10,100 matches
-
și silvostepă adesea este găsită în vâlcele împădurite. La sud, de-a lungul râului Ural și în stepele din zona Mării Caspice, pasărea cuibărește în locuri neîmpădurite pe câmpuri deschise și se mulțumește cu adăpostul tufelor mici de pelin. Muscarul sur nu se teme de apropierea oamenilor și adesea cuibărește în case. Un caz interesant a fost observat în cazul unei perechi de muscar, care a cuibărit 2 ani consecutiv într-unul dintre pasajele din centrul Moscovei. Păsările zburau în interior
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
fost observat în cazul unei perechi de muscar, care a cuibărit 2 ani consecutiv într-unul dintre pasajele din centrul Moscovei. Păsările zburau în interior printr-un geam spart de pe acoperiș și vânau muște, zburând peste capetele vizitatorilor pasajului. Muscarul sur prinde toate insectele care zboară pe lângă el, cu excepția gândacilor foarte mari pe care nu-i poate prinde cu ciocul lui mic. Când insectele sunt puține prinde chiar bondari mari. Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv insecte
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
vizitatorilor pasajului. Muscarul sur prinde toate insectele care zboară pe lângă el, cu excepția gândacilor foarte mari pe care nu-i poate prinde cu ciocul lui mic. Când insectele sunt puține prinde chiar bondari mari. Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv insecte diptere, mai ales muște, de dimensiuni medii și mari. Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare din zonă. La muscari, în general, în special la muscarul sur, compoziția hranei depinde de temperatura aerului, momentul
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
pe care nu-i poate prinde cu ciocul lui mic. Când insectele sunt puține prinde chiar bondari mari. Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv insecte diptere, mai ales muște, de dimensiuni medii și mari. Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare din zonă. La muscari, în general, în special la muscarul sur, compoziția hranei depinde de temperatura aerului, momentul zilei, iluminare și de alți factori care determină intensitatea zborului insectelor. Muscarul sur începe să
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
Când există o abundență a prăzii muscarul sur prinde selectiv insecte diptere, mai ales muște, de dimensiuni medii și mari. Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare din zonă. La muscari, în general, în special la muscarul sur, compoziția hranei depinde de temperatura aerului, momentul zilei, iluminare și de alți factori care determină intensitatea zborului insectelor. Muscarul sur începe să vâneze insectele dimineața târziu, în locurile iluminate de soarele matinal al poienelor sau a marginii pădurii. În timpul zilei
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
Hrana muscarului sur include așadar toată gama de insecte zburătoare din zonă. La muscari, în general, în special la muscarul sur, compoziția hranei depinde de temperatura aerului, momentul zilei, iluminare și de alți factori care determină intensitatea zborului insectelor. Muscarul sur începe să vâneze insectele dimineața târziu, în locurile iluminate de soarele matinal al poienelor sau a marginii pădurii. În timpul zilei prinde și insectele din mijlocul pădurii. Seara se mută din nou în locurile iluminate de soarele vesperal. Părinții în timpul zilei
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
vesperal. Părinții în timpul zilei hrănesc puii cu muște, tăuni, fluturi de zi, libelule (din familiile "Calopterygidae", "Coenagrionidae", "Gomphidae"), omizi, "Chrysopidae". Seara, după ora 20, hrănesc puii în special cu fluturi de noapte, iar în restul zilei prada principală a muscarului sur constă din diferite muște, care constituie, de obicei, cel puțin jumătate din totalul insectelor cu care hrănesc pui. În zilele ploioase se modifică semnificativ hrana și metodele de vânătoare; când temperatura este scăzută, păsările adună insectele de pe ramuri și frunzele
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
Muhammad, care purta o robă și un turban verzi, în același timp simbolizând vegetația și viața (putere în deșertul uscat). Se pare că această culoare, după moartea lui Muhammad, poate fi purtată doar de califi la turbane. Totodată, în Coran (Sura 18:31) este menționat faptul că locuitorii Paradisului vor purta costume din mătase fină, de culoare verde. În alte zone ale lumii musulmane, verdele este asociat unui hadith aparținând lui Muhammad, în care se afirmă că „trei lucruri din lume
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
Suhrawardī al doilea tip de lumină pe care neofitul o va descoperi în drumul inițiatic prin cele patru lumi ce urmează a fi analizate mai jos. Termenul are conotații religioase, fiind recurent în textul coranic în câteva versete. Astfel în sura 9, Dumnezeu pogoară lumina asupra profetului atunci când este în Peșteră cu Abū Bakr , în timp ce în sura 48 lumina este pogorâtă în inimile credincioșilor . Literal noțiunea de "išrăq" desemnează aurora consurgens-primele raze ale zorilor, în timp ce mašriq este utilizat în sensul denotativ
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
cele patru lumi ce urmează a fi analizate mai jos. Termenul are conotații religioase, fiind recurent în textul coranic în câteva versete. Astfel în sura 9, Dumnezeu pogoară lumina asupra profetului atunci când este în Peșteră cu Abū Bakr , în timp ce în sura 48 lumina este pogorâtă în inimile credincioșilor . Literal noțiunea de "išrăq" desemnează aurora consurgens-primele raze ale zorilor, în timp ce mašriq este utilizat în sensul denotativ, de spațiu. Sensul conotativ este acela al unei cunoștințe ce reprezintă însuși Orientul cunoașterii care pentru
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
De asemenea, a fost numit membru al Legiunii de Onoare. În 1809 a părăsit scena politică și s-a retras într-o fermă din Dijon, unde și-a petrecut ultimii ani din viață. Una din lucrările sale valoroase este: "Mémoires sur l'origine des constellations et sur l'explication de la fable par le moyen de l'astronomie", apărută în 1781. Dupuis mai publicat diverse lucrări despre cosmogonie privind popoarele vechi și noi, despre enigmele religiei grecești și ale tuturor celorlalte religii
Charles-François Dupuis () [Corola-website/Science/331184_a_332513]
-
al Legiunii de Onoare. În 1809 a părăsit scena politică și s-a retras într-o fermă din Dijon, unde și-a petrecut ultimii ani din viață. Una din lucrările sale valoroase este: "Mémoires sur l'origine des constellations et sur l'explication de la fable par le moyen de l'astronomie", apărută în 1781. Dupuis mai publicat diverse lucrări despre cosmogonie privind popoarele vechi și noi, despre enigmele religiei grecești și ale tuturor celorlalte religii ale antichității.
Charles-François Dupuis () [Corola-website/Science/331184_a_332513]
-
și Asurnasirpal al II-lea (cca 876 î. C.), tiran care a și supus insula impunându-i tribut. După dominația asiriană a urmat cea persană, timpuri în care Arvad a format o confederație cu orașele feniciene Sidon (Saida) și Tyr (Sur), cu un consiliu comun la Tripoli (orașe aflate în prezent pe teritoriu libanez). Când Alexandru cel Mare a invadat Siria în anul 332 î. C., regele Strato al Arwad a capitulat fără luptă și a sprijinit ulterior campania macedoneană trimițând
Arwad () [Corola-website/Science/331240_a_332569]
-
Chromatiques whiteheadiennes” Conference. Publiés avec le concours du Département de philosophie de l'Université de Nantes, Frankfurt / Paris / Lancaster, Ontos Verlag, Chromatiques whiteheadiennes IX, 2007. (ISBN 978-3-938793-64-0) 11. Benoit Bourgine, David Ongombe, Michel Weber (éds.), "Religions, sciences, politiques. Regards croisés sur Alfred North Whitehead". Actes du colloque internațional tenu à l’Université de Louvain leș 31 mai, 1 et 2 juin 2006. Publiés avec le concours du FNRS, Frankfurt / Paris / Lancaster, Ontos Verlag, Chromatiques whiteheadiennes VI, 2007. (ISBN 978-3-938793-52-7) 12. Michel
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
Process", Louvain-la-Neuve, Éditions Chromatika, 2011. (ISBN 978-2-930517-30-8) 24. Michel Weber et Ronny Desmet (sous la direction de), "Chromatikon VIII. Annales de la philosophie en procès — Yearbook of Philosophy în Process", Louvain-la-Neuve, Éditions Chromatika, 2012. (ISBN 978-2-930517-36-0) Traducere 1. Nicholas Rescher, "Essais sur leș fondements de l'ontologie du procès". Tradus din engleză și prefață de Michel Weber. Traducere recitita de autor, Frankfurt / Paris / Lancaster, Ontos Verlag, 2006 (ISBN 3-938793-16-3). Monografie coeditata 1. Philippe Devaux, "La Cosmologie de Whitehead. Tome I, L'Épistémologie
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
capital. Essai d’éleuthériologie au soir de la domestication totale", 2011. (ISBN 978-2-930517-11-7). XIII. A. N. Whitehead, "Leș Visées de l’éducation et autres essais". Traduction de Jean-Pascal Alcantara, Vincent Berne et Jean-Marie Breuvart, 2011. (ISBN 978-2-930517-12-4). XIV. M. Weber, "Essai sur la gnose de Harvard. Whitehead apocryphe", 2011. (ISBN 978-2-930517-26-1) XV. Jason W. Brown, "Gourmet’s Guide to the Mind", 2011 (ISBN 978-2-930517-28-5). XVI. Weber et al., "Chromatikon VII", 2011 (ISBN 978-2-930517-30-8). XVII. Fr. Bisson, "Comment batir un monde. Le Gai
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
s Varieties of Religious Experience, Frankfurt / Lancaster, Ontos Verlag, Process Thought XII, 2007, pp. 7-37. « Éléments d’herméneutique whiteheadienne » & « Conclusions — Leș exigences de la philosophie de l’événement » în Benoit Bourgine, David Ongombe, Michel Weber (éds.),Religions, sciences, politiques. Regards croisés sur Alfred North Whitehead. Actes du colloque internațional tenu à l’Université de Louvain leș 31 mai, 1 et 2 juin 2006. Publiés avec le concours du FNRS, Frankfurt / Paris / Lancaster, Ontos Verlag, Chromatiques whiteheadiennes VI, 2007, pp. 13-32 et 209-220
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
Falco tinnunculus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), grelușelul-de-tufiș ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
n. 4 mai 1876, Alexandria — d. 2 noiembrie 1918, Pitești) a fost un istoric literar comparatist român, doctor la Sorbona în 1909 cu două teze, publicate în același an la Paris, prefațate de Émile Faguet: "L’Influence des romantiques français sur la poésie roumaine" și "L’Ancienne versification roumaine". Născut la Alexandria, a ajuns în 1891, odată cu mutarea întregii familii, la București, unde își va continua studiile liceale și va urma Facultatea de Litere și Filozofie, obținând, în 1899, licența în
N. I. Apostolescu () [Corola-website/Science/334055_a_335384]
-
arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvia cu cap negru ("Sylvia
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
genului "Prosopis," specifici zonelor deșertice din nordul Mexicului, respectiv sudului și sud-vestului Statelor Unite. "" este numele comunpentru mai multe specii de arbori mici ai genului. Majoritatea arborilor speciilor genului cresc nativ în statele mexicane Chihuahua, Sonora, Baja California și Baja California Sur, respectiv în statele americane New Mexico, Arizona și California. Există doar o excepție, varietatea "Prosopis strombulifera" (numit popular "creeping mesquite"), care este o specie invaziva sudului Californiei. Cuvântul folosit în limba engleză, "mesquite" este un cuvânt împrumutat din limba spaniolă
Mesquite () [Corola-website/Science/334064_a_335393]
-
cu specii de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șoim călător ("Falco peregrinus"), corb ("Corvus corax"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pițigoi mare ("Parus major"), ciocănitoarea pestrița de grădină ("Dendrocopos syriacus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), silvia porumbacă ("Sylvia nisoria");. Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă verde
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
niger"), chirighița cu aripi albe ("Chlidonias leucopterus"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta albă ("Egretta albă"), lișița ("Fulica atra"), cocor ("Grus grus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș mic ("Larus minutus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestrașul mare ("Mergus merganser"), codobatura albă ("Motacilla albă"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), corcodel mare ("Podiceps
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
a familiei sale pentru viața sa scandaloasă. Condamnare la moarte pentru răpire și seducere a Contelui de Mirabeau a fost înlocuită cu pedeapsa cu închisoarea și acesta a fost deținut la Vincennes în perioadă 1777-1780. In donjonul a scris "Essai sur les lettres de cachet" ("Eseu asupra" lettres de cachet). În timpul Revoluției franceze închisoarea, care nu găzduise niciun prizonier din 1784, a fost deschisă din nou în 1790. Sub Primul Imperiu, în 1804, închisoarea a găzduit prizonieri condamnați în conspirația lui
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]