370 matches
-
ceea ce constată și I. Ionescu în Agricultura județului Putna. De altmintrelea numai necapacitatea, iar nu proibițiunea, înscrisă în legea rurală, de a nu înstrăina pământurile au împiedecat pe izraeliți de a-și însuși pământurile locuitorilor, precum această proibițiune nu a împiedecat pe mulți uzurari și speculanți creștini de a-și însuși - prin o formă ascunsă - chiar și pământurile sătenilor primite în virtutea legii rurale. Trebuie să cunoaștem esploatarea săteanului în Moldova prin manoperele uzurare, prin beție, ca să înțelegem pentru ce el nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
realitatea li se impune, nu se dau deloc îndărăt de-a vota legile cele mai reacționare. Astfel supremul principiu liberal e că: individul e absolut liber de a-și determina acțiunile prin voința sa proprie întru cât prin aceasta nu împiedecă libertatea de acțiune a altuia. Deci individul poate face cu averea și persoana sa tot ce poftește. Dacă are pământ, îl poate vinde, dacă-i trebuiesc bani se poate împrumuta sub orice condiții voiește etc. Cu toate acestea Camera trecută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cuvenit ne permitem a spune că nu ne-ar părea tocmai adevărate. Convingerea la care ar ajunge popoarele mulțumită unei educații mai religioase și mai morale, adică convingerea că orice război, chiar cu biruință, este o nenorocire națională, nu va împiedeca ivirea necesară, în răstimpuri, a acestei nenorociri, așa precum convingerea unui om că boala e o nenorocire nu-l apără de a se bolnăvi atunci când economia organismului lui, din cauze exterioare sau interioare, este stricată. Aceea ce va putea face
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce ți-au făcut? Vino la mama ta, nu ți-e milă de lacrimile ei? Când înțelese că băiețelul ei este mort, începu să țipe și mai tare, să se zbuciume, încercând să se elibereze din strânsorile celor care o împiedecau să ajungă lângă ceea ce mai rămăsese din copilul ei. Striga mereu, până aproape îi pieri glasul: Puiul mamei, puiul mamei, ce rău ai făcut tu pe lume de ai plătit atât de scump jocul tău nevinovat? Câțiva lucrători sanitari de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
încă dezolarea populației sărace din cartierele de jos ale orașului. Canalizarea efectuată acum vreo 30 de ani a atenuat în bună parte răul acesta. Neputând proceda la lucrări mari de artă, administrația locală n-a avut însă curajul de a împiedeca așezările neregulate ale sărăcimei, care continuă și acum de a-și îngrădi, fără nici un drept, mici porțiuni din șesul municipiului și de a-și construi, în ținuturile aceste, inundabile, locuințe ca în timpurile de care ne povestește Herodot. Dar aspectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Singur! Singur cu mine însumi. Cu cel care am fost odată. Cu fantoma lui. Ce frumoasă și neașteptată aventură!)." Aprehenziunea mea de atunci a trecut. Motivele care m-au determinat însă de a pune, înainte de timp, capăt aventurei mele mă împiedecă și acum de a o prelungi mai mult. Dar sub altă formă vom mai reveni la lucrurile aceste vechi. Primăvară Între copilărie, a cărei frumusețe, aproape numai exterioară, n-ar fi decât un efect de perspectivă, dovadă că n-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ochii fără emoție... Și ce puțin vulgar! Da; ce puțin vulgar era, în el însuși, materializmul acesta, care dacă nu concepea sufletul fără un substrat material, apoi nu-i micșora cu aceasta rolul sau importanța! Materializmul nostru nu ne-a împiedecat să recunoaștem legilor morale ale vieții importanța lor, nici nu ne-a restrâns cu nimic orizontul aspirațiilor. Dimpotrivă, recunoscându-i puterea de a se adapta tuturor domeniilor de cunoștințe, ne-a făcut să acceptăm mai ușor, cu materializmul istoric și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
avea accente de revoltă contra acestor rele deprinderi, despre care spunea, de pildă: ...La lucru deci prieteni, gheșefte excelente Fac azi plagiatorii, adepți ai trândăviei. Netrebnicilor astăzi se dă Bene Merenti Și capetelor sparte Coroana României... ceea ce nu l-a împiedecat să se vadă, el însuși, pus mai târziu sub inculparea de a fi plagiat pe alții... Ca și V. A. Urechia, acuzat că piesa prezintată la 1872 Teatrului Național din capitală, sub titlul "Porcarul și Măria Sa Vodă", e luată de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
se mândresc cu arta și cultura lor și care pot astfel vorbi de o contribuție efectivă, directă, la progresul omenirei. Nu. Trecutul nostru cultural e sărac și palid din cauza condițiunilor în care s-a desfășurat, din cauza adversităților care ne-au împiedecat atâta timp de la o dezvoltare normală și favorabilă și care ne-au făcut să cunoaștem așa de târziu binefacerile civilizației. E adevărat că, dacă n-am luat parte direct la formarea a ceea ce numim civilizațiunea europeană, noi am contribuit însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
XVII-lea, în ambele principate, începe curentul grecesc, impregnat și el de cultura franceză, iar mai târziu, influența rusă. Pentru Moldova, schimbarea aceasta n-a însemnat un progres; căci, calitativ, cultura grecească era vădit inferioară celei polone. Ea ne-a împiedecat cel puțin să pierdem cu totul ceea ce câștigasem în trecut. O, dacă împrejurările istorice ar fi decurs altfel, dacă mișcarea culturală din secolul al XVII-lea ar fi mers progresiv, fără întrerupere până la o fază înaintată! Cine știe care ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
natură incidentală, exterioară; tot așa cum unii oameni se văd mereu prigoniți de soartă, nu pentru c-ar fi nevrednici sau răi (uneori tocmai pentru că nu sunt...), ci pentru că ori de câte ori întreprind un lucru, intervine câte ceva neprevăzut, câte un obstacol care-i împiedecă de a stărui în ceea ce au întreprins și care le taie avântul. Iașul e un asemenea oraș nefericit. Având tot ce i-ar fi putut asigura o viață prosperă și o glorie durabilă, poziția sa centrală între Carpați, Nistru și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prea înaintată. Poziția sa geografică de oraș de frontieră, la care-l redusese pierderea Basarabiei, cum și de oraș sacrificat la care-l destinase politica apărărei noastre militare de dinainte de război, cum și în fine alte diverse circumstanțe, l-au împiedecat, nu numai de a se dezvolta economicește, dar chiar de a conserva ușoara prosperitate pe care o cunoscuse cu puțin mai înainte. Orașul acesta primise o lovitură grea, mai grea decât o putea suporta. El a primit-o cu zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
culturală și națională a noului ținut. Totul îl indica la aceasta: trecutul său, instituțiile sale, atmosfera sa, prestigiul său. N-a fost însă ajutat la aceasta. Ba prin atitudinea indiferentă și adeseori rău voitoare a guvernelor, el a fost chiar împiedecat de la tot ce ar fi putut realiza singur. În timpul acesta, Chișinăul și Cernăuții au câștigat în importanță (O, așa de puțin! e drept...) în dauna Iașului, a Moldovei și mai ales a cauzei naționale. Dar poate, știu eu! timpul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fâșie din ceea ce au dovedit că iubesc atât: pământul lor". Iar puțin mai departe: "...și-mi amintesc de izbânda noastră de altădată, în atâtea puncte asemănătoare cu acea a bulgarilor, care ne-a adus dobândirea Dobrogei, dar care n-a împiedecat să ni se smulgă o parte din trupul sfâșiat al Moldovei..." Ei bine, nu numai că nimeni nu s-a gândit să oprească publicarea acestor lucruri dar nici guvernul nici conducerea partidului, nici acea a ziarului n-au găsit nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și de o lealitate cu mult peste comun, incapabilă de a minți sau de a face nedreptate cuiva, și pe care totuși arzătoarea dragoste pentru patria îndepărtată o determina să spue (cum a spus-o mulți din cei ce au împiedecat justiția de a-și face datoria): "chiar de-ar fi nevinovat, prestigiul Franței cere ca hotărârea dată să nu fie atinsă"; mama, în fine, care credea la fel, dar cu mai puțină pasiune, pentru că în inima sa străbătuse otrava îndoielii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vis, de impresiuni și emoțiuni artistice nu se filtrează în amintirile noastre, diformându-le, alterându-le! Oricum, moartea lui Rodion a rămas pentru mine o dureroasă enigmă. "Ostenit de viață" era, desigur. Dezamăgirile lui, intensificate în nevroza generală a războiului, îl împiedecau de a-și mai face mari iluzii despre viitor. Dar dezolarea lui nu s-a trădat niciodată prin semne vizibile și clare; ea a fost, se pare, un mare secret, marele, teribilul secret al vieții lui... Acum chiar, când îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Fot. M. H.) Pag. 285. Flașnetarul. (Polyfoto) Pag. 286. Cazarma infanteriei de la Copou. Impunătoare clădire, înălțată la 1875, după planurile, considerabil reduse, ale arhitectului Karl von Kugler. (Din "Albumul României"; deci dinainte de 1893; căci astăzi, plantațiunile și construcțiile din fața căzărmei, împiedecă vederea fațadei.) Pag. 287. Una din intrările laterale în palatul gării, cu o porțiune din clădirea acestuia. După ,,Albumul României", în care Gara figurează în vechiul ei aspect, înainte dar de a i se fi făcut toate reparațiunile și simplificările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
coalițiunii din 1876 și, după cum credem noi, această reacțiune are să urmeze în mod irezistibil, deși treptat. Ca să poată fi însă eficace reacțiunea contra spiritului revoluționar trebuie ca cu toții să ne dăm seamă de cauzele ce turbură societatea, de elementele ce împiedecă redobândirea echilibrului pierdut și să le combatem cu curaj și stăruință. Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o direcțiune foarte periculoasă și partidul care ne guvernă de patru ani de zile a contribuit foarte mult a le altera
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
inimele "patriotice" și în acest sens presa a amețit opiniunea publică, încît guvernul român a crezut de cuviință a face mai mult decât presa declarând printr-un organ oficios că va persista în opoziția sa contra opiniunii tuturor celorlalte puteri, împiedecînd printr-o rezistență pasivă d-a se realiza vreo combinațiune neplăcută lui. Prin aceasta - observă foaia vieneză - România a ajuns în punctul de-a sta în opoziție față cu întreaga Europă. Într-adevăr, cei din București nici n-au învățat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bine, acele elemente n-au decât să vie. Departe de-a fi un partid esclusiv, compus din boieri mari, nu ne aducem aminte ca un cetățean onest, oricare ar fi acela, fie industriaș, fie literat, fie artist, să fi fost împiedecat de-a intra în rândurile conservatorilor, nici ne aducem aminte ca să i se fi contestat meritele sale, de orice natură ar fi ele. Întreaga ipoteză a existenței unui partid de boieri e eronată și ne pare rău că, după atâtea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vor fi de ajuns spre a se răfui cu o mână de garibaldieni. În privința aceasta nu încape nici o grijă. Mai mare bătaie de cap are guvernul italian, care în propriul său interes va trebui să facă tot posibilul spre a împiedeca acea tentativă necugetată. Această misiune nu e fără dificultăți în împrejurările actuale. Ministeriului Cairoli i-ar fi fost mai ușor dacă din capul locului ar fi luat o atitudine mai energică față cu "Italia irredenta ". Austro-Ungaria a rămas nesimțitoare când
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la frontiera noastră de sud, unde însă avem o spadă bine ascuțită; vai de acela ce va da peste dânsa ". Dar să sperăm că guvernul italian va fi destul de prudent ca să țină în frâu pe irredenți. El e dator să împiedece orice mișcare ce ar putea periclita liniștea vecinului său. Sunt importante revelațiunile date de oficioasa "Norddeutsche Allgemeine Zeitung" asupra calculelor Irredentei. Această partidă, zice foaia germană, contează pe o Franță gambetistă care nu esistă încă și pe un conflict între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Brăila, ce era cetate turcească, și a luat-o cu asalt. Brâncoveanu, spăimântat de fapta lui Toma Cantacuzin, se retrage la Târgoviște și se declară neutru. Petru cel Mare voiește să spargă capul trimisului lui Vodă, lucru de la care-l împiedecă Cantemir. Nu tăgăduim complicitatea Cantacuzinilor la moartea tragică a Domnului, dar complicitatea boierilor în genere o negăm. Vodă era din nenorocire la București, nu la Târgoviște. Un corp de armată turcească stătea la Giurgiu, gata să treacă totul sub sabie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât proiectul de modificare votat de Senat cât și espunerea de motive citită în Cameră de d. raportor Stolojan. [5 februarie 1881] [""ROMÎNUL" NU ÎNCETEAZĂ... "] "Romînul" nu încetează a repeta analiza articolului din "Deutsche Revue" și nu noi îl vom împiedeca de la aceasta dacă-i face plăcere. Daca ipoteza acelui studiu luminos se va realiza vrodată, daca - precum susțineau două articole din ziarul parizian "Le Temps" - vom fi sau nu siliți a ne pronunța într-un moment dat pentru sfera de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unde oricine era admis să-l vadă a doua zi. Bătrânul mareșal Trubetzkoi nu s-a putut opri să nu strige: "Vai, Petre Fedorovici, ce mare cravată ți-au pus! " Și era p-aci s-o desfacă dacă nu-l împiedecau garzii. La 21 iulie, cadavrul, a cărui față devenise cu totul neagră, s-a depus în groapa sepulcrală de cătră patru lachei de curte. S-a uitat să se celebreze, pentru pacea sufletului răposatului, serviciul divin obicinuit; o uitare ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]