10,116 matches
-
a revoltat Împotriva a ceea ce el considera a fi elitismul ascetismului preotesc și a argumentat că dacă Își Îndeplinesc cu credință Îndatoririle pământene - indiferent de chemare -, credincioșii servesc ca intendenți ai lui Dumnezeu și administratori ai creației Sale. Să ne reamintim că John Calvin a mers și mai departe decât Luther, chemându-i pe cedincioși să-și Îmbunătățească continuu situația lor În viața. În timp ce doctrina lui Calvin nu a intenționat să avanseze noțiunea de comerț, ea a sprijinit totuși fără să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Împotriva legilor lui Dumnezeu și ale naturii, detestând nu numai incestul, adulterul și omorurile inevitabile, dacă toate femeile ar fi comune, dar care ne interzic În mod expres să furăm sau chiar numai să dorim bunul altcuiva”8. Bodin le reamintea cititorilor săi că furtul este interzis de Dumnezeu. De ce ar include Dumnezeu porunca „Să nu furi” dacă el nu intenționa să Îmbrățișeze conceptul de proprietate privată? se Întreba Bodin. Bodin continuă să remarce că familia - o instituție naturală - este clădită
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
naționale din 1964. În anul 2000, numai 55% au votat În alegerile prezidențiale 33. Mai important chiar decât scăderea În procentul celor care votează, este scăderea rapidă a numărului de oameni care Încă mai cred În visul american. Să ne reamintim că unul din trei americani spune că nu mai crede În visul american. Dacă această situație Își va continua căderea liberă, America va avea de suferit. Fără visul american care să ne motiveze, rămâne prea puțin În psihologia publică care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
decât cantitatea de informație conținută Într-o singură ediție duminicală on line a cotidianului The New York Times. Nu numai sfera de influență crescută și accesul sporit la informație au fost transformate În mod fundamental, ci și viteza schimburilor Între oameni. Să ne reamintim că ora standard a Început să joace un rol În viețile oamenilor de abia În secolul al XIII-lea. Anterior, schimburile economice și sociale nu erau suficient de dense pentru a necesita Împărțirea zilei În douăzeci și patru de unități de măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
articulat de Adam Smith, de economiștii clasici, precum și de urmașii lor neoclasici din secolul XX. Premisele operaționale care ghidează rețelele contrazic majoritatea teoriilor economice ortodoxe bazate pe piață și deschid o nouă fereastră pentru a regândi guvernarea politică. Să ne reamintim, că Adam Smith a argumentat că superioritatea economiei de piață stă În abilitatea fiecărui individ de a-și urmări interesul personal. În Avuția națiunii, cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Smith scria: Fiecare individ se străduiește În mod continuu pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este Însăși natura comportamentului uman - etica Hobbes/Darwin - este Înlocuită cu noțiunea radicălă potrivit căreia cooperația este mai vitală pentru supraviețuire și progres. Dacă așa stau lucrurile, atunci ce implicații survin În definirea libertății individuale? Posesiuni versus Apartenență Să ne reamintim că În era pieței, libertatea era definită ca autonomie. O persoană este liberă În măsura În care nu este dependentă sau Îndatorată față de altcineva. Pentru a fi independentă, o persoană are nevoie de proprietăți. Odată cu proprietatea, vine exclusivitatea și libertatea. Cum obține cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de la universitatea din Toronto, Crawford MacPherson, considerat de mulți dintre colegii săi a fi o autoritate contemporană În filosofia și istoria proprietății. (Am introdus ideile lui MacPherson În The Age of Access, publicată În anul 2000.) MacPherson Își Începe analiza reamintindu-ne că actuala concepție despre proprietate este În mare masură o invenție a secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Suntem obișnuiți privim proprietatea ca fiind dreptul de a-i exclude pe ceilalți de la a folosi sau a beneficia
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
există un continent european. Alții Însă spun ca Europa Începe la malul Oceanului Atlantic și se extinde până În Rusia și teritorii din sud-est. Este Rusia parte din Europa sau din Asia? Face parte Turcia din Europa sau din Orientul Mijlociu? Să ne reamintim că Imperiul Otoman a controlat părți din Europa În diverse momente istorice. Așa că este sau nu Europa o parte a Orientului Mijlociu? Mulți pretind că Europa are o moștenire culturală comună, aducând drept argument rădăcinile ei greco-romane, creștinismul și Iluminismul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Uniune, eventual transferând mai multă putere politică de la statele respective către Bruxelles 21. Căderea zidului Berlinului și dezintegrarea Imperiului Sovietic În Europa Centrală și de Est În 1989 a forțat comunitatea să-și revizuiască odată În plus misiunea. Să ne reamintim că Războiul Rece și Împărțirea Europei În două blocuri aflate În competiție după cel de-al doilea război mondial a jucat un rol-cheie În formarea inițială a Comunității Europene. Trebuia să fie un bastion economic și politic Împotriva agresiunii rusești
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de Mediu 23. Alte statute și directive ale Uniunii Europene guvernează securitatea produselor destinate consumului, testarea medicamentelor, serviciile medicale, serviciile financiare și concurența, toate acestea fiind emise de către conducerea de la Bruxelles și transmise către celelalte state. Este important să ne reamintim că deciziile de reglementare luate la Bruxelles sunt ele Însuși rezultatul procesului policentric de negociere, compromis și consens, care implică mulți participanti la nivel regional, național, transnațional și global. Întregul proces funcționează În cele din urmă deoarece popoarele Europei doresc
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
președintele Prodi numește „rețeaua Europa”10. Cu toate că reprezentarea formală a organizațiilor Societății civile În rețelele de politică publică este Încă destul de restrânsă, Însuși faptul că Uniunea Europeană recunoaște un parteneriat bazat pe trei sectoare are o mare semnificație istorică. Să ne reamintim că satul-națiune s-a aflat, de la bun Început, În serviciul intereselor comerciale. Misiunea lui a fost aceea de a proteja dreptul la proprietate și de a crea condiții favorabile pentru extinderea geografică a forțelor pieței. Politica pe două sectoare - comerț
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al cărui țel era limitat la protecția dreptului de proprietate individuală și a libertăților cetățenești și asimilarea și integrarea subgrupurilor Într-o singură identitate națională. A acomoda multiculturalismul și drepturile umane În același timp este o misiune dificilă. Să ne reamintim, comunitățile culturale au rădăcini În familie, legături de rudenie extinse și/sau experiențe religioase comune, fiind În general ancorate Într-o regiune fizică anume. În schimb, diversele mișcări pentru drepturile omului sunt universale, nu particulare. Accentul lor este pe individ
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mare măsură, de abilitatea de a transforma identitatea culturală, drepturile universale ale omului și guvernarea europeană Într-o relație compatibilă și nu Într-una conflictuală. Noul parteneriat dintre Uniunea Europeană și OSC se va dovedi dificil de administrat. Trebuie să ne reamintim că OSC-urile se află adesea În conflict cu guvernul din cauza politicii oficiale. Guvernele, la rândul lor, privesc de multe ori OSC-urile ca pe o amenințare la propria autoritate, cautând să le submineze credibilitatea și să le discrediteze legitimitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca la „un obiect politic neidentificat”68. Confuzia Uniunii Europene cu privire la noțiunea de geografie În era diasporelor culturale și a fluxurilor comerciale globale devine și mai evidentă atunci când se pune problema admiterii de noi membrii. Unii dintre arhitecții Uniunea Europeană Își reamintesc zilele lor de studenție În primavara lui 1968 când radicălii francezi scandau „la dracu cu granițele”69. Uniunea Europeană pretinde că are un caracter inclusiv și spune că apartenența la comunitate trebuie să fie bazată pe aderența la anumite principii universale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
secolul XXI Într-o cuvântare ținută În iunie 2000. El a spus că politica externă a Uniunii Europene trebuie să fie În acord cu valorile care animă politica internă și că trebuie să folosească punctele ei forte. Patten le-a reamintit europenilor că Uniunea Europeană, cu toată retorica exaltată În favoarea păcii, nu a putut să oprească conflictele din Bosnia și Kosovo În anii ’90 și a trebuit să recurgă la intervenția militară americană pentru a opri conflictul. Cum poate Europa să prevină
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-o stare staționară relativă care este favorabilă vieții. Lovelock și Margulis iau ca exemplu distribuția oxigenului și metanului pentru a demonstra cum procesele cibernetice Între viață și ciclul geochimic conlucrează pentru a menține un regim climatic stabil. Ei ne reamintesc că nivelul oxigenului pe planetă trebuie să fie restrâns la un interval Îngust sau Întreaga planetă ar erupe În flăcări, distrugând toată materia vie, cel puțin cea de pe suprafața continentală. Cei doi oameni de știință cred că atunci când oxigenul depășește
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru a spori funcționarea normală a sistemelor care sprijină viața pe Pământ. Sistemul de parcuri naturale ale Amazonului este un bun exemplu pentru aceasta a doua categorie. Ideea parcurilor transfrontaliere este chiar mai radicălă În concepție și destinație. Să ne reamintim că știința iluministă timpurie era dedicată Împrejmuirii naturii și transformării ei În proprietate privată, care poate fi negociată pe piață și protejată În interiorul frontierelor statului-națiune. Natura ca resursă a fost tema dominantă a științei În ultimele secole. Parcurile transfrontaliere ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
final. Este adevărat „drumul” pare suspect de similar cu filosofia procesului a lui Whitehead. Datorită accentului pe relațile armonioase și bunăstarea Întregului, asiaticii sunt mai interesați În succesul grupului decât În interesul lor personal. Într-adevăr, În limba chineză, ne reamintește Nisbett, „nu există un cuvânt pentru individualism. Cel mai apropiat este cuvântul pentru egoism”17. Imaginați-vă mintea asiatică Încercând să Înțeleagă esența visului american, care pune accent pe individualitate, progres personal, autonomie și exclusivitate. Nisbett rezumă diferența dintre modul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a lui Sigmund Freud referitoare la procesul de dezvoltare mintală a fiecărui individ. Am discutat pe scurt subiectul tensiunii dialectice Între diferențierea individuală și integrarea colectivă În capitolul 5 și, din nou, ceva mai mult detaliu, În capitolul 13. Vă reamintiți, Freud pornește de la ideea că În primele stadii ale dezvoltării sale, un copil trăiește Într-o uniune nediferențiată cu mama sa. Eul nu este Încă format. Pruncul Își simte mama ca pe un Întreg. Nu există un sens al „eului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
XIV-lea și are atât rădăcini engleze, cât și franceze. Inițial, a „consuma” Însemna a distruge, a prăda, a supune, a epuiza. Este un cuvânt mustind a violență și care, până În secolul XX, a avut numai conotații negative. Să ne reamintim că până la Începutul secolului XX, pentru comunitatea medicală și publicul larg, termenul „consum” era sinonim cu tuberculoza. Consumul s-a metamorfozat Într-un termen pozitiv În mâinile celor care se ocupau cu reclama, care au Început să echivaleze consumul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bun pentru "cei care încep să-și piardă mințile" și mai ales pentru copiii epileptici și speriați. Descântecul, într-o altă variantă, dar cu aceleași elemente, cu aceeași insistență asupra localizării intracraniene, se practică și la Ipotești și Corni (Botoșani), reamintind oarecare influențe cehe și mai ales rutene, cum observă Simion Florea Marian 11, care îl comunică cel dintâi sub o formă amplă, menționându-i originea mai veche slavă. I. A. Candrea 12, menționând descântece similare, tot din Moldova, în special
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Pentru limbile ergative aplicarea acelorași criterii dă însă rezultate divergente. Și Dixon (1994: 113−127) își propune să formuleze o definiție universală a subiectului, subliniind că orice încercare de a stabili universalii tipologice trebuie să se bazeze pe criterii semantice. Reamintesc că una dintre tezele cele mai importante ale autorului este că A, S și O sunt categorii universale (vezi Capitolul 1, 3.1.2.(b)), în funcție de care sunt formulate regulile sintactice ale fiecărei gramatici. În acest sistem, subiectul este o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
permisă în cazul acestui exemplu, ceea ce subliniază că nici complementul de agent, funcție pe care o ocupă nominalul mama în prima propoziție, nu poate constitui pivot sintactic pentru coordonare. 42 În limba dyirbal nu există marcă de coordonare ("și"). 43 Reamintim că aceste limbi au morfologie de tip absolutiv−ergativ, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip nominativ−acuzativ. 44 M. A. K. Halliday, "Notes on Transitivity and Theme in English", partea I, Journal of Linguistics
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
învățători, țărani, studenți etc., de pe ambele maluri ale Prutului au suferit ani grei de deportare și închisoare (unii au plătit cu viața), pentru atitudinea curajoasă de a susține caracterul românesc al acestor teritorii, ridicându-se astfel împotriva ocupantului. Le-am reaminti aceasta unor istorici sau pretinși istorici, care privesc cu prea mult ușurință la atacurile aduse Marii Uniri, caracterului său istoric legitim, caracterului plebiscitar al hotărârilor adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Începând cu anii 60, tot mai mulți istorici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bază pentru a se afirma ca entitate social-politică, național-teritorială aparte, ca entitate etnică deosebitoare de cele din preajmă, este neatârnarea, posibilitatea și voința de a apăra această neatârnare”, prin apariția „Statului Moldovenesc”. Pe această teză, autorul stabilește o „continuitate istorică”: „Reamintim că majoritatea absolută a trăitorilor spațiului carpato-nistrean și din stânga Nistrului - populație rezultată în urma confluenței încă din veacurile IV-VI d. Hr. a dacilor liberi autohtoni cu dacii romanizați, veniți din vest, cu slavii veniți din est, și astăzi se numesc
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]