imediat dacă te sun din nou. Și dacă aș fi În locul tău, m‑aș pregăti cu ce am. Pun pariu că nu Îi pasă câtuși de puțin când a fost programată vizionarea. Stef a Închis telefonul fără vreun alt cuvânt, iar eu m‑am apropiat de ușa Mirandei și am așteptat răbdătoare să mă observe. Când s‑a uitat În direcția mea și a așteptat să vorbesc, i‑am spus: — Miranda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
apropiat de ușa Mirandei și am așteptat răbdătoare să mă observe. Când s‑a uitat În direcția mea și a așteptat să vorbesc, i‑am spus: — Miranda, tocmai am vorbit cu Stef, a spus că, dat fiind că vizionarea fusese programată doar pentru mâine, sunt câteva articole care nu au fost Încă livrate. Dar or să ajungă toate Înainte de... — Ahn‑dre‑ah, nu pot, pur și simplu nu pot să‑mi Închipui cum or să arate fotomodelele astea În hainele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
un șofer Îmbrăcat elegant care flutura o pancartă cu numele meu și, În clipa În care ne‑am urcat În mașină, mi‑a Înmânat un celular. — Domnișoara Priestly a cerut să o suni imediat după sosire. Mi‑am permis să programez numărul de la hotel În memoria telefonului. Se află În apartamentul Coco Chanel. — Ăă, da, OK. Mulțumesc. Cred că o să o sun chiar acum, l‑am informat eu cam fără să fie nevoie. Dar Înainte să apăs pe primul buton, telefonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pus să le trimit pe cele trei finaliste acolo ca să poată găsi imediat pe cineva. Întreab‑o, OK? Sigur, am murmurat. Și mulțumesc. Numai faptul că vorbisem despre masajele acelea și Îmi trezise pofta, așa că m‑am hotărât să mă programez și eu la unul. Nu exista nici o oră liberă decât spre seară, așa că am sunat la recepție și am comandat un mic dejun complet. Când băiatul de serviciu mi l‑a adus, mă Îmbrăcasem din nou Într‑unul dintre capoatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
câteva din luminile care arseseră toată noaptea. Aveam la dispoziție douăzeci de minute să fac un duș, să consult dosarul cu schițe, să mă Îmbrac și să mă machiez singură, dat fiind că femeia care Îmi făcea machiajul nu fusese programată la o oră atât de matinală. M‑am trezit cu o ușoară mahmureală cauzată de șampanie, dar adevărata Împunsătură dureroasă m‑a pătruns atunci când convorbirile telefonice din noaptea precedentă mi‑au revenit În minte. Lily! Trebuia să Îl sun pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și să nu mai pot ieși niciodată către sinele meu? Atunci, toate energiile cosmice coagulate În mine se vor spulbera fără urmă. Noi nu existăm decât În hazard și virtual; cum să ne mai imaginăm că ființa noastră a fost programată precis de marele Programator? Aș vrea să cred totuși că nimic nu este Întâmplător, că nașterea și prenașterea mea au fost Înscrise undeva și că nimic nu mă poate clinti din traiectoria ce mi-a fost trasată Încă de la proiecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Petre. În loc de o izbucnire de dragoste din partea mea, am simțit un fel de gust amar În fața lui. Îmi stăruia În minte Eugen din seara trecută. Am fost foarte lucidă cu Petre, chiar m-a plictisit cu incultura lui. L-am programat cu o Întâlnire de-abia joia viitoare. Nu mai am vreme de el până atunci și nici nu simt nevoia prezenței lui. Deci am găsit leacul minunat care mă poate echilibra! Nu trebuie să am ocazia de a mă gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
n-are sens în afara locului ăstuia. — E bună chestia asta cu sensul, spuse Maca, respirând cu efort. O s-o trec în hârtiile mele. Apoi se întoarse spre Tili, care fuma, cu ochii întredeschiși : Te duci acolo mâinedimineață ? — Așa m-au programat... — De ce așa de târziu ? întrebă Jenică. Au trecut deja doi ani de când au deschis arhivele de-aici. Ce au de căutat atâta prin hârțoagele alea ? Poate că nu voiau să le găsească, spuse Tili, făcându-i semn să se ridice
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mânecile și respiră adânc. O clipă mai târziu e din nou el însuși. Pare însă a fi încântat și înspăimântat în același timp. Ia ruyi-ul din mâna mea și îl duce la piept. — Pe ce dată ați vrea să vă programez cu Majestatea Sa, doamnă? mă întreabă, punându-și ruyi-ul în buzunarul interior al robei. — Are vreo importanță data? Nu eram pregătită pentru o reacție atât de rapidă din partea lui. — O mare importanță, doamnă. Vreți să-l vedeți pe Majestatea Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
săi, dar nu și cu a sa. Ideea că toată lumea din Orașul Interzis trăiește pentru a-i sta lui la dispoziție i-a fost inoculată de mic. Se așteaptă la devoțiune și e foarte puțin sensibil la nevoile altora. Își programează întâlnirile în zori, uitând sau nepăsându-i că persoana convocată trebuie să călătorească noaptea. Nu se acordă niciodată o promisiune cu privire la ora exactă a întâlnirilor. Adevărul e că nu sunt respectate toare programările. Când chestiunile se complică și orarul inițial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
acuzare a lui Su Shun, prințul Kung a plecat din Peking la Miyun. Orașul se află la cincizeci de mile de capitală și este ultima oprire a procesiunii înainte de a ajunge aici. Su Shun și sicriul lui Hsien Feng sunt programați să ajungă la Miyun la începutul după-amiezii. Lui Yung Lu i s-a ordonat să se întoarcă la Su Shun și să rămână lângă el. Su Shun presupunea că totul merge așa cum a plănuit el și că eu, cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nu știe nici măcar cum mă cheamă exact. —Skye te va ajuta cu orice ai nevoie - o privire rapidă spre Skye mă informă că nu era Încântată de afirmația asta - și noi toți vom fi aici ca să te susținem. Petrecerea e programată pentru douăzeci și doi noiembrie, adică În marțea de dinainte de Ziua Recunoștinței, așa că cel mai bine e să te apuci imediat de treabă. Am făcut câteva calcule În minte și am realizat că erau mai puțin de trei săptămâni. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
face probleme, promit să-i spun că suntem Într-un jet și ne Întoarcem de la Cannes, nu că stăm la un Starbucks din centru. —Dă-mi-l, m-am răstit eu, simțind că-mi vine să-mi dau palme pentru că programasem numărul lui Philip În mobil În timp ce-l smulgeam dintre degetele lui Sammy și observând În treacăt cât de drăguț era să-i ating pielea. Am redus la tăcere soneria și l-am Îndesat În geantă. —Nu-i nevoie să Închizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cinstea lor În seara aceea. Nu m-am interesat de ce nu putea Avery să-și Împacheteze singur hainele. —Mă Întrebi pe mine? A spus ceva prostesc despre „păstrarea aparențelor“ sau ceva de genul ăsta. Sincer, cred că nu avea altceva programat pentru seara asta și nu a suportat ideea să rămână acasă. E un fel pozitiv de a privi situația. Punga goală din mână Îmi aminti că Înghițisem patru sute cincizeci de grame de Red Hots În fix douăsprezece minute. Gura Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]