11,058 matches
-
stagnarea apei. Mlaștinile favorizează instalarea unei vegetații higrofile, cu specii de stuf și papură. La marginea stufărișului, se găsesc și fragmente mozaicate de graminee higrofile, precum iarba câmpului - Agrostis stolonifera. Dintre speciile de interes conservativ care sălășluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica - Fritillaria meleagris și bulbucii de munte - Trollius europaeus. Pâlcuri de stuf de mici dimensiuni, cu o suprafață de 3-4 mp, se găsesc pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului și în zone microdepresionare cu regim
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
ssp. hungarica este prezentată în Anexa nr. 7 la Planul de management. Specia curechi de munte - Ligularia sibirica, este menționată în Formularul Standard al sitului, sporadic în studii anterioare, prezența ei nefiind reconfirmată de evaluările recente. Habitatele caracteristice sunt cele umede, mlăștinoase, din vecinătatea sitului, precum și în microzonele depresionare cu apă stagnantă. Amenințările potențiale sunt scăderea suprafețelor cu condiții staționale temporar favorabile speciei și lipsa de informare și conștientizare a publicului privind importanța acesteia. Harta cu distribuția speciei curechi de munte
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
faună de interes conservativ │de floră și faună de interes conservativ Conservarea și promovarea speciilor floristice de interes conservativ A.12. Demararea acțiunii de extindere a │- creșterea cu 87 A.15. Degajarea anuală a izvorului pentru│- 4 ha de fâneață umedă menținută │ │alimentarea cu apă a zonelor mlăștinoase A.16. Asigurarea protecției speciilor și habitatelor amfibienilor A.17. Interzicerea uciderii exemplarelor │- creșterea populațiilor de amfibieni │ │de amfibieni sau a pontelor │cu 200 de indivizi A.19. A.20. 3.2.2
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
c) sensibilitatea la șocuri și la frecare; ... d) compatibilitatea tuturor componentelor din punct de vedere al stabilității lor fizice și chimice; e) puritatea chimică a explozivului; ... f) rezistența explozivului la acțiunea apei, atunci când acesta este destinat utilizării într-un mediu umed sau în prezența apei și când acțiunea apei riscă să influențeze nefavorabil securitatea sau fiabilitatea sa; ... g) rezistența la temperaturi joase și înalte, atunci când explozivul este destinat depozitării sau utilizării la astfel de temperaturi și când răcirea sau încălzirea unuia
HOTĂRÂRE nr. 197 din 23 martie 2016 privind stabilirea condiţiilor de punere la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozivilor de uz civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270607_a_271936]
-
Cuvântul se referea inițial doar la provincia Finlanda Propriu-Zisă, și ulterior la coasta nordică a Golfului Finlandei, regiunile nordice ca Ostrobothnia fiind la început excluse din noțiune. Teorii mai vechi propun o derivare de la "suomaa" (țara mlaștinilor sau a ținuturilor umede) sau "suoniemi" (capul mlaștinii), și paralele între "saame" (sami, un popor fino-ugric din Laponia) și "Häme" (o provincie din interiorul continentului), dar aceste teorii sunt considerate depășite. În secolele al XII-lea și al XIII-lea, termenul „Finlanda” a făcut
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Clima municipiului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune. Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C - 27 °C, iar cea de iarnă între -18 °C și -2 ° C. Deseori iarna
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
un prival Jirlău. Rezervația naturală Iezerul-Călărași cuprinde luciul de apă (bazine piscicole, canale navigabile și de desecare), vegetația palustră pe o bandă de 50 m lățime ce înconjoară lacul și bazinele piscicole (stuf, papură, rogoz) precum și o zonă de pajiști umede, culturi agricole și pădure. Partial desecat și îndiguit, el a funcționat ca o întinsă depresiune lacustră având 2-3 metri adâncime. Are un volum de apă de cca 400.000 metri cubi, 16 km de diguri, înalte de 2 m, și-
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
sale generale sunt marcate de diversitatea și neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul primăverii și verii, sunt cele temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi și zăpezi însemnate. Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic și influența ciclonilor și maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
văi, terase și lunci: Câmpul Ciulniței, Terasa Ialomiței, Lunca Ialomiței, Valea Ialomiței. Întinderea aceasta a fost acoperită de ape care, spre sfârșitul Paleoliticului, s-au scurs în Marea Neagră, de aceea solul zonei se constituie din formațiuni aluvionare, cu strat freatic umed și avansat spre suprafață. Este posibil ca în vatra orașului să nu se fi făcut prospecțiuni mai serioase ale subsolului, în care se presupune a exista prelungiri ale apelor minerale sulfuroase, ale nămolurilor terapeutice sau ale apelor termale identificate la
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
6 °C). Rezultanta este o amplitudine medie a temperaturii de 25,6 °C, care este una dintre cele mai ridicate din țară. În ceea ce privește precipitațiile, zona are caracter de ariditate. Cea mai uscată lună este februarie (19,0 mm), cea mai umedă este iunie (70,2 mm), media anuală a precipitațiilor fiind de 456 mm. Cantitatea maximă de precipitații la Slobozia în 24 de ore a fost de 69,8 mm și s-a înregistrat la 20 august 1949. Vânturile predominante sunt
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
din Alpii Elvețieni de Nord-Est. Circulatia sa predominantă este pe directia N-S, fiind influențată de orientarea Văii Prahovei și a așezării dealurilor și a principalilor versanți muntoși din vecinătate. Spre deosebire de clima stațiunilor montane de pe valea superioară a Prahovei, mai umedă și mai rece, deci reumatogenă, cea a Brezei este o bioclimă sedativ indiferentă, înregistrându-se și câteva influențe montane. Breaza este stațiune balneoclimaterică din anul 1928. Calitatea aerului localității se datorează ozonului și ionilor negativi, cu efect terapeutic. În oraș
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Delta Dunării (zona maritimă)"; cât și ariilor de protecție specială avifaunistică "Beștepe - Mahmudia" și "Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie". Situl Delta Dunării (începând din 21 mai 1991) este protejat prin Convenția Ramsar ("The Ramsar Convention on Wetlands") ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul național include rezervațiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roșca - Buhaiova, Corbu-Nuntași - Histria, Lacul Belciug
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Coteț P., 1973, Romanescu Gh, 1995) Conform clasificării FAO (SOTER - Procedure Manual, 1993), Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare. Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea"; Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de "Chara"; Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, Comunități cu salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion"; Dune cu "Hippophae rhamnoides"; Depresiuni umede
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
umede și nisipoase; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion"; Dune cu "Hippophae rhamnoides"; Depresiuni umede intradunale; Dune mobile embrionare (în formare); Dune fixate cu vegetație herbacee perenă (dune gri); Galerii ripariene și tufărișuri ("Nerio-Tamaricetea" și "Securinegion tinctoriae"); Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition"; Lacuri distrofice și iazuri, Lagune costiere; Mlaștini calcaroase cu
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
ripariene și tufărișuri ("Nerio-Tamaricetea" și "Securinegion tinctoriae"); Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition"; Lacuri distrofice și iazuri, Lagune costiere; Mlaștini calcaroase cu "Cladium mariscus"; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din "Molinio-Holoschoenion"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști sărăturate de tip mediteranean ("Juncetalia maritimi"); Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Păduri ripariene mixte
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Bidention"; Stepe ponto-sarmatice; Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului; Vegetație forestieră ponto-sarmatică de stejar pufos și Zăvoaie cu "Salix alba și Populus alba". Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
orașului sunt aleși de cetățenii orașului. Cele 7 sectoare sunt: În 1890 orașul avea cca. 100.000 de locuitori. Astăzi are peste 250.000 de locuitori. Orașul cu regiunea din jurul său are o climă temperat-oceanică, cu ierni blânde și veri umede și răcoroase. Regiunea orașului este locuită din timpuri străvechi, fapt atestat de urmele istorice din neoliticul timpuriu (3000 - 2500 î.e.n.) descoperite în Lousberg (cremene de aprins focul). În epoca bronzului și epoca timpurie a fierului, regiunea este locuită de celți
Aachen () [Corola-website/Science/296773_a_298102]
-
toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boita în 1949) si -34,4 °C (la Sibiu în 1888). Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger. Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor. Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
pădurile de amestec central-europene, pădurile de amestec panonice, pădurile de amestec și de conifere din Alpi și pădurile de foioase vest-europene. Cea mai mare parte a Austriei se află în zona de climă temperată-rece în care predomină vânturile de vest umede, cu nuanțe în funcție de localizare și altitudine. Cum peste jumătate din țară este dominată de Alpi, clima alpină predomină. În est—în câmpia Panonică și în valea Dunării—clima prezintă trăsături continentale, cu ploaie mai puțină decât în zonele alpine. Deși
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
o climă temperată, cu multă ploaie în timpul anului, deși anotimpurile sunt foarte variate în temperatură. Oricum, temperaturile rar scad sub -5 grade C sau se ridică peste 30 grade C. Vântul predominant suflă din sud-vest aducând o vreme blândă și umedă dinspre oceanul Atlantic. Este cel mai uscat în est și cel mai cald în sud, care este și cel mai apropiat de continental European. Zăpada poate cădea în timpul iernii și primăverii timpurii. Anglia a jucat un rol important în progresul
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
protejate din jurul Băii Mari din Maramureș. Dacă sunt îndeplinite condițiile de climat, protecție și umiditate, "Castanea sativa" are o creștere constantă, fiind un arbore productiv ce nu are "ani răi". Este, în schimb, sensibil la primăverile târzii, reci și prea umede, precum și la înghețurile din toamnele prea lungi, ploioase și reci. În condiții de pădure, unde este protejat de arborii din jurul său, poate tolera bine chiar și condiții de umbră moderată. Denumirea de castan comestibil se referă desigur la fructele acestui
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
prin faptul că au o formă sferică, de unde și capacitatea acestora de a se mișca mai cu repeziciune. Atomii sufletești sunt înrudiți cu atomii focului. De aceea, atomii sufletești nu se pot mișca decât numai în stare uscată în stare umedă ei își pierd calitățile spirituale. În organele omului atomii îndeplinesc anumite funcțiuni : în creier se află gândirea, în inimă mânia, în ficat poftele. Prin respirație omul ia atomi din aer, prin expirație el elimină atomi. Pe acest proces se bazează
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
poate reacționa cu acidul sulfhidric atmosferic. Mercurul reacționează cu sulful, neutralizând astfel vaporii rezultați în cazul unor scurgeri accidentale de mercur. Mercurul în stare elementară este relativ inert în aerul uscat, oxigen, oxid nitros, dioxid de carbon, amoniac; în atmosferă umedă este acoperit de o peliculă de oxid mercuros, iar încălzirea în aer sau oxigen la 350 °C îl transforma în oxidul mercuric de culoare roșie: 2Hg(s) + O(g) → 2HgO(s). Mercurul metalic reacționează cu halogenurile, formând săruri; astfel rezultând
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]