6,312 matches
-
cu Olahus să începi, latină Liră-nstrunând. Regent, episcop, șpan. Și doi tribuni, ba trei: un Mureșan Și un Coșbuc, un Goga, Olt, lavină. Un Iosif, un Isac, în cel rădvan. Aron Cotruș, în mâini cu flori de mină. Un Blaga, împăcând dorul cu mintea - În loc de-alt trup, doar munți și mări să-i dai! Mihai Beniuc, de-o vreme uite-l, nu e... Și-un anonim, despre haiducul Pintea, Poet, spunând, mânând păduri, nu cai, Proptit în hățuri și strigându
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
mediile artistice asta e. Am fost cîteva zile la Monte Carlo. Apoi la Monaco. Cu o prietenă, MD, nu pot să-ți dau numele ei pentru că are un soț extrem de gelos, eu cu Romero, cum, necum, ne certăm și ne împăcăm, dar cu MD nu merge. Soțul e bancher, plin de bani și relații, o păstrează ca pe o camee la care nu are voie să privească și să o admire decît el. Să mori de rîs, nici la Buenos Airea
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
eram în plin delir erotic. După capul meu de artistă amatoare mai mult de bună dispoziție decît de partide de sex. Domnul cel elegant nu și-a pierdut cumpătul, a zîmbit ceremonios cu aerul lui de diplomat care vrea să împace pe toată lumea, și a făcut un gest discret cu mîna spre noi două, "Minunat, splendid... ce surpriză ne-ați produs...", spre groaza lui MD care făcuse ochii cît soarele din miezul zilei și țipa la mine ca o apucată "Kiki
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
vechi și tulburi la fiecare sfârșit, iar fereastra își gonea florile și bătrânii, să vadă mai bine ce se aude: că ninge între nicio ninsoare și alta și tine. Ascultam pahare, pagini pline: două bande dintr-un oraș american se împăcau sub catarama unei femei și aruncau de acolo cu monede sau țigări neîncepute în anii adânci, de culoarea șoselei, în oamenii ca niște pete de apă la ușă, pe ciment. Deasupra începea să bubuie inima unei pisici și se lumina
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
uit totul, încurc totul, nu țin minte nimic, nici măcar suferința, sunt ca râul pe luciul căruia nu rămâne nicio urmă, curge înainte senin, netulburat." După ce a rostit aceste cuvinte, a izbucnit în râs cu glas melodios, avea aerul că e împăcată cu soarta și cumva fericită. Era îmbrăcată într-o rochie de stofă fină, culoarea vișinei putrede, la gât purta un colier de perle, fumul aromat de la țigară se înălța subțire din portțigaretul elegant, iar câinele ei iubit rex, care stătea
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
informația. El preia, Însă, opiniile doctorului Vines, care se vor publica În 1931, despre „erizipelul” provocat de piatră scapătă dintr-o praștie. Acest „erizipel” (preluat din sursele medicale) va face epoca În biografiile ulterioare ale poetului. 5. Oricum, nu se Împacă de loc „pietricica” medicilor cu această „cărămidă” a frizerului. Primul lucru pe care ești tentat să-l faci este să-l consideri pe acest Dumitru Cosmanescu un accident târziu: el ia cuvântul la aproape 40 de ani de la moartea lui
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
accident târziu: el ia cuvântul la aproape 40 de ani de la moartea lui Eminescu. Dar...ce interes ar fi avut să mintă? Amestecă el lucrurile În aceste amintiri târzii ? În ipoteza că-l luăm În seamă o modalitate de a Împăca afirmațiile lui cu cele ale specialiștilor care vor lua cuvântul mai tarziu ar fi, totuși. Am În vedere ultimele cuvinte ale lui Eminescu:” Asta m-a omorât!”: ar Însemna că au mai fost și altele decât asta. Este posibil ca
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
fără a deveni solemni ! Uneori, solemnitatea tinde spre prostie. Cred că suntem în stare să percepem și seriozitatea și relativitatea unui lucru, și să le îmbinăm. - Ca să preiau o formulă din Pentru o istorie a imaginarului, să încercăm să-l împăcăm pe Don Quijote cu Sancho Panza... - Ar fi ideal dacă am reuși. N-ar fi rău ca măcar să încercăm. - Istoria este de multe ori incomodă. Am vrea câteodată să scăpăm de ea. și actuala construcție europeană are anumite probleme cu istoria
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
vindecați de marile dezamăgiri, despovărați de iluzii, pătrunde în meditația asupra vieții un strop din amărăciunea Ecleziastului. Este experiența faustiană a celui ce, după ce a trecut prin felurite încercări, știe să devină mai înțelept, mai potolit, mai puțin orgolios, mai împăcat cu sine însuși - bob de sare, fir de iarbă, particulă aruncată în imensitatea Universului, la a cărui splendoare încearcă să participe cu modesta-i contribuție.
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
că Stone dorea un scenariu despre un personaj ale cărui condiționări (rasă, naționalitate, familie, etc.) să poată fi accesibile spectatorului, care să relaționeze cu teme actuale acum și atunci. De aici prima contradicție: multiculturalismul și corectitudinea politică nu se prea împacă cu istoria antică, deci premisa de realism e deja eșuată. Filmul nu vrea o demitizare a personajului, ci o elucidare a psihologiei lui. Problema e că, adâncindu-se în psihologie, lungmetrajul nu explică de ce Alexandru era "cel Mare". Doar ne
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
glorie, iar Ahile enunță maxime o dată la trei cuvinte. S-a comentat deja că eroii homerici nu sunt personaje psihologic plauzibile, altfel n-ar mai fi eroi! Cam toți au un părinte divin, iar zeii și psihologia nu se prea împacă. Dar ca melodramă + film de acțiune, lungmetrajul e vizionabil. O singură dată. A patra poziție e ocupată de Ultimul samurai; de popularitatea sa, m-am convins: caseta există la închirieri video, dar tot timpul e împrumutată de cineva. Așa că mă
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
oarecare. Nu este bine! Nu am certitudini, în afara unor coloane de rezistență interioară, totul se află sub semnul îndoielii și al instabilității... Poate este un orgoliu răsturnat, sfidînd orgoliul orgolios și de proastă calitate. Nu știu! Oricum, trebuie să mă împac cu mine, cu umilitatea care nu înseamnă umilință, cu smerenia care nu înseamnă "a fi smerit" și poate undeva sînt mai fericit că îmi păstrez capul pe umeri, sînt lucid, îmi este străină aroganța megalomană și uneori pot să cobor
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
frumoasă, căci tatăl i-a părăsit devreme, Cezar a preluat în subconștient responsabilitatea protectoare, dar și erotică a bărbatului. Relațiile de mai târziu ale tânărului sunt marcate de legătura maternă, nu se va atașa de nici o fată și se va împăca cu asceza atunci când nu va avea relații sexuale indiferente, pur fizice cu fete agățate de amicul său Sandu. "Viciul" lui Cezar e semnul că lucrurile nu sunt deloc ceea ce par a fi: pasiunea maladivă pentru cititul jurnalelor și a însemnărilor
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
descuraja practic clientela. Apoi, la el marfa era din cale afară de proastă. Într-o bună zi, un șobolan s-a înecat într-un butoi cu ulei, iar pe proprietar nu l-a lăsat inima să arunce produsul infestat. Cum să împace totuși cinstea, de care trebuie să dea dovadă orice bun creștin, cu grija de a evita o pagubă considerabilă? Luminat de Cel de Sus, Pavel Egorovici a adus un preot, pe care l-a pus să citească rugăciuni purificatoare deasupra
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
înțelegem că opera sa științifică nu a fost decât travaliul generat și susținut de un mare egoism. Ce contează salvarea vieții atâtor oameni de vreme ce el tot va muri? Robert Martin nu-l va descoperi pe Dumnezeu și nu se va împăca cu ideea umilinței de a fi muritor. Ceea ce pare un triumf al umanității este pentru el, ca individ, un eșec total. Romanul are o bătaie mai lungă. Fantazând pe marginea unor chestiuni atât de importante pentru viitorul omenirii de după descoperirea
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
programul special de la Lacuna Inc. creează o hartă a prezenței Celuilalt în memorie. Cum fiecare amintire presupune un nucleu emoțional, programul poate acționa în sensul degradării respectivelor amintiri și, în cele din urmă, al ștergerii lor. Joel nu se poate împăca cu ideea că iubește o femeie care nu-și mai amintește nimic din iubirea lor, pentru care el, pur și simplu, nu mai există. Se supune și el ștergerii Clementinei din memorie, dar, odată procesul declanșat, se răzgândește (nostalgic) și
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]
-
Citeam și nu-mi credeam ochilor! Era nuvela cea mai reușită și mai plină de forță din tot ceea ce citisem până atunci. Mai mult decât atât. Era providențială, adică făcea parte din acea categorie care îți clarifică soarta și te împacă cu ea. Scrierile de acest gen îți cad de obicei în mână exact în clipa în care ai mai mare nevoie de ele, firește, în cazul în care ai darul cititului. C.B.: Când a luat ființă Editura Criterion, cine a
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
Gabriel Dimisianu Cine se dedică scrisului foiletonistic se presupune că s-a împăcat cu destinul de efemeridă al textelor sale. Știe că le este sortit să trăiască puțin, că mor, cele mai multe, o dată cu numărul de gazetă în care apar. Ultimul foileton publicat îl împinge în uitare pe cel dinainte, iar cel de mâine va
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
Uniunea Sovietică, cu care, de altfel, eram în război. N-a apucat sfârșitul acestui război, ceea ce l-a scutit de o umilință pe care n-ar fi putut-o îndura. A închis ochii mai devreme decât se aștepta, dar oarecum împăcat cu sine...
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
acest referat a îngreunat apariția dicționarului și, timp de 12 ani, o prietenie literară intră într-o eclipsă și se transformă, cel puțin din partea lui Zaciu, dacă ne luăm după unele pagini din Jurnal chiar într-o adversitate literară. Se împacă în 1997, prin mijlocirea maestrului Ion Vlasiu, mai vârstnicul prieten al celor doi scriitori. Corespondența continuă (de data aceasta și cu răspunsurile lui Ion Brad), dar nu mai are vigoarea de altădată, până la sfârșitul neașteptat al lui Mircea Zaciu, în
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
poemele mele scrise fără nici un rost"), fibra sa artistică nu sucombă în fața "comenzii sociale", aflîndu-și resursele unei rezistențe. Poetul nu devine un agitator calp, un versificator de lozinci, aidoma barzilor "realismului socialiast". Pus "în situația, nu tocmai comodă, de a împăca încă o dată exigențele de principiu ale angajării politice cu cele ale unui program poetic novator", după cum arată Ion Pop în minuțioasa Prefață a cărții de care ne ocupăm, Gherasim Luca tatonează o soluție medie, un compromis onorabil. L-a dezamăgit
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
adevărrat nu-mi dă pace. Dacă m-am deprins cu ideea că noi am fost, că sîntem manipulați de indivizi, nu, nu "dubioși" (adjectiv rezervat pentru Pleșu și ceilalți), ci perfect neîndoielnici, aproape străvezii, ca Aurelian Bondrea, cum să mă împac cu faptul că Suveranul Pontif poate fi și el manipulat? Să se fi pregătit el sufletește pentru o astfel de experiență cînd numea, nu demult, comunismul un rău necesar"? Să fi fost Aurelian Bondrea fantoma răului trimisă să bîntuie al
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
și cu ritmurile proprii de existență, cu îndeletnicirile mărunte ale "pașnicilor locuitori", cu deprinderile lor devenite stereotipuri, cu promenada în parc la anumite ore, cu serbările școlare etc. Dar și cu evenimentele care vor spulbera această liniște, această monotonie provincială împăcată cu sine, o dată cu schimbarea vremurilor, o dată cu nenorocirile aduse de comunism, cu denunțurile, cu arestările, cu deportările, cu anchetele sub tortură în beciurile Securității. Romanul mai ales din zona aceasta își recoltează materia de fapte. Dar cartea este și roman și
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
una de nopți ar fi o carte deschisă care poate fi continuată... Continuate au fost la Frankfurt, pe întreaga durată a desfășurării programului, disputele politice și de idei în jurul aflării originilor neîncrederii reciproce. Din nou glasul rațiunii pare a fi împăcat părțile. Michael Luders, expert în problemele Orientului Apropiat, a criticat atît politica inconsecventă a Occidentului față de regimurile dictatoriale din Orientul Apropiat și Mijlociu, cît și unele metehne ale intelectualilor arabi care fie că se refugiază în ideologii totalitariste, devenind poeți
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
intimității sale: , Problema lui Faust, spunea atunci Nae Ionescu, e foarte simplă concluzia la care trebuie să ajungă Faust, dacă este vorba să ajungă în stăpînirea formulei fericirii, este: omul își este suficient lui însuși, omul poate să trăiască singur, împăcat cu el însuși". Atingem aci un punct delicat și anume critica acerbă pe care Nae Ionescu a făcut-o sistemului democratic, în numele individualității periclitate, al culturii, din acest motiv, distorsionate, pîndite de disoluție. în vederile sale, democrația înseamnă ,efectiv egala
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]