10,694 matches
-
din stucatură încadrate de un pătrat format dintr-o succesiune de casete din lemn având fiecare câte o plafonieră. Candelabrul monumental, din cristal de Mediaș, al doilea ca mărime din clădire (cca. 2 tone) precum și masa circulară (din lemn de stejar machetat cu lemn de cireș), reprezintă un tot unitar în acest spațiu. Lemnul folosit aici este de proveniență autohtonă, stejar băițuit în diferite nuanțe. În această sală arhitectul a introdus ca stil renașterea, intercalând cu elemente artistice tradiționale ale arhitecturii
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
monumental, din cristal de Mediaș, al doilea ca mărime din clădire (cca. 2 tone) precum și masa circulară (din lemn de stejar machetat cu lemn de cireș), reprezintă un tot unitar în acest spațiu. Lemnul folosit aici este de proveniență autohtonă, stejar băițuit în diferite nuanțe. În această sală arhitectul a introdus ca stil renașterea, intercalând cu elemente artistice tradiționale ale arhitecturii românești. Șildurile și clanțele, ca și cache-radiatoarele sunt executate de artiști plastici după desenele arhitecților. Fundalul sălii este diferit de
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
executate de artiști plastici după desenele arhitecților. Fundalul sălii este diferit de restul tratării decorative având panouri complet lambrisate și sculptate în lemn pe care urma să se pună harta României. Covorul prezent în această sală respectă decorul parchetului de stejar colorat în diferite nuanțe precum și modelul candelabrului. Toate covoarele au fost lucrate la Cisnădie din lână, din piese mici și apoi asamblate (cusute) în fiecare sală, corespunzator cu dimensiunea încăperii. În afara celor 60 de scaune prezente în jurul mesei, perfect identice
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
precum și modelul candelabrului. Toate covoarele au fost lucrate la Cisnădie din lână, din piese mici și apoi asamblate (cusute) în fiecare sală, corespunzator cu dimensiunea încăperii. În afara celor 60 de scaune prezente în jurul mesei, perfect identice, lucrate din lemn de stejar și tapițerie de catifea, ar fi trebuit să mai existe unul: un fotoliu cu tapițerie cusută din aur și argint care să le domine pe celelalte, situat mai sus decât celelalte, care ar fi trebuit să fie al președintelui, în dreptul
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
situat mai sus decât celelalte, care ar fi trebuit să fie al președintelui, în dreptul peretelui care ar fi trebuit să susțină și harta țării. Este un culoar lung de 150 m și lat de 18 m, cu uși glisante din stejar în trei zone distincte, cu geam de cristal, construite pe schelet metalic. Galeria conduce către spațiile reprezentative ale corpurilor de clădire. Ea se găsește în latura de est a edificiului, cu deschidere spre Piața Unirii. Acest spațiu a început să
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
67 lustre din cristal. Decorul ei reia în fiecare latură a Galeriei de Onoare planul Zonei 1 din Palatul Parlamentului. Un element interesant îl reprezintă cele două uși glisante ce separă trei tronsoane. Aceste uși sunt realizate din lemn de stejar, pe schelet metalic cu geamuri de cristal cu aplicații de decorații din lemn. Măștile ce maschează nișele de calorifer sunt realizate din alamă cu elemente florale, având tot stilul brâncovenesc ca izvor de inspirație, executate de artiști plastici. Corpurile de
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
Republica Democrată Congo). Sala poartă numele lui Nicolae Iorga (1871 - 1940), istoric, orator, om politic și scriitor, membru al Academiei Române, prim ministru în anul 1930. Sala este decorată cu aceleași esențe de lemn pentru tavan și pereți, predominând lemnul de stejar. Casetoanele formate între stâlpii de lemn sunt îmbrăcate cu mătase, material din care sunt făcute și draperiile. Mobilierul este art-deco (monument stilistic la mijlocul anilor ’20-’30, socotit multă vreme ca o prelungire a Art nouveau-lui si Jugendstil-ului). Pereții sunt
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
și secetoase. În partea sudică, iernile sunt blânde. De-a lungul secolelor, numeroase păduri au fost tăiate, fiind înlocuite de tufișuri și arbuști. În partea litoralului sudic există vegetație verde tot timpul anului. Mai există păduri tipice pentru Europa Centrală (stejari, fagi, iar în munți, molizi, brazi și pini). Limita climaterică a pădurilor urcă până la 1.800 - 2.300 m. Solurile sunt în general de slabă calitate, existând doar câteva câmpii cu vegetație bogată, soluri fertile, veri calde, bune pentru agricultură
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
dar care astăzi găzduiește o adevărată pădure. Clima este temperat-continentală. Iernile sunt lungi și geroase. Crivățul, venit din zona nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
suferit de pe urma strigoaicelor, dar și pentru a nu se transforma în aceste făpturi. Pentru omorârea acestora, se caută mormântul celui presupus a fi strigoi și i se citește rânduiala de către preoți și i se bate în inimă un par de stejar, de tisă sau de frasin, se înțeapă cu un cui sau un cuțit, pentru a rămâne legat de sicriu și a nu putea ieși pentru a face răutăți. În anul 2002 în comuna Dobrun din județul Olt s-a întâmplat
Strigoi () [Corola-website/Science/296924_a_298253]
-
din regiunea Circumboreală din cadrul Regatului Boreal. Conform WWF, teritoriul Letoniei aparține ecoregiunii pădurilor de amestec sarmatice. În vastele păduri letone, speciile predominante sunt pinul de pădure, mesteacănul și molidul. Mai multe specii de floră și faună sunt considerate simboluri naționale. Stejarul ("Quercus robur", în letonă: "ozols"), și teiul ("Tilia cordata", în letonă: "liepa") sunt arbori naționali, iar margareta ("Leucanthemum vulgare", în letonă: "pīpene") este floare națională. Codobatura albă ("Motacilla alba", în letonă: "baltă cielava") este pasărea națională a Letoniei. Insecta națională
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
vânt local ce aduce ger și viscolește zăpada, troienind-o. Vegetația teritoriului localității Darabani este împărțită în două zone: una cu pădure de foioase și alta de silvostepă, mult transformate din cauza activității omului. Pădurile conțin diverși arbori cum ar fi stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei, frasin ("Fraxinus excelsior L."), arțar, cireș ("Prunus avium"), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este formată din pământ arabil, destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
(în trecut "Mărgineanca" și apoi "Stejarul") este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România. Conform recensământului din anul 2011, are o populație de locuitori, fiind al doisprezecelea centru urban al județului Prahova din punct de vedere demografic. Localitatea este situată la circa 15 km nord de
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
Conform recensământului din anul 2011, are o populație de locuitori, fiind al doisprezecelea centru urban al județului Prahova din punct de vedere demografic. Localitatea este situată la circa 15 km nord de municipiul Ploiești și este înconjurată de păduri din stejar. Orașul se află în centrul județului, pe malul drept al Teleajenului. Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre sud de Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B), și spre nord de Dumbrăvești, Vărbilău, Slănic și Izvoarele
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
afla pe teritoriul fostei comune Țintea (astăzi localitate administrată de orașul Băicoi), lângă satul Plopeni din comuna Dumbrăvești. În jurul fabricii a apărut în 1939 o colonie muncitorească, denumită Mărgineanca, de la pădurea din apropiere. În 1945, satul Mărgineanca a fost denumit Stejarul, iar în anul 1950 a fost arondat raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, la reforma administrativă, județul Prahova a fost reînființat, iar satul Stejarul a primit numele de Plopeni (de la satul din apropiere, care avea
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
de la pădurea din apropiere. În 1945, satul Mărgineanca a fost denumit Stejarul, iar în anul 1950 a fost arondat raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, la reforma administrativă, județul Prahova a fost reînființat, iar satul Stejarul a primit numele de Plopeni (de la satul din apropiere, care avea apoi să fie cunoscut apoi și sub numele de Plopeni-Sat), și a fost declarat oraș. Până în 1989, comuna Dumbrăveni a fost comună suburbană a orașului. Începând cu anii '90
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
2004, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În prima partiție, pe fond albastru, se află o roată dințată ieșind, de argint. Partițiile doi și trei cuprind, în câmp de aur, câte o frunză de stejar așezată spre stânga, respectiv dreapta, terminată în partea de sus cu două ghinde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Roata dințată semnifică caracteristica principală a localității, de oraș industrial. Frunza
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
spre stânga, respectiv dreapta, terminată în partea de sus cu două ghinde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Roata dințată semnifică caracteristica principală a localității, de oraș industrial. Frunza de stejar este elementul specific al zonei, de unde și numele localității Stejarul, în prezent Plopeni. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
două ghinde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Roata dințată semnifică caracteristica principală a localității, de oraș industrial. Frunza de stejar este elementul specific al zonei, de unde și numele localității Stejarul, în prezent Plopeni. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară și viituri în timpul verii și al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
cu poiene / ies, din lacuri, Sânziene. / Vin, uitându-și apele, / să-mi sărute pleoapele / și să-mi dea comorile: / umerii cu zorile, / ochii cu livezile, / sânii cu zăpezile, / gura cu mărgelele, / coapsele cu stelele..." («Vlagă», "ibid.," 135 sq.; "slodun" = "gorun" / "stejar brumăriu" - "Quercus pedunculiflora"). Sunt în acest ciclu și alte capodopere ale baladescului gyrian: "Corbea, Balada ghiocului cu moarte-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La Drăgășani, odată, Balada trupului care s-a frânt pe roată, Fântâna cu Pandur, Domnul de Rouă
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
naționale, 11 parcuri naturale și 17 zone propuse să devină rezervații ale biosferei. Aproape 35% din suprafața uscatului este formată din păduri, unde cresc unii dintre cei mai bătrâni copaci din lume, între care se numără Pinul lui Baikușev și stejarul din Granit. Flora cuprinde peste 3.800 de specii din care 170 sunt endemice și 150 sunt în pericol. Fauna este reprezentată în principal de ursul brun și de șacal, în vreme ce râsul și acvila de câmp au populații reduse, dar
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]