177 matches
-
Când au promis concesiuni sau azi, când se opun. Credem că nici acum, nici atunci. Sinceră e numai dorința de a rămânea cu orice preț la putere, mâni cu prețul Dunării, precum ieri cu prețul răscumpărării, alaltăieri cu acela al împămîntenirii și al Basarabiei. Nu ne îndoim deloc că, pentru a putea esploata în liniște țara și bugetul, roșii ar fi în stare de-a ceda poimîne Moldova până 'n Siret. poipoimîni Țara Românească pîn-în Olt. Căci nu țara e 'n
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Toate acestea nu dovedesc nimic. Atât vedem, atât putem vedea din acestea că d. C. A. Rosetti râvnește a-și ține pletora fanariotică la putere cu prețul Dunării, precum a ținut-o ieri cu prețul răscumpărării, alaltăieri cu acela al împămîntenirii ș. a. m. d. Rămânerea la putere a acestor oameni devine, zi cu zi, o afacere de precupețire de hotară. Precupeții Basarabiei se pregătesc a precupeți azi Dunărea, mâine cine știe ce parte a Moldovii ori a Țării Românești. Iată unde ajungem când
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
auzi graiul strămoșilor lor și pentru a veșteji în umbra străinătății, pe atuncea asemenea liberalii puneau să intre oștirea în triumf în București și beau în sănătatea gloriei naționale. Cine plătește cheltuieala? Patria, se înțelege. Dar oare biurourile patente de împămîntenire nu merită recompense? Dați mereu înainte, căci mare, glorioasă, fericită România va fi! Dați mereu înainte, căci nu marmură rece și metal nesimțitor dăm noi, oamenii secolului al nouăsprezecelea, martirilor libertății; din contra, bani peșin, reversibili. Au aflat James Watt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
națională, spiritul limbajului ce i s-a ținut în toate părțile. Uită însă că, ținîndu-ni-se totdeauna același limbaj, ni s-a luat Basarabia, ni s-a impus de cătră un Congres întrunit pentru a pune la cale cestiunea Peninsulei Balcanice împămîntenirea evreilor și nu ni s-a recunoscut Independența decât cu prețul "strălucitei" afaceri a răscumpărării căilor ferate. [ 7 iunie 1880] ["NU NE-AM FĂCUT... ILUZII... "] Nu ne-am făcut și orice om cu minte nu putea să-și facă câtuși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Spionul prusian, nici am numit pe M. Sa agent al d-lui de Bismarck, nici am felicitat ca "revoluționari romîni" pe Rochefort, nici am scris panegirice lui Blanqui; n-am introdus rubla pe patru franci, n-am propus categorii de împămîntenire, n-am făcut din advocați directori de drum de fier, nici din Caradale directori de bancă, n-am numit pe Pietraru funcționar la Ministerul de Finanțe, nici pe Sihleanu prezident al Comisiei financiare, c-un cuvânt n-am căutat nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lunga deschidere de vorbe forma pentru ea tot atâtea bandaje secționate de curgerea zilelor, cu care-și oblojea nerostitele răni sufletești, căci cu plecarea Margăi Popescu se ștersese și ultima rudă ce-i mai deschidea ușa și care-i amintea împământenirile spiței ce-i urca, sub control până spre mijlocul veacului trecut, rânduitori de cherestea sau cereale și negustori modești, toți de aici din părțile Levantului, cât despre spița soțului, nici unul - pieriseră mult înainte în pulberea câmpiei răsăritene. Era acum veselă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
secolului al XVIII-lea, când majoritatea marilor culturi europene au urmărit în mod programatic impunerea clasicismului în spațiul propriu pentru a duce la o regenerare, revitalizare spirituală. Poeticile lui Gottsched, Luzán sau Muratori sunt tocmai concretizarea acestor aspirații către o "împământenire" a modelului clasic, care să funcționeze drept un impuls pentru literatura autohtonă care, în acel moment istoric, se afla într-o postură net inferioară celei produse de Franța Regelui Soare. Aceeași viziune însuflețește spiritele pașoptiștilor români care la aproape două
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
înnoitor. Preferând poezia concisă, construită pe principiul gradației, excluzând diminutivele și cuvintele vulgare, cerând unitate a compoziției, justețe și logică a comparațiilor și metaforelor, M. a introdus în literatura română o serie de norme a căror aplicare a contribuit la împământenirea unor criterii ferme, extrem de eficace în epocă. Majoritatea ideilor sale despre artă constituiau bunuri comune în estetica europeană și fuseseră cunoscute la noi și mai înainte (V.A. Urechia, B.P. Hasdeu, Radu Ionescu, Gh. Sion ș.a.). Dar în articolele sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
stipula drepturi, privilegii și obligații pentru o burghezie română cvasiabsentă, lipsită de fond, situație pe care Eminescu nu va ezita să o supună unei dezbateri publice, alături de alte subiecte de actualitate și interes general, cum ar fi situația din Ardeal, împământenirea evreilor, liberalii și liberalismul momentului, cestiunea Dunării, Războiul de Independență etc. sunt tratate cu profesionalismul unui gazetar minuțios documentat. În plus, frecventarea Junimii și afinitățile culturale și politice cu membrii acesteia amprentează substanțial conservatorismul in nuce al poetului. La Prelecțiunile
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
destinați pazei și conducerii acestor turme și cirezi, răspândite pe tot globul. Au apărut În număr tot mai mare animalele domesticite de om pentru nevoile sale de hrană, În special În regiunile geografice fertile și cu o vegetație luxuriantă. Odată cu Împământenirea păstoritului ca Îndeletnicire, câinii au Început să se diferențieze tot mai mult Între ei, iar oamenii au devenit preocupați pentru formarea de rase distincte de câini ciobănești și de apărare, ajungându-se, după mult timp, ca aproape În fiecare zonă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să satisfacă articolul 13 al Convenției, care cerea ca domnitorul să fie fiu de român, și spre a opri orice opoziție a Puterilor la recunoașterea faptului împlinit, Adunarea vota, la puțin timp după proclamarea lui Carol ca domn, legea pentru împământenirea familiei de Hohenzollern 415. Percepția publică internă și externă asupra actului de la 10 mai era și ea una foarte interesantă. Presa internațională, în special cea franceză, evidenția aproape la unison sprijinul pe care problema românească îl primisese din partea Franței, dar
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de a se ocupa cu ridicarea unui arc de triumf în capitală în onoarea comisarilor pe care Poarta îi trimitea în Principate 566 și nu în cele din urmă decretul semnat de membrii locotenței domnești de a acorda dreptul de împământenire tuturor străinilor stabiliți în țară care plăteau impozite și nu se aflau sub protecție străină 567, puteau fi considerate semne încurajatoare pentru comunitatea evreiască din Principate. Un idealist precum C.A. Rosetti, fără să stea prea mult pe gânduri și
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
deja cunoscută acum ca fiind problema evreiască. Fără a avea legătură în primă fază cu chestiunea amintită, faptul că marea majoritate a celor care vorbeau răspicat despre viitorul statului modern român considerau firesc ca religia să reprezinte un criteriu pentru împământenire reprezenta în mod evident o surpriză 608. Dezbaterile ce vor urma arătau că invocarea libertății religioase pentru români și condiționarea dobândirii cetățeniei române de neapartența la alte credințe religioase decât cea creștină nu erau văzute ca o incompatibilitate de neadmis
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
o aibă articolul ce permitea acordarea cetățeniei române făceau trimitere la nemulțumirile existente deja în țară la adresa evreilor și nu în ultimul rând la posibilitatea izbuncnirii unor mișcări de prostest dacă etnicilor evrei "li s-ar fi deschis poarta spre împământenire". Deputat de Iași, Nicolae Ionescu invoca acum în Parlament petiția adresată oficialităților statului român de către un grup de notabilități ale orașului pe care-l reprezenta, extrem de nemulțumit de intenția unor membri ai legislativului de a acorda drepturi politice evreilor 617
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era blamată. Inconsecvența lui Brătianu putea să apară unora de-a dreptul moderată dacă luăm în calcul că nu puține erau vocile care, în aceeași perioadă a dezbaterii articolului șapte din Constituție, insistau asupra eliminării evreilor de la orice drepturi de împământenire printr-un articol constituțional pentru o lungă perioadă de timp. Dincolo de astfel de opinii, destui erau și cei care doreau pur și simplu o amânare a dobândirii cetățeniei române de către evrei până în momentul în care ar fi putut demonstra (nimeni
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acest sens de G. Mârzescu, pentru că despre el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea decisă deja în privința condiționării împământenirii. Convingerile ferme ale multora dintre deputații Constituantei potrivit cărora lupta de acum împotriva evreilor era una identică cu cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de nici un fel de argument. Dimpotrivă, preluând
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acesteia, potrivit căreia Puterile Garante prescriseseră interdicția evreilor de a participa la viața politică. Nimic nu mai părea să-i întoarcă din drum pe vajnicii apărători ai românității: modificarea restrictivă a articolului 6 din Constituție devenit 7 însemna refuzul acordării împământenirii pentru evrei pe motive religioase, excluzându-i astfel de la drepturi politice. Ca atare, potrivit noii Constituții a României străinii nu puteau fi admiși în treburi publice decât în cazuri excepționale și în temeiul unei legi. Evreii, în schimb, beneficiau de
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pasaje din Rabelais și Pascal. *8 Paul Hazard a scris cu competență despre La crise de la conscience européenne (Criza conștiinței europene) care s-a produs către sfârșitul secolului al XVII-lea, urmărind răspîndirea ideilor iluminismului și, într-o lucrare ulterioară, împământenirea lor în Europa. *9 În Germania au apărut nenumărate studii despre kantianismul lui Schiller, despre contactele lui Goethe cu Plotin și cu Spinoza, ale lui Kleist cu. Kant, ale lui Hebbél cu Hegel, și despre alte asemenea subiecte, în Germania
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ca unicitate, însă fără impunerea supremației în fața altor tradiții. Către ce anume trimit religiile și care este miza ierarhiilor divine ca tărâm privilegiat al oricărei tradiții religioase? Ierarhiile divine reprezintă, în același timp, expresia autentică a experienței religioase personale și „împământenirea“ acesteia în forma secularizată ori instituționalizată a cunoașterii cu privire la lumile de sus, cristalizată ca tradiție (orală sau scrisă) ori ca teologie. Ierarhiile reprezintă puntea deschisă dinspre principiu (termen utilizat aici convențional) către om și invers. Modurile de întruchipare a ierarhiilor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de Litere și Filosofie. S-a afirmat ca student, atrăgându-și prețuirea și sprijinul unor profesori (Titu Maiorescu, Mihail Dragomirescu, Pompiliu Eliade). A fost o vreme secretar literar la Teatrul Național, participând ca membru fondator la înființarea Societății Scriitorilor Români. „Împământenirea” i-a fost acordată de Parlament în 1910. În 1911 era șef de cabinet în Ministerul Industriei și Comerțului, dar se va dedica exclusiv scrisului și, cu intermitențe, actoriei. Debutul lui H., în 1906, cu versuri în „Sămănătorul”, unde publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
1882), situația materială a familiei sale se îmbunătățește radical. D.-G. a avut trei copii: Ștefania, pianistă, căsătorită cu criticul Paul Zarifopol, Alexandru, militant socialist și comunist, și Ioan D. Gherea, estetician și filosof. În 1890, primește în mod oficial „împământenirea”. D.-G. a debutat în publicistica politică în 1883, sub pseudonimul Caiu Grachu, cu Un răspuns d-lui prim-ministru Ioan C. Brătianu, apărut în „Emanciparea”. În „Revista socială”, „Drepturile omului”, „Munca”, „Critica socială”, „Democrația socială”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Despre stil; este proclamată tendențios lipsa, la noi, a unei critici literare. F. a scris versuri în română (Ritmuri și rime, 1892) și în franceză (Quelques vers. Au profit des blessés, 1877); căznite jocuri prozodice, ele au contribuit totuși la împământenirea unor forme fixe. Poemul în proză, cultivat la „Literatorul”, este încercat, după model francez, în Aquarele și poezii în proză (1894) și în câteva Sanguine românești, anexate Sanguinelor traduse din Catulle Mendès (1889). F. a fost un conștiincios popularizator al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
În Adunarea Constituantă și În afara acesteia. Semnificativă a fost petiția semnată de numeroși ieșeni, o parte din ei fiind membrii ai Fracțiunii libere și independente, prezentată Adunării În mai 1866, În care se solicita să fie Înlăturată posibilitatea acordării Împământenirii, chiar și individuale, pentru „toți cei ce nu profesează morala creștină”, stoparea „năvălirii jidanilor vagabonzi”, interdicția pentru evrei de a cumpăra imobile În orașe, de a lua moșii În arendă, de a deține cârciumi și mori, de a comercializa produse
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și nici noul regim de la București nu primiseră recunoașterea internațională), guvernul a fost nevoit să-și retragă proiectul inițial referitor la naturalizarea graduală a evreilor și să accepte articolul 7, care specifica: „Numai străinii de rit creștin pot dobândi Împământenirea”. Starea de surescitare a fost alimentată și de gestul evreilor „sudiți”, care Înaintaseră consulilor Puterilor garante o petiție În care cereau sprijinul și protecția Cabinetelor europene, În sensul exercitării de presiuni asupra guvernului român pentru a Împiedica, prin măsuri energice
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
modificarea articolului 7 din Constituție După războiul ruso-turc din 1877-1878, „chestiunea evreiescă” a fost reluată datorită condițiilor impuse României de către marile puteri pentru recunoașterea independenței (modificarea articolului 7 din Constituție). Deși articolul menționa „numai străinii de rituri creștine pot dobândi Împământenirea..”, fiind Îndreptat Împotriva tuturor străinilor (turci, evrei) a fost interpretat de Europa ca fiind doar Împotriva evreilor. La Berlin, Waddington ceruse ca recunoașterea independenței să fie condiționată de rezolvarea „chestiunii evreiești”, reușind să obțină și sprijinul celorlalte mari puteri. În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]