10,776 matches
-
părând a fi un burete de lemn; încheieturile labei picioarelor, la amândoi, s-au subțiat de vechime și par o sfoară, o sârmă; abia se mai văd firele care țin tălpile femeii. Statueta pare retrasă, pare să ascundă ceva de rușine, fapta unui Mare Misogin. Sașa Dacă îmi este ceva nesuferit, apoi snobismul îmi este nesuferit. O întâmplare banală, petrecută într-o văgăună obscură, între două dealuri de prin Vaslui, poate fi mai umană și mai încărcată de viață decât nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
era totodată sadic cu alții. Avea paisprezece căsoaie în oraș, cu o mulțime de chiriași săraci, pe care îi vizita tot la două săptămâni..., făcea o mică slujbă, număra "la ban" chiria, mânca zdravăn cu această ocazie și cerea, fără rușine, pentru acasă "sunt, cum vine, văduvoi era adevărat dar am un dulău care-i lacom ca un leu și pe Costică... s-a îngrășat, păgânul...". Primea totul într-un coș. Dar nu împărțea decât un covrig sau doi cu Costică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în sensul pregătirii pentru etica politică, atât ca specialistă, cât și ca cetățeană în ultimii 17 ani (primii 34 de ani din viață i-am trăit în comunism). Am avut și mai devreme o sensibilitate accentuată, încărcată de emoții, de rușine sau uneori de ură față de i-moralitatea politică. Asemenea multora dintre dumneavoastră am trăit experiența unui regim de o imoralitate supremă față de oameni ca ființe libere și autonome: cel comunist. Acestei sensibilități îi lipsea însă cultura pluralismului eticilor moderne și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
că, deși liftul are doar o jumătate de ușă și butoanele sunt arse de mult, circulă totuși. Le spui că, vigilenți fiind, noi facem revizii vara la apă caldă și ne spălăm spartan cu apă rece. Ei bine, ca să eviți rușinea că te complaci într-un astfel de cult al gunoaielor, îi poftești pe un traseu tentant: Sinaia-Peleș, Brașov-centrul-vechi, Poiana, Râșnov, Culoarul Rucăr-Bran, Târgoviște și retur București-centru cu intrare prin Chitila. Sinaia-Peleș. Frumos. O alee lungă, pietruită. Brazi și mesteceni. Aer
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Dacă nu credem acest lucru (vezi ideea de mai sus - n.n.) rămânem republică, adică regimul mediocrității, al tranzacțiilor meschine, al lipsei de perspectivă și al electoralismului, în care contează doar pasiunile și poftele populare. Cu alte cuvinte, să ne fie rușine nouă, celor care alcătuim masa populară, că avem îndrăzneala să ne exprimăm propriile interese și să-i presăm, prin mecanisme electorale, pe unii ca domnul senator să țină cont de ele. Chiar îi determinăm pe aleșii noștri să-și calce
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mi-a declarat ritos: - Pe 26 șeful nu va mai fi. Era în primele zile din noiembrie. Am ricanat: - Ce vorbești, mă ! În 1968 când Ceaușescu s-a împotrivit invadării Cehoslovaciei și declara cu curaj că actul acesta este „o rușine pentru mișcarea muncitorească internațională”, el câștigase adeziunea masivă a populației. După aceea prestigiul i-a scăzut iar obediența „tezelor din aprilie” a dovedit că momentul ’68 fusese doar un foc de paie. Mai mult, criza economică care, prin anii ’80
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în Senatul Român, membru al Partidului Democrat al Unirii și unul dintre liderii lui. A mai fost membru în consiliul comunal al municipiului Cernăuți și „cive de onoare al multor orașe și comune, printre care Prelipcea și Vama, stulpicănenii, spre rușinea lor, neînvrednicindu-se de un astfel de gest”. Prin munca sa didactică de aproape un deceniu (1915 - 1923), Nectarie „a înscris pagini de merit în învățământul teologic, a înmulțit, alături de alți profesori de vază, faima pedagogiei arboresene”. Înscăunarea în treptele
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pe acești băieți - îmi spuneau foștii mei profesori și confrații preoți -. Nu te arunca într-o operă așa de mare, fără mijloace materiale și fără tăria să întreprinzi o învârteală. Imaginează-ți ce scandal ar fi pentru Biserică și ce rușine pentru clerul veronez dacă tu ai eșua în chip mizerabil“. Eu, confuz și debusolat, alergam la duhovnicul meu și îl imploram să mă elibereze de o povară atât de mare. Iar el, în fața protestelor mele de neputință și de descurajare
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îmbătate de vin. Nu aveau de gând să-l umilească și nici să ia în râs religia. Dar, se știe, că vinul face glume proaste! «Trebuie să vă salvați sufletul!», concludea copilul, cu un strigăt sufocat de emoție și de rușine. Da, sufletul butonului!», îi făcea ecou tatăl său, între o stare de complăcere și de glumă (butoanele (un fel de nasturi), pe atunci, erau făcute din carton sau din lemn și erau învelite în pânză; partea interioară se numea «suflet
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cea mică o bunică afectuoasă și puternică: era o gură în plus de săturat, dar a fost primită ca un dar al lui Dumnezeu. Ea nu a urmat obiceiul curent al multor părinți care, din ipocrizie, își lepădau scandalul și rușinea de pe umeri, alungându-și fiicele dezonorate ori împiedicând cu ajutorul unor moașe o maternitate nedorită. Doamna Angela a fost educată la școala lui don Nicola Mazza, care se îngrijea de aceste biete fete, niciodată pentru a le mustra ori pedepsi, dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mămăligă rece. Și așa se reîntorcea să răzbată și a doua parte a zilei școlare, desigur nu în cele mai bune condiții fizice. A terminat anul școlar cu mari eforturi și cu rezultate slabe. Va mărturisi cu un pic de rușine că și el a recurs la aceleași mijloace folosite de ceilalți studenți pentru a-și îmbunătăți propriile clasificări. Odată, la proba scrisă de greacă, și-a copiat tema de la colegul său. Referatul colegului a fost catalogat de 9 și al
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
voia Domnului“. Și m-a invitat să-i citesc fragmentul din Sf. Ioan: „Eu sunt învierea și viața...“. Puțin după murea spunând: „Vin la tine, Doamne, vin“». Și comenta emoționat: «Mulți trăiesc în credința adevărată și ne vor face de rușine pe noi catolicii... care călătorim la clasa întâi». În 1945 un preot catolic i-a prezentat un pastor protestant. Don Calabria, după obișnuitele prezentări, a început îndată să vorbească despre paternitatea lui Dumnezeu. Și a conclus: «Toți suntem frați, pentru că
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nu mai corespund învățămîntului actual". La care eram forțat să-i răspund că, pe prima pagină, în culori, se află portretul regelui Ferdinand purtînd colierul Ordinului Sfinților Chiril și Metodiu, deabea creat. Ca tînăr șef de misiune, simțeam mai multă rușine pentru acest șef de guvern, bătrîn cu părul alb, decît arăta el față de darea în vileag a minciunii sale stîngace. În jurul lui Gheșov se grupau în cabinetul său diverși reprezentanți ai partidului "narodnic"106, alias național: dl. Danev, președintele Sobraniei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fi acoperită și a stopa problema la momentul potrivit fără a se recurge la violență". Se știe care a fost adevăratul deznodămînt: Austria nu a împiedicat confruntarea armată și, odată cele zece cartușe consumate, soldații sîrbi și-au aruncat fără rușine puștile inutile, căci în sufletul lor nu vibra nici un pic de patriotism pentru un război care le părea fără motiv. Documentele asupra dedesubturilor acestei jalnice mașinațiuni a Vienei, de care am luat cunoștință prin regina Natalia a Serbiei 116, sînt
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
rasă!". În 1920, Ucraina se prezentase la Conferința de pace cu o delegație importantă, iar șeful ei, Contele Tiskievici, nu mai contenea să mi se plîngă de neînțelegerea ce o arăta guvernul britanic: "Poate pentru că lui Lloyd George îi este rușine retrospectiv și prea tîrziu de modul în care l-a abandonat pe țar și familia sa cînd era în măsură să-i salveze și să-i aducă vii și nevătămați în Anglia, se pare că el consideră orice măsură față de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
colaboratorului meu sigur și devotat, consilierul de Legație, Zănescu 229, care va rămîne însărcinatul cu afaceri, întrucît mi-am păstrat postul liber". Pentru oricare altul acest răspuns grav ar fi fost hotărîtor. Dar interlocutorul meu nu mai avea pic de rușine, a înghițit și asta, cramponîndu-se de post, iar în timpul celor 14 luni cît am lucrat în minister, venea să mă tămîieze cu laudele sale de fiecare dată cînd luam cuvîntul la tribuna parlamentară... La palatul Chigi, colegii diplomatului în chestiune
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unic și enunțat în mod imperios. Veniseră acolo ca la biserică. Marii preoți ai gândirii românești se osteneau să le comunice cam ce trebuie să gândească. Cum să nu le fie recunoscători? Iar la biserică se îngenunchează. Nu e nici o rușine, nu-i așa? Cotidianul, 1-2 decembrie 2001 Cum să devenim optimiști în timpul iernii — Prea vă place să vă văicăriți. Un popor de bocitoare! — Mă uit în jur să văd cu cine vorbește. Nu suntem decât noi doi, iar el se
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
fi Păunescu sau Vadim Tudor... — Vorbesc, de ce să nu vorbesc... Și puțin îmi pasă dacă mă compari cu acești respectabili senatori pentru care poporul român a votat în proporție de 25%, dacă nu chiar mai mult. De ce să-mi fie rușine de comparație? Păunescu a ajuns președintele Comisiei pentru cultură în Senat, iar Breban îi trage clopotele ca să obțină niscai gologani pentru scriitorii români care literalmente mor de foame... Oprește-te, moară stricată! Nu vezi că amesteci totul?... Ce legătură există
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
credeți că a făcut? Credeți că a rămas în Trinidad și a scris în nu știu ce idiom local? Nu, a debarcat în Anglia și a redactat zeci de volume în această limbă a imperialismului cultural care e engleza. Nu e nici o rușine. A făcut ce-a făcut și polonezul Conrad și nu știu câți alții. Nu prea înțeleg de ce Gheorghe Schwartz (care nu e nici pe departe rudă cu, să zicem, Ion Gheorghe) scrie la un moment dat: „Unii autori români s-au integrat
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Uneori e naiv, alteori prea tradiționalist. Nici politic nu e fără prihană: considerațiile sale asupra Occidentului oscilează între rea-credință și disperare. El are însă meritul de a fi întocmit, ca și Virgil Ierunca în exil, un fel de „antologie a rușinii” (nu-mi amintesc exact cui în aparține expresia, poate Monicăi Lovinescu) în care nu pare să fi cruțat pe mulți dintre cei care și-au dat obolul ideologiei vremii (în speță proletcultismului). — Dar de ce i-a trebuit curaj lui Gabriel
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Revista nouă de la Ploiești — Iar ai adus vorba de Manolescu! mă ceartă Pastenague după ce s-a întors din sud-vest. Ești obsedat. Chiar ăsta e cuvântul: obsedat. Nu se poate chiar așa! Avea dreptate. Îmi venea să intru în pământ de rușine. De ce mă ocup eu de băiatul ăsta care nu merită nici atâtea laude, nici atâtea invective? Un critic oarecare, umflat cu pompa din motive care mie îmi scapă. S-ar putea ca tocmai încrâncenarea mea să-l salveze pentru posteritate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ca și pe alții, dar nu mai mult. Știam vag că scrie versuri și trăise pe lângă Angela Marinescu, pe care o știam realmente, ca poetă, nu ca personaj. Recunosc, nu citisem până anul acesta nici un vers de Paul Daian. Spre rușinea mea! Mi-am petrecut toată viața în preajma poeților de la Dimov, Mazilescu și până la Deguy și Roubaud, fac parte din comitetul de redacție al celei mai importante reviste franceze, PO&SIE, care a sărbătorit recent împlinirea a 100 de numere, am
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
NATO. De ce? De ce așa deodată, pe nepusă masă, am fost găsiți admisibili în această organizație militară? Răspunsul e evident. Alta ar fi întrebarea pe care nici măcar eu n-am avut curajul s-o pun, deși m-am declarat, fără nici o rușine, antiamerican. Și nu un antiamerican oarecare, ci antiamerican primar, primitiv, grosolan. Întrebarea așadar e următoarea: oare avem dreptul să refuzăm intrarea în NATO? Ori măcar să negociem cât de cât? Ei bine, oricât de antiamerican abia ieșit din cavernă aș fi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
rămâne "țintuit" locului, hipnotizat de "exhibiționismul ei spectral", care îl anihilează. Poziția pălăriei, a cărei simbolism este bine-cunoscut în limbajul viselor, trădează starea de excitare sexuală a fiului și ilustrează actul de împerechere; ea definește, de asemenea, o postură de rușine ce se contrapune virilității (1998: 293). Urmează actul sexual violent, simbolizat în tablou prin furca înfiptă în pământ, și moartea fiului - nici un element pictural nu trimite la moartea acestuia, dar Dalí are încredere în propriile "impresii lirice": A doua fază
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
șuturile la poartă ar trebui să-l cunoască pe Alin Buzărin. Pentru că și-ar schimba părerea cît ai zice pește, deoarece autorul prezentei cărți e un tip riguros în gîndire, fermecător în conversație și imbatabil în memorie. Nu mi-e rușine să mărturisesc că mi s-a întîmplat de nenumărate ori să-l întreb despre oameni pe care îi cunoscusem eu, nu el, sau despre meciuri la care asistasem eu, nu el. De fiecare dată, cel căruia îi spun de vreo
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]