448 matches
-
odihnesc. O femeie mai în vârstă mi-a pus un bebeluș în brațe dându-mi-l să-l țin, și i-a tot spus ceva în chineză, până ce copilul a repetat ce spunea ea. Traducătorii mi-au spus că îl îmboldea să-mi spună tanti. Și când copilul mi-a spus în fine tanti, a venit altă persoană cu un copil de mi l-a pus în brațe și iar.... a urmat același ritual. „Spune-i Tanti, Spune-i Tanti.”, până când
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
fi ieșit din biserica crimei. Chipul torturat al mozaicarului Îi stătea din nou dinaintea ochilor și parcă Îl chema la acțiune, de parcă i-ar fi fost rudă care Îl obliga la răzbunarea sângelui. Cu siguranță, conștiința era cea care Îl Îmboldea: ca prior al Florenței, nu era oare ca un tată pentru concitadinii săi? Sângele lor nu era și al lui? Trebuia să acționeze fără preget, fără să menajeze pe nimeni, urmând tot ceea ce Îi sugerau rațiunea și conștiința. Își făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dintr-un sentiment de răspundere, ci doar din neplăcerile pe care mi le-ar putea face alții pentru o astfel de faptă. Și, cum se întâmplă de obicei, teama nu m-a oprit deloc să săvârșesc mârșăvia, ci m-a îmboldit doar s-o brodesc astfel încât nimeni să nu-și dea seama cine-i vinovatul. Când sania s-a oprit lângă casa cu pereți roșietici și cu ferestrele sparte, l-am rugat pe birjar să tragă în curte. Ca să putem intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Merceditas Îi aruncă o privire ucigătoare. — Ia te uită, istețul. Să-mi mulțumești că ți-am adus și dumitale unul, și nu un grepfrut, cum meriți. — Dar, femeie, pentru mine ofranda mîinilor dumitale feciorelnice, ăst fruct al păcatului originar, mă-mboldește năvalnic a... — Fermín, te rugăm, i-o reteză tata. Da, domnule Sempere, se supuse Fermín, bătînd În retragere. Merceditas tocmai se pregătea să-i răspundă, cînd se iscă o zarvă. Am rămas cu toții În tăcere, așteptînd. În stradă răsunau glasuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
lucru sigur! Și vă veți prăbuși după neamul afurisit al ghibelinilor, gata să trădeze pe toată lumea, Începând cu Însuși izvorul lor de mișelii: acel Frederic pe care Îl admiri atât de mult și pe care ei Înșiși l-au ucis, Îmboldiți de cupiditate! - Ce vrei să spui? - Anticristul a fost asasinat de feciorul bastard Manfred, care a vrut să pună stăpânire pe pământuri și pe coroană, după ce papa Inocențiu i-a promis că Îl va Învesti rege al Siciliei. - Minți! exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sunete și imagini, ce parcă se ridicau din podeaua de lemn. I se părea că sub picioarele lui se deschiseseră străvechile morminte ale morților Îngropați În biserică și că umbrele lor urcaseră până acolo, să Îl observe și să Îl Îmboldească la acțiune. Când redeschise ochii, chilia era inundată de lumină. Se uită În jur, cu mintea Încă Încețoșată, Încercând să socotească după Înălțimea soarelui cât timp se scursese. Astrul trecuse deja de culme și Începea să coboare spre apus. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
la St. Regis’ - ultimul - a rămas un punct culminant În memoria lui Amory. Meciul cu Groton s-a jucat de la ora trei a unei după-amiezi răcoroase și energizante până târziu, În frigurosul amurg autumnal, cu Amory pe post de fundaș, Îmboldindu-și echipa cu disperare, efectuînd placaje imposibile, țipând semnalele cu o voce diminuată până la un șuier aspru, furios, găsind totuși timp să se delecteze cu bandajul pătat de sânge din jurul capului și cu eroismul Încordat, glorios, al plonjoanelor, al trupurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ca să dorm mâine pe tren ziua-ntreagă, ca un imigrant, când mă Întorc la New York. - Psst! Se apropie cineva pe drum. Hai să mergem! Iuhuu-huu! Și, cu un țipăt care probabil i-a dat fiori reci călătorului Întârziat, și-a Îmboldit calul să intre În pădure, iar Amory a urmat-o lent, așa cum o urmase pretutindeni timp de trei săptămâni. Vara se terminase, dar el Își petrecuse zilele privind cum Eleanor, un Manfred grațios și superficial, Își construia piramide intelectuale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
A interpretat excelent!”. De fapt, asta era realitatea. Reușise să intre perfect în pielea personajului... Până să ajungem în așa zisa „cameră de consiliu”, unde urma să audiez minora, am ajuns afară, în grădina din spatele sălii în care ne aflam, îmboldiți de neobosita Rodica Rodean și de Mara Vișan. Nici nu am avut timp să-mi dezbrac roba de „judecător”. Așa am ieșit afară și am participat la ceea ce urma să fie ultimul act din programul de tabără. Domnul Dumitru Mălășincă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
6o de ani de tinerimea universitară a Școlii de Arte și Meserii de la Pesta, al cărui membru fondator era: ”Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud Dumnezeirea, căci m-a creat român; iubirea ce am către națiunea mea neîncetat mă îmboldește a stărui în faptă, ca încă și după moarte să erump de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul națiunii mele”. Gojdu, neavând descendenți, bolnav fiind, cu trei luni înainte de moarte, prin Testamentul său din 4 Nov. 1869
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
Hristos este întărit de harul lui Dumnezeu potrivit capacității lui de a primi: „Această sfântă taină este lumină pentru cei care odată s-au curățit. Curățire pentru cei care acum au de gând să se spele de păcate, ungere care îmboldește pe cei ce vor să lupte contra duhului rău și a patimilor” . Cealaltă atitudine pe care o întâlnim în spațiul ortodox de astăzi este cea a desei împărtășiri, fiind îmbrățișată în special de comunitățile ortodoxe din Occident. După cum se poate
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
a reuși în cariera muzicală? Maira LILIESTEDT: Nu știu dacă e vorba de sacrificiu propriu-zis. E multă muncă, e drept. Dar pe măsură ce am crescut, m-am maturizat și am ales călătoria asta muzicală eu însămi, nu pentru că m-ar fi îmboldit altcineva. Pe măsură ce am crescut, vreau să spun, că munca a devenit ceva al meu, ceva ce prețuiesc chiar și atunci când e greu, sau neplăcut, pentru că știu că rezultatele și țelurile muncii acesteia sunt minunate. Dacă vorbim de sacrificiu, ca un
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
12 -18 aprilie 2013, Mircea Geoana a reluat subiectul, la fel ca și în februarie 2012, cănd îndemna românii din America să facă lobby comun cu alti est europeni: “principalul scop al vizitei mele în SUA este tocmai de a îmboldi senatorii și congresmenii să se miște un pic mai rapid și un pic mai coerent cu privire la o propunere care există. Este un text de lege în Senat și respectiv în Camera Reprezentanților. Textele nu sunt identice, vom avea probabil de
BOMBELE DE LA BOSTON, VIZELE ROMÂNILOR ŞI DISCREDITAREA EUROPEI DE EST de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349094_a_350423]
-
năpădise teama de momentul următor, priveam plicurile, identificam scrisuri și realizam câți prieteni am pierdut! Au plecat pe rând, fiecare în adevărata emigrație a vieții... Mărturisesc cu sentimentul durerii și al rușinii că privindu-le și recunoscând ortografiile, m-a îmboldit cumplitul gând să le distrug, eu, cu mâinile mele pentru că nimic nu e veșnic, nimic nu atinge infinitul striga ecoul durerii în mine! Nimic nu rămâne în eternitate, nici viața, nici statuile, nici gloriile, nici măcar necazurile, toate dispar odată cu noi
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
ci capitole de artă actoricească, de istorie a teatrului românesc și universal. Ca un arbore mare și falnic, jucând alături de garda actorilor de mâine, nu le face umbră celor mai tineri, ci îi înconjoară cu un contur, întărindu-le chipul, îmboldindu-i ca să fie restituții nestemate prin care îngerul scenei perpetuează teatrul nemuritor și sacru. Un gând rămas neadeverit, al actorilor care privesc azi de la fereastra cerului se împlinește prin piesele în care joacă Florin Piersic, rechemând românii la teatrul autentic
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
nu o va găsi nici plutonierul și nici altcareva. Fără să mai aștepte, și-a însușit bunul râvnit. Nu terminase însă ; auzise discuția de dinainte. Cu brațul rămas liber a cuprins tandru pe unul anume dintre ei și i-a îmboldit pieptul, menit să fie pavăză patriei, cu sânii răzvrătiți la fel ca întrega-i ființă șoptindu-i cu un reproș tandru : - Chiar crezi că sunt urâtă goală... Vrei să te conving că nu ?.... Soldatul cu pricina a încercat să bâiguie ceva
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
scrutezi cu privirea fețele din jur, compari fizionomiile, găsești ceva care să te atragă, redevii discret dar pur și simplu nu te mai simți singur. Bineînțeles, asta numai dacă ai o fire sociabilă. Dacă acea prezență devine repetabilă ceva te îmboldește să ți-o apropii. Uneori imboldul este reciproc. * Albert și Tamara schimbau două-trei vorbe ori de câte ori aveau ocazia. Ceva instinctiv îi reținea să facă mai mult. Se plăceau însă și fiecare simțea asta din tonalitatea vocii celuilalt. Împrejurările erau nefirești. Acest
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
din dinți) Să taci din gură, secătură, că nu mai sunt stăpân pe mine! Vrei armonie și iubire când jertfa mi-a adus rușine? O, ce de ură-am adunat de când te știu și până azi! Chiar firea ta mă îmboldea să te împiedic ca să cazi... Abel se întoarce cu spatele pentru a-și șterge lacrimile, timp în care Cain se apleacă, pune mâna pe-o piatră și-l lovește cu ea în cap. Abel cade. De-abia când constată că
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
Degeaba mă ocup de alte treburi prin casă, ideea parcă dă în clocot pe creier. Revin și iarăși rătăcesc prin zig-zagurile de imagini. Îmi ciulesc urechile, poate susură sau poate licăre vreo soluție cum să îmi îmbrac gândul care mă-mboldește mereu. Când mi se pare că întrezăresc ceva, imaginile îmi vin parcă virusate. De la o vreme, pe canavaua unor întâmplări, încep să zbenguie și să se închege niște idei, iar mai apoi, chiar să prindă ceva culoare. Dar ideile sunt
TALENTUL ... de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365581_a_366910]
-
desprind din sărutul ei, strecurându-mi limba printre dinții ei perfect sculptați, ascuțiți și puternici, dar lăsând-o și pe ea să continue explorarea cerului gurii mele, cu limba ei micuță. Am mușcat-o ușor de limbă, în timp ce ea mă îmboldea cu pumnul să nu mai repet și mă mușca în compensație de buze. Luasem foc amândoi... Instinctiv, am îndepărtat-o de mine și am încercat să merg mai departe, eram, totuși, în centrul orașului, chiar dacă trecătorii erau răzleți la acea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
în fața omului politic, delegat de la Paris care îi spuse: -Cum îți permiți s-apari așa în fața mea? Și-alegătorii de ce-s beți? Să-mi spui pe dată! Și n-ați avut răbdare două ceasuri? Cui voi vorbi acum? făcu ministrul îmboldit de tuse. Primarul se legănă în loc, făcu grimase și-o durere îl apucă de la stomac de-odatʼ Și-abia mai apucă mai la o parte să se tragă ca să nu verse pe monsieur ministru Iar delegații se întoarseră cu spatele de-
ROMULUS VULPESCU 1933-2012 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351671_a_353000]
-
de dragă mie, prin locuri pe care le-a vizitat și de unde relatează impresii și chiar ciudățenii, de care altfel, poate, mulți dintre noi nu am fi aflat, și o face într-un mod original care te captivează și te îmboldește să mai citești una și încă una din scrierile ei, și uite-așa te trezești că le-ai „dovedit” pe toate. Gabriela Căluțiu Sonneberg ne-a învățat cu stilul înconfundabil pe care-l abordează, de altfel, în toate materialele publicate
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346522_a_347851]
-
că am putea cumva să ne salvăm schimbând bărbatul (sau femeia) care ne conduce. Observându-i pe politicienii de azi cum se bâlbâie și se împleticesc năuci în fața problemelor pe care le generează înaintarea în epoca „tehnotronică” milioane de oameni, îmboldiți de mijloacele mass-media, au ajuns la o explicație unică, simplă și ușor de înțeles a tuturor relelor de care avem parte, „falimentul celor care ne conduc”. De-ar fi să apară la orizontul politic un Mesia, să le pună iar
ESEU DESPRE PUTERE (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352122_a_353451]
-
oferă informații autobiografice despre experiența cutremurătoare pe care a trăit-o în închisoare, ceea ce l-a îndemnat să scrie mai târziu „Jurnalul fericirii”, precum și peripețiile prin care a fost nevoit să treacă din pricina acestui manuscris. „Se cuvine să-ți mărturisesc: îmboldit de bunul și dragul meu răposat prieten Dinu Pillat, am scris, în 1969 - 1971, o relatare a trecerii mele de la iudaism la creștinism și a procesului „lotului intelectualilor mistico-legionari” din care m-am pomenit a face parte. Relatarea a luat
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
desprind din sărutul ei, strecurându-mi limba printre dinții ei perfect sculptați, ascuțiți și puternici, dar lăsând-o și pe ea să continue explorarea cerului gurii mele, cu limba ei micuță. Am mușcat-o ușor de limbă, în timp ce ea mă îmboldea cu pumnul să nu mai repet și mă mușca în compensație de buze. Luasem foc amândoi... Instinctiv, am îndepărtat-o de mine și am încercat să merg mai departe, eram, totuși, în centrul orașului, chiar dacă trecătorii erau răzleți la acea
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]