2,256 matches
-
dorință mereu nouă pentru ceea ce-i stă dinainte, aici dorința neatingându-și niciodată satisfacția deplină”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1003D-1036A. footnote>. Pentru că „orice împărtășire de El nu face decât să ne sporească dorința pentru o împărtășire și mai mare de bunătatea Lui”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Dorința miresei „crește pe măsură ce ajunge într-un stadiu superior de dezvoltare”<footnote Ibidem, col. 876B. footnote>. Împărtășirea face ca dorința să fie mai intensă, iar creșterea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nu face decât să ne sporească dorința pentru o împărtășire și mai mare de bunătatea Lui”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Dorința miresei „crește pe măsură ce ajunge într-un stadiu superior de dezvoltare”<footnote Ibidem, col. 876B. footnote>. Împărtășirea face ca dorința să fie mai intensă, iar creșterea dorinței este proporțională cu împărtășirea<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 295. footnote>. Dorința nu este satisfăcută niciodată, pentru că obiectul său este infinit. De altfel, nici nu este bine pentru natura spirituală
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
bunătatea Lui”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Dorința miresei „crește pe măsură ce ajunge într-un stadiu superior de dezvoltare”<footnote Ibidem, col. 876B. footnote>. Împărtășirea face ca dorința să fie mai intensă, iar creșterea dorinței este proporțională cu împărtășirea<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 295. footnote>. Dorința nu este satisfăcută niciodată, pentru că obiectul său este infinit. De altfel, nici nu este bine pentru natura spirituală a omului ca această dorință să fie satisfăcută. Moise a dorit să-L vadă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
tot mai înalte, cf. Pr. D. Stăniloae, Introducere la Sf. Grigorie de Nyssa, Scrieri (I), în PSB, vol. 29, p. 18. footnote>. Deci este vorba doar de o etapă a urcușului duhovnicesc, al cărei final este mângâierea care vine din împărtășirea cu Mângâietorul; căci Duhul este cel ce ne face să dobândim încă de aici mângâierea vieții viitoare în Dumnezeu; Duhul este adierea aerului de la țărmul de dincolo de mare, aer care ne duce într-acolo<footnote Pr. D. Stăniloae, nota 57
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în PSB, vol. 29, p. 356. footnote>. S-a pus și se pune întrebarea: nu reprezintă o dezamăgire să nu-ți atingi niciodată scopul, să „te afli mereu pe drum”? Vedem aici un paradox, dar unul fidel experienței spirituale. Fiecare împărtășire este o împărtășire reală, și putem să ne simțim realizați sau împliniți; și totuși, nu ne putem opri. Există atât satisfacție, cât și dorință din ce în ce mai mare. Când Moise a cerut să-L vadă pe Dumnezeu „față în față”, Sfântul Grigorie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
29, p. 356. footnote>. S-a pus și se pune întrebarea: nu reprezintă o dezamăgire să nu-ți atingi niciodată scopul, să „te afli mereu pe drum”? Vedem aici un paradox, dar unul fidel experienței spirituale. Fiecare împărtășire este o împărtășire reală, și putem să ne simțim realizați sau împliniți; și totuși, nu ne putem opri. Există atât satisfacție, cât și dorință din ce în ce mai mare. Când Moise a cerut să-L vadă pe Dumnezeu „față în față”, Sfântul Grigorie explică mai întâi
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Nyssa, De vita Moysis, II, P. G. XLIV, col. 404A. footnote>. Lui Moise i s-a permis să-L vadă pe Dumnezeu („din spate”), dar nu i s-a promis încetarea dorinței sale pentru Dumnezeu. Deci, aici se observă o împărtășire. Privind altfel problema, satisfacția constă în continuarea căutării. „În acest mod, mireasa este, într-un anume sens, rănită și înfrântă, datorită frustrației create de ceea ce dorește, acum că se gândește că pasiunea sa pentru Celălalt nu poate fi împlinită sau
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și mereu dă ceva nou din el”. (nota explicativă nr. 165, în PSB, vol. 29, p. 224) footnote>. Iar celor ce au apucat să guste și au aflat că bun e Domnul, gustarea li se face ca un îndemn spre împărtășire de și mai mult. De aceea, niciodată nu lipsește celui ce urcă îndemnul ce i se face, care îl atrage necontenit spre ceea ce e mai mare”<footnote In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 941D; PSB 29, p. 223-224. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129. footnote>. Atunci când spune că dorința sufletului crește, se lărgește, Sfântul Grigorie înțelege prin aceasta că natura însăși este lărgită tot mai mult: „Căci sufletul se face necontenit mai mare ca sine, prin împărtășirea de Cel mai presus de sine și nu încetează de a crește”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, V, P. G. XLIV, col. 876A. footnote>. Participând la Dumnezeu, sufletul se umple tot mai mult de razele dumnezeirii, altfel
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de aptitudini și personalitate, orientare în carieră), orientare profesională, educație formală (cursuri de calificare și recalificare), educație non-formală (educație prin cunoaștere, tehnici de recâștigare a încrederii în sine, training de prezentare la interviu, construcție de C.V. , ședințe de grup pentru împărtășirea experienței), plasare pe piața forței de muncă. Tinerii se pot adresa la Casa Tineretului în vederea înscrierii, la sediul de pe strada Arieș nr. 19. Un avantaj al proiectului îl reprezintă faptul că tinerii nu sunt nevoiți să întocmească un dosar voluminos
Agenda2003-37-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281449_a_282778]
-
-o în confortul și plăcerile trupești ale lumii acesteia. Bunăoară, i-am închinat noi oare Domnului primele noastre gânduri ale fiecărei zile și sufletul nostru curățit permanent de întinarea păcatului prin Sfânta Taină a Spovedaniei? Trăim noi oare cu dorul împărtășirii cu Trupul și Sângele Mântuitorului? Unde sunt frica de Dumnezeu, milostenia, smerenia și dragostea creștinească? Șansa noastră nu poate fi alta decât să ne întoarcem cu toată inima la Hristos", scrie IPS Laurențiu Streza. În același mesaj, mitropolitul arată că
IPS Laurenţiu Streza: "Desfrânarea a devenit nota generală a televiziunilor" () [Corola-journal/Journalistic/23136_a_24461]
-
civică a elevilor din gimnaziu prin activități extrașcolare cu caracter interdisciplinar“, finanțat de Centrul „Educația 2000+“ și Uniunea Europeană, printr-un program Phare. Obiectivele școlii de vară au constat în diseminarea unor modele de bune practici în educația civică și în împărtășirea experiențelor reieșite din implementarea proiectului în cele 12 școli participante, dar și în evaluarea rezultatelor proiectului și planificarea pașilor următori pe care școlile îi vor parcurge. Rezultatele proiectului constau în realizarea unui ghid destinat elevilor și profesorilor, apărut în 3
Agenda2004-31-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282721_a_284050]
-
morți să învie și în sufletele noastre. „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le“. Sărbători fericite! Cristos a înviat! Harul Domnului nostru Isus Cristos și dragostea Lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Spiritului Sfânt să fie cu voi cu toți. Amin. ALEXANDRU Episcop greco-catolic de Lugoj Hristos a înviat! (fragmente) Dacă noi, creștinii, am căuta esența credinței noastre ortodoxe, cu siguranță am găsi-o în Domnul nostru Iisus Hristos Cel înviat. Dacă
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
va decide ce va face cu bugetul local, cum va organiza serviciile, care ne sunt prioritățile. Așadar, îndemnul la vot nu este o simplă chemare la exprimarea unui drept cetățenesc, ci și îndemnul la responsabilitate, la asumarea unei opinii, la împărtășirea visului despre cum trebuie să fie Timișul ca județ european nu doar geografic, ci și în expresia sa politico-administrativă. Am parcurs un drum foarte lung. Istoria modernă a Banatului a cunoscut și perioade de glorie, și momente de răstriște. Administrație
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
în duminici și sărbători, și chiar mai des; vă îndemn la primirea cât mai deasă a Sfintei Euharistii, la adorarea lui Isus Cristos prezent în Sfânta Euharistie pe altarele noastre. Harul Domnului Nostru Isus Cristos și dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Spiritului Sfânt să fie cu voi cu toți. Amin! Cu arhierești binecuvântări, † Alexandru Mesian, Episcop român unit, greco-catolic, al Eparhiei Lugojului Cum ne gândim la viitor? În perioada premergătoare sărbătorii Crăciunului și Anului nou, mulți dintre noi se gândesc la
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
români, căci Katsutaro Kawai a fondat prima școală de muzică tradițională niponă, în cadrul căreia activează un foarte apreciat cor de tineri. „Timișoara emană istorie și multiculturalitate și cred că e, precum Clujul, un loc unde oamenii au mari disponibilități de împărtășire spirituală“, ne-a declarat dl Katsutaro Kawai. Merlin vă spune „La mulți ani!“ l Petreceri la Teatrul de păpuși Stagiunea Teatrului Merlin continuă, în acest an, cu câteva spectacole foarte promițătoare: în 5 februarie, de la ora 18,00, premiera cu
Agenda2005-05-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283325_a_284654]
-
aceste opere. El nu era numai posesorul egoist al unei colecții de artă care abia de deschidea ușa vizitatorilor cu gelozie și bănuiala, ci era mai degrabă un ghid entuziast și neobosit conducând mulțimea într-un muzeu și care din împărtășirea frumosului înțeles și nefalsificat își făcea o conduită etică. Deși a fost unul din cei mai culți poeți români în această fervoare, el avea ceva din înflăcărarea și perseverența neofitului. Afirmația această privind prospețimea interesului sau și sentimentului triumfal de
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
îmi continui ucenicia dostoievskiana, în chilia mea din Köln. Dar mă gîndesc cu multă plăcere la clipele atît de însorite din Heidelberg pentru care îți sînt atît de recunoscător". Nevoia prieteniei apare presantă, ca o condiție a muncii și a împărtășirii idealurilor comune: "cînd omul e retras departe, în singurătate aproape deplină, așa cum sînt eu aici, desi lucrul mă absoarbe îndestul, e o mare binecuvîntare să fii întîmpinat de solicitudinea prieteneasca asemenea celei pe care mi-o arăți tu cu atîta
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
la literatură. Altfel, desigur, înțelegem că, odată ce momentul de alchimie personală a fost consumat iar textele au văzut lumina tiparului, este inevitabil ca ele să fie citite ca literatură, bună sau proastă, aducând astfel alte bucurii, dintre care cea a împărtășirii este egală-n mister cu cea a propriei deveniri. Acceptăm deci să ne asumăm responsabilitatea publicării lor și să-ncercăm, pe cât ne stă în putință, să nu ne plictisim cititorul cu aventuri străine de el sau cu vane gonflări culturiste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
măceluri de apă" (el tu). Între eul poetic și destinatarul poeziei se instituie un duet. Rezultatul e o restructurare, o limpezire, o fortificare reciproc avantajoase, pe ruinele unei armonii paradisiace, în raza unei suferințe ce-și poate găsi mîngîierea prin împărtășire: "cad frunze sub ochii închiși/ se șterg și se refac distanțe distruse/ îmbrățișînd locul pe mine mă adun/ ocrotind magic sufletul tău se întoarce/ atît de lin// miracol această găsire a semnelor stînd/ sub semnul căderii sub vîsle/ de care
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
pentru a se întreține? Prin foarte multe, inclusiv pe la Calendarul, ziarul lui Nichifor Crainic (dispărut - prin suspendare - la sfîrșitul lui 1933), desi n-a avut nimic comun cu ideologia-i xenofob-retrogradă. Dar pentru roboata de corectura nu era nevoie de împărtășirea convingerilor, dl. Vlaicu Barna fiind, din junețe, un democrat, respingînd, cu oroare, diferitele ipostaze ale legionarismului și ale cuzismului militante. Așa se și explică frecventarea cenaclului lovinescian (Sburătorul) și chiar colaborarea cu Zaharia Stancu la Azi, unde autorul memoriilor de
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
susține cu aroganță de intrus că, deși a avut inițial o perspectivă socială justă, "nefericitul" autor al Scrisorilor a suferit înrîurirea "reacționara" a lui Titu Maiorescu (demonizat mereu), care a avut interesul expres "de clasă" de a-l îndepărta de la împărtășirea mai profundă cu "ideologia proletariatului revoluționar", singura corectă, singura mîntuitoare. Eminescu nu este iertat pentru apostazia să, fie și nedusa la capat. E "tras de urechi" pentru că n-a ținut seama întrutotul de Marx și pentru că "în conștiința lui predominau
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
traversa țara. Politica stăpânea lumea noastră, o împărțea ireversibil în prieteni și dușmani, stigmatizând destinul oamenilor. Importanța politicii rezulta și din presupusul rol de dinam atribuit ei în propulsarea globală a colectivității naționale. Era definită ca locomotivă a progresului, iar împărtășirea de la „catehism“ drept garanție a succesului în orice acțiune. Omul neînarmat cu această busolă orientativă se considera neputincios, abia putându-și îndeplini minimele îndatoriri de serviciu. Cel mai departe au ajuns, se pare, în fetișizarea politicului ca panaceu, chinezii, în timpul
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
îngrijiri paliative din Europa Centrală și de Est și Asia/Caucaz, să îmbunătățească conformitatea serviciilor de îngrijiri paliative naționale cu standardele internaționale, luând în considerare factorii locali, să ofere oportunități de învățare din succesele diferitelor țării participante, dar și o împărtășire a experiențelor și greutăților.
Ladislau Ritli: Îngrijirile paliative trebuie dezvoltate în România () [Corola-journal/Journalistic/24932_a_26257]
-
din laceratio mentis, din „rănirea minții“ a cărei expresie ia forma lacrimilor. Etimologia cere explicarea unui cuvînt în virtutea contingenței fonetice cu altele, „contingență“ însemnînd o atingere ce pune cuvintele în relație de rudenie. Potrivit acestei optici, noțiunile se înrudesc prin împărtășirea unui tipar comun, tiparul putînd fi: rădăcină comună, omofonie (formă similară) sau contrast culminînd în contragere de sunete (două cuvinte se încrucișează și dau naștere unui hibrid, ca în cazul vocabulei sinistra - stînga -, care provine din sine dextera - fără dreapta
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]